16,677 matches
-
recapete, Cred că fără să mai stea, Ar tăia „pe capete!” Eugen Albu - Justiția română În Justiție, se pare, Proba cea mai bună-i șpaga Că mă-ntreb ce rost mai are Tribunalul de la Haga?... Eugen Pop - Banca Cea ce împrumută bucuroasă Ca să poți să-ți faci o casă. Dar când vrei să intri-n ea, Vine repede și-o ia! ----------------------------------------- Gabriela Gențiana GROZA 15 februarie 2015 Cluj-Napoca Referință Bibliografică: Gabriela Gențiana GROZA - TRĂIRI ȘI EMOȚII DIN LUMEA CONDEIERILOR / Gabriela Gențiana
TRĂIRI ŞI EMOŢII DIN LUMEA CONDEIERILOR de GABRIELA GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362442_a_363771]
-
de altfel parte, reușește să surprindă prin cartea „EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX” prin simplitatea caldă a limbajului - simplitate din ce în ce mai ascunsă sau poate mai greu de găsit/regăsit la autori în ultima vreme -, o simplitate care poate este împrumutată prin empatie de la personajele intervievate. Atmosfera specială a cărții lui Octavian Curpaș are drept fundal trăirile de ieri și de azi ale exilului românesc. Compusă din mai multe capitole și subcapitole, cartea încearcă să trateze (și reușește, în mare măsură
UN MANUAL DE IGIENĂ MORALĂ ŞI SPIRITUALĂ de SANDA PANAIT în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362441_a_363770]
-
trăiască cum dorește”, mi-a spus Levente Fazakas. VOR ȘI TRADIȚIILE ROMÂNEȘTI, CU CARE NU LE ESTE ... JENĂ L-am întrebat, dacă ar fi ca Ținutul Secuiesc să obțină autonomie, atunci vor renunța și la tradițiile pe care le-au împrumutat de la românii, de la țiganii din zonă. ”Nu. Nu. În nici un caz. În nici un caz. Deci cultura rămâne cultură. Deci sunt influențe și acum. Asta e ca o istorie. Istoria nu poți s-o influențezi. Deci nu renunțăm, și suntem mândri
UNGURIILOR LE STĂ BEREA ÎN GÂT ÎN SUA CÂND VĂD STEAGUL ROMÂNESC de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362476_a_363805]
-
Asta e ca o istorie. Istoria nu poți s-o influențezi. Deci nu renunțăm, și suntem mândri de fapt că ... deci nu ... nu atât de mândri ... cum să zic, dar ... nu ne e jenă de lucrurile pe care le-am împrumutat noi, ungurii, de la români. Nu ne e jenă. Nu ne e jenă. Și promovăm această cultură. De fapt, și contrar noi vedem că românilor le e jenă când aud că asta e influență ungurească. Acasă, nu aici. Aici e libertate
UNGURIILOR LE STĂ BEREA ÎN GÂT ÎN SUA CÂND VĂD STEAGUL ROMÂNESC de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362476_a_363805]
-
din dormitor, atunci când l-a surprins soțul doamnei... o N. Iwai - Christmas Festival, potpuriu de cântece de Crăciun, mai ales americane, un pic de zvon franțuzesc și slabe urme de melos est-european; se vede (și se aude) că japonezii au împrumutat de peste tot, impresionantă fiind bucuria lor pentru nașterea Domnului nostru! Referință Bibliografică: Crăciun în Asia - fragmente din reportajul ilustrat “Coreea de Sud (2003 - 2004)”, aflat în volumul “Călătorii științifice în afara Europei” / Dan Mihai Ștefănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2186, Anul
CRĂCIUN ÎN ASIA – FRAGMENTE DIN REPORTAJUL ILUSTRAT “COREEA DE SUD (2003 – 2004)”, AFLAT ÎN VOLUMUL “CĂLĂTORII ŞTIINŢIFICE ÎN AFARA EUROPEI” de DAN MIHAI ȘTEFĂNESCU în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie [Corola-blog/BlogPost/362526_a_363855]
-
lucruri necesare, mai ales când își schimbă profesia din păstor în cea de agricultor. Pentru toate trebuiesc bani. Bunicul și-a dorit să fie independent din acest punct de vedere. Doar pentru utilaje mai mari trebuia să meargă să se împrumute la vecini sau la cei mai avuți și cu mai multă experiență în agricultură. Bunicul Constantin avea o mustață stufoasă pe care îi plăcea să și-o răsucească de parcă dorea să străpungă cerul cu vârfurile sale. Era un bărbat înalt
