2,851 matches
-
plimbările de seară prin centrul Shanghai-ului, acest oraș electrizant și fantomatic, mai incitant decît oricare altul din lume. CÎnd ajunseră pe Bubbling Well Road, Își apăsă obrazul de parbriz și se uită la trotuarul de-a lungul căruia se Înșirau cluburi de noapte și case de jocuri de noroc, pline de barmanițe, gangsteri și cerșetori bogați cu gărzile lor. La mii de kilometri, dincolo de Linia internațională a schimbării de dată, americanii din Honolulu dormeau În primele ore ale dimineții de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
care păzeau cîndva estuarul rîului Yangtze, erau ocupate de armata japoneză și de Forțele Navale Aeriene. Trecură pe lîngă bază de luptă bombardată, unde ingineri japonezi sudau un acoperiș nou pe scheletul de oțel al unui hangar. Pe cîmp se Înșirau avioane de urmărire Zero, iar un pilot echipament de zbor umbla cu pași mari printre aripile avioanelor. Fără să se gîndească, Jim Îi făcu semne cu mîna, dar pilotul se pierdu printre elice. La vreo trei kilometri mai Încolo, lîngă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
În ziua sosirii lui Jim, doamna Vincent atîrnase un cearșaf vechi În jurul părții lui de cameră. Ea și soțul ei - agent de bursă la Bursa din Shanghai - nu suportau prezența lui Jim, iar În decursul anilor fortificaseră unicul lor colț, Înșirînd laolaltă un șal ros, un combinezon și capacul unei cutii de carton, astfel Încît semăna cu una dintre acele colibe În miniatură care păreau să se Înalțe singure, dintr-odată, În jurul cerșetorilor din Shanghai. Familia Vincent nu s-a mulțumit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
-și părul și fața, dînd deja ordine unui soldat În japoneza ei repezită. Prizonierii din fruntea mulțimii se Întoarseră alergînd spre terenul de adunare, strigînd către ceilalți. — Un singur bagaj! Toată lumea aici, peste o oră! — Plecăm la Nantao! — Toată lumea afară! Înșirați-vă lîngă poartă! — Rațiile voastre sînt la Nantao! Un singur bagaj! Deja perechile de misionari stăteau pe treptele Blocului G, cu bagajul În mînă, de parcă ar fi simțit cumva mișcarea următoare. Uitîndu-se la ei, Jim se liniști singur la gîndul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
traversînd parcarea și cutia de viteze gîfÎind cînd prinseră viteză. În cele din urmă, lagărul Lunghua fu dezmembrat. O formație de marș se formă lîngă tunel. Vreo trei sute de prizonieri britanici, bărbații mai tineri cu soțiile și copiii lor, se Înșiraseră pe pista de alergări și erau inspectați de către un sergent de jandarmi. LÎngă ei, pe terenul de fotbal, erau acei prizonierii prea istoviți ca să se așeze sau să stea În picioare. Zăceau În iarbă, ca răniții pe un cîmp de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
și imaginarului. Autobiografia ca erou convențional al romanului constituie un strat dinstinct al operei, fragmentele sale Încadrîndu-se În fiecare fază a desfășurării epice În textul de bază al imaginarului. CV-ul prezentat la primirea În UTM sau la angajare, este Înșirat treptat În forma sa nudă, ca realitate-realitate. Apoi el Își cedează locul presei, documentului istoric și de partid, care sunt teribile, fantastice În sine. Realitatea artistică se desfășoară Însă pe terenul imaginarului, care este În același timp natural, obiectual, psihologic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
televizor. Îl vezi pe Ion Iliescu. Instinctiv nu Îl crezi și, Îl respingi. În nici un caz ăsta, ăsta nu. Și chiar crezi asta. (Peste câteva zile, când citește componența Consiliul Frontului Salvării Naționale, Îți dă un fel de speranță, tot Înșiră la nume, nume cunoscute și la urmă de tot când termină... „cu voia dumneavoastră, ultimul pe listă, Ion Iliescu”). Ți se duce speranța. Ceea ce vezi cu ochii tăi e de netăgăduit. Între oamenii din studiou este și prietenul tău, cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
furioasă... — Și, evident, după asta... — Nu, s-a întâmplat ceva mai târziu și pe alt drum. Și anume, într-o bună zi, stând amândoi cu fetița, eu o țineam pe genunchi și-i spuneam povești, și-o sărutam, și-i înșiram tot felul de fleacuri, când s-a apropiat și maică-sa și-a început și ea s-o mângâie. Și-atunci ea, sărăcuța, mi-a pus o mânuță mie pe umăr și cealaltă pe umărul maică-sii, și ne-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
-i așa? Poate că inima i-a presimțit moartea. — Eu una - zise Liduvina - cred că i s-a tras de la cap. E drept că a mâncat nebunește la cină, dar parcă nu și-ar fi dat seama ce face și înșira bazaconii. — Ce bazaconii? - întrebă medicul. — Că nu există și altele de soiul ăsta... — Bazaconii? adăugă medicul printre dinți, parcă vorbind cu sine însuși -. Cine știe dacă sunt sau nu bazaconii? Cine știe dacă exista sau nu, și cel mai puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
oficial și plicul gros de manila. Imitația de piele era foarte fină la atingere. Stema aurie și înscrisul - Statele Unite ale Americii - îmi făceau cu ochiul. L-am deschis cu mult respect, ca pe o carte de rugăciuni. Litere negre se înșirau pe hârtia groasă. Van Pels, Peter; soție, Madeleine; fiică, Abigail; fiică, Elizabeth. De îndată ce se va naște bebelușul, voi mai adăuga un nume. L-am strecurat la loc în seif și am ridicat plicul de manila. Era mai greu decât documentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
Yael, Nina hotărî să se conformeze. Scoase din plic două foi dactilografiate foarte strâns și, În liniștea care se lăsase În cameră, Începu să citească, Întâi puțin stânjenită, apoi cu o voce profesională, calmă, detașată și egală. Mai Întâi erau Înșirate dispoziții detaliate, punct cu punct, referitoare la organizarea Înmormântării, la slujbă și la piatra funerară. După aceea venea partea concretă. Boris Baruch Nomberg dispunea ca 240 000 de dolari americani să fie Împărțiți În mod inegal Între șaisprezece fundații, organizații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
se micșorau rapid până la dimensiunile unor jucării sau se făceau tot mai mari și treceau mai departe, doar cu partea lor superioară vizibilă. Era un trafic redus care nu reușea să se impună în fața câmpiei, vehiculele păreau niște semne singulare înșirate pe o linie care se lovea în fundal de banda mult mai viguroasă a vârfurilor de brazi încolonați. Se pare că mama a fost nevoită la un moment dat, probabil pe când atârna perdelele, după ce înșirase inelele de metal pe bară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
vehiculele păreau niște semne singulare înșirate pe o linie care se lovea în fundal de banda mult mai viguroasă a vârfurilor de brazi încolonați. Se pare că mama a fost nevoită la un moment dat, probabil pe când atârna perdelele, după ce înșirase inelele de metal pe bară și netezise cu mâna noul tul florentin, aruncându-și întâmplător privirea pe fereastră, să înțeleagă, aproape cu brutalitate, că era imposibil să ignori acel mediu, întreaga lui alteritate, acel fel al său de a fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
blocurilor noi construite în „Frohdörfchen“ părea să fi dispărut de tot. Zăpada ieșise din cadru și strada nu mai semăna cu o linie neagră care venea dinspre coline și în dreptul tufelor de tuia se făcea o panglică pe care erau