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
fapt, un rol mai mare în nașterea pruncului, decît acela de a-l năși. Poate voia să-l protejeze! Nevasta lui Ignatio era frumoasă, o iapă bună de prăsilă. Ignatio bănuia ceva. N-o trimisese el, în toiul nopții, să împrumute gaz de la el? Femeia își pusese un șal la gît, era răcoare în noaptea aia, plouase toată ziua, în băltoace sclipea luna, lătra un cîine, cîrîiau găinile prin cotețe ... dar astea sînt doar imaginile, nu sentimentele, ce era în sufletul
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN (ROMAN) de IOAN LILĂ în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361106_a_362435]
-
Vineri e mare și larg. El stă pe catarg, pe șarampoiul din moarte, dar e atât de aproape departele că aerul dintre noi e perete. Și Lui de mine i-i sete și chiar de Tine se roagă să-I împrumut moartea întreagă; jumătate e Vineri, jumătate Iisus, jumătate mi-i țărm din tot ce-mi sunt moarte. Azi Te-ai mutat atât de departe, Ca-n începuturile lumilor calme... Îngăduie în locul Lui să mă sui! De-acolo, necugetat de sus
POEME ÎNDURERATE de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361133_a_362462]
-
timpului, diferite activități sociale ca voluntar și viața se scurge mai ușor. Am muncit mereu și astfel am agonisit câțiva „bani albi pentru zile negre" cum se spune atât de înțelept în proverbele noastre. Am posibilitatea de a ajuta copiilor „împrumutându-i” fără a gândi eventual la vreo restituire. Am auzit adesea spunându-se: „Ce le-o mai fi trebuind bătrânilor ăștia la vârsta lor?”. Sper că ai mei nu gândesc la fel. Sunt fericit că după ce nu voi mai fi
SCRISOARE CĂTRE UN PRIETEN DRAG DE-O VIAŢĂ ŞI PENTRU O VIAŢĂ... de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361129_a_362458]
-
în scris cu tine, vechi și bun prieten că... am mai rămas atât de puțini. Poate că eu greșesc. Nu vreau să mi se spună că sunt depășit. Într-una din zile, au venit copii la mine spre a-i împrumuta cu ceva bani, desigur scopul „principal" fiind a mă vedea. Nici acum nu știu cum mi-a venit în minte dar i-am întrebat: „Și de unde bani... după ce nu voi mai fi?”. - Vai tată, cum poți gândi că noi venim la tine
SCRISOARE CĂTRE UN PRIETEN DRAG DE-O VIAŢĂ ŞI PENTRU O VIAŢĂ... de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361129_a_362458]
-
o fi adevărat? Îl simt cum a trecut în trupul de vioară, pe-ascuns, ca prin ningaiuri lupul. Din cerul altui mi se face seară. Lasă, perdeaua întunericului trasă, ori tot mai crezi c-o să mai vină cineva să-ți împrumute trupul? La cumpăna fântânii - nespoveditele ape de seară nici șipotului și nici vranei! Oare am fost vreodată, în alt drum, lui Dumnezeu vioară și bordei, sau poate numai spinii mei, lipsiți de trandafiri, Te sărutară până la sângele coroanei ca-n
APA MORŢILOR (1) de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/361134_a_362463]
-
și-L poartă și-i timpul ca să-I cos o haină nouă. ... și încă-o jăluire: Pe cel cu pârăciune să nu-l muncești, ci iartă prostia grea ce-a mustăcit în vină mohnita-i răutate, dar ia-i talantul și împrumută-l mie că tare am nevoie de-o greutate să mă ajute la pedală! Iar iarna dacă țârâitul meu nu-l mai auzi că tacu-l e că la tivul Tău lucrez cu acul și-atât de greu tragi firul
APA MORŢILOR (1) de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/361134_a_362463]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > VIN DE-MI CÂNTĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 742 din 11 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Curge neaua comănac Dintr-o sită nevăzută Și deodată împrumută Totul, straie de bumbac Dar sub așternut, ce cald! Ce mi-aș mai dori în plus Că pe unde-am fost eu, nu-s Gheizere ca să mă scald? Ghemuit ca un covrig Pun pe mine zece pături Ca să nu ies
VIN DE-MI CÂNTĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361170_a_362499]
-
din 1972 până în 1991, Amita Bhose a susținut și un curs facultativ de cultură și civilizație indiană și cursul de estetică indiană din cadrul disciplinei oficiale de hindi. Deoarece biblioteca universitară nu dispunea de materiale necesare pentru aceste discipline, totdeauna a împrumutat studenților cărți din propria bibliotecă precum și cele împrumutate de la alte biblioteci, în vederea pregătirii examenelor. Își petrecea vacanțele de vară, de regulă, documen tându-se în bibliotecile de specialitate din Anglia și India, întreținându-se din propriile resurse financiare, ajutată de rudele
CUVÂNT INAINTE LA MANUALUL DE LIMBĂ SANSCRITĂ de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361138_a_362467]
-
și un curs facultativ de cultură și civilizație indiană și cursul de estetică indiană din cadrul disciplinei oficiale de hindi. Deoarece biblioteca universitară nu dispunea de materiale necesare pentru aceste discipline, totdeauna a împrumutat studenților cărți din propria bibliotecă precum și cele împrumutate de la alte biblioteci, în vederea pregătirii examenelor. Își petrecea vacanțele de vară, de regulă, documen tându-se în bibliotecile de specialitate din Anglia și India, întreținându-se din propriile resurse financiare, ajutată de rudele sale. Cărți importate din străinătate, materiale multiplicate în
CUVÂNT INAINTE LA MANUALUL DE LIMBĂ SANSCRITĂ de CARMEN MUŞAT COMAN în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361138_a_362467]
-
semne pot să încapă-n lumină? ȘI, IAR, VA ÎNFLORI LILIACUL ALB Îți amintești cuvintele noastre, dar, mai ales, înțepătura dragostei. Ai venit, aici, după ce ți-ai văzut imaginea stingându-se într-o oglindă spartă de durere, o scânteie ai împrumutat pentru-a aprinde focul, lumina ce străbate oceanul trăirilor, apa ei ți-a atins gura întredeschisă, seducător ai îmbrățișat lichidul divin. Ploua încet, ploua dulce, ploua, în tine, în mine, în noi, ploua cu cele mai dorite atingeri, din tine
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
sau film în film, deconspirarea actului creativ într-o formulă intimă, agreată doar de cei care sunt familiarizați până la identificare cu lecturile pe care le gustă fără de sațiu. Alejandra este un alter-ego prezent permanent, chiar și în somn, când îi împrumută poetei rămășițe de vise, amintiri, trăiri inconștiente sau la limita subconștientului, în starea de oniro-luciditate. Rosa Lentini și-a ales un personaj fictiv pentru a-i ilustra gândurile și sentimentele și de aici, întreaga aventură inițiatică a cunoașterii de sine
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
standarde mondiale. Au fost, cu siguranță, în realizarea unui asemenea poiect ambițios mulți voluntari. Bravo maramureșenilor! * De fapt, întreaga noastră activitate biblioteconomică se bazează pe voluntariat. De la utilizatorii, care vin în mod voluntar la bibliotecă publică, care restituie voluntar documentele, împrumutate în mod voluntar, până la cei care ne ajută, tot în mod voluntar, în organizarea și derularea proiectelor noastre culturale (dezbateri, mese rotunde, simpozioane, cursuri de toate genurile: inițiere în limbi străine, inițiere în teatru, muzică, clubul cinefililor, navigarea în opt
BIBLIOTECA PUBLICĂ ROMÂNEASCĂ ŞI VOLUNTARIATUL de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361187_a_362516]
-
mă alerga toată ziua cu vătraiul - făceam multe năzbâtii -, dar seara tot la sânul ei mă adăposteam, rugând-o să-mi mai povestească, după ce ziua sărea la mine cu prăjina - de altfel campioană la această probă. Prin 1972 - cu bani împrumutați din bancă și cu ce mai strânseseră părinții, hanul Hiru a fost demolat - mai ales că partea din față fusese confiscată de cooperativă, transformată în magazii, loc propice pentru dezvoltarea șobolanilor. Ne uitam pe fereastră noaptea cum dansau șobolanii pe
O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI de ION C. HIRU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360773_a_362102]
-
07 august 2011 Toate Articolele Autorului AȘ ALERGA... Cum aș alerga cu tine, Pe câmpii cu Sânziene? Cum m-aș tăvăli cu tine, Prin moldavele troiene? Cum ar fi să te sărut, Peste fragile din buze? Cum ar fi să împrumut, Zâmbete de mult apuse? Tot întreb; și ce? și cum? Dar răspunsuri nu găsesc, Îți trimit doar gândul bun, Și un sincer; te iubesc. Referință Bibliografică: Aș alerga...autor Mihai LEONTE / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 219
AŞ ALERGA...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360902_a_362231]
-
a povestit că la o dojană avută la el acasă, cismarul a zis: “Da, țață Maruțo, cum o să se prezinte Gheorghiță al tale, flăcău fercheș și dăștept, în fața domnilor ăia, la diplomă, în scarpeți!? “N-am nici o putere, Ghică, o împrumuta el niște încălțăminte de la vreun coleg, cum făcea și altădată, când avea inspecții în școală. “Uite, țață Maruțo, cum facem: când o veni băiatul în vacanță, de Paști, să vie la mine să-i iau măsură, îi fac eu o
AMINTIRI CU GHEORGHE PÂRNUŢĂ ! (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360903_a_362232]
-
lui Nichita Tomescu. Își amintise de un român, pe nume, Radu, dar care era poreclit „Radu Spital” pentru că era prieten apropiat cu directoarea celui mai mare spital din Montreal, unde lucrau zece români, printre care și nea Mitică. „Radu Spital” împrumutase bani cu dobândă de la un evreu, avocat de profesie. Împrumuta câte 1.000 de dolari, apoi 5.000, apoi 10.000, apoi 50.000 cu dobândă mare, pe termen scurt și îi returna la timp. Până i-a câștigat încrederea
NICHITA TOMESCU – REPREZENTANT JURIDIC AL CANADEI LA ONU, AVOCAT AL MAFIOŢILOR ŞI POET AL BĂRĂGANULUI! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360856_a_362185]
-
Radu, dar care era poreclit „Radu Spital” pentru că era prieten apropiat cu directoarea celui mai mare spital din Montreal, unde lucrau zece români, printre care și nea Mitică. „Radu Spital” împrumutase bani cu dobândă de la un evreu, avocat de profesie. Împrumuta câte 1.000 de dolari, apoi 5.000, apoi 10.000, apoi 50.000 cu dobândă mare, pe termen scurt și îi returna la timp. Până i-a câștigat încrederea! La un moment dat i-a spus evreului că are
NICHITA TOMESCU – REPREZENTANT JURIDIC AL CANADEI LA ONU, AVOCAT AL MAFIOŢILOR ŞI POET AL BĂRĂGANULUI! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360856_a_362185]
-
s-a ridicat în picioare, calm și cu un zâmbet plin de carismă, a vorbit destul de scurt, iar la finalul pledoariei a adresat retoric, o întrebare completului de judecată: „Păi dânsul, ca avocat, nu știa că nu are voie să împrumute bani cu o asemenea dobândă?” Și astfel l-a scăpat Tomescu pe „Radu Spital” de ani grei de pușcărie. Înainte de proces însă, Nichita Tomescu l-a întrebat pe Radu: „Bine, bine, eu te scot din pușcărie, dar unde-s banii
NICHITA TOMESCU – REPREZENTANT JURIDIC AL CANADEI LA ONU, AVOCAT AL MAFIOŢILOR ŞI POET AL BĂRĂGANULUI! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360856_a_362185]
-
o aromă deosebit de plăcută. Acest strugure era greu de cules, deoarece se scutura foarte ușor. La prima atingere neatentă, boabele se împrăștiau sub butucul viței, făcându-ți viața amară la adunat, însă, după fierberea mustului, acest soi de strugure îi împrumuta vinului un gust deosebit de aromat, așa cum ar fi acum Busuioaca de Bohotin. Dar, raportată la suprafața de viță și cantitatea de struguri culeasă din via părintească, aroma era mult mai puternică decât a busuioacei. Despre tata se spunea că avea
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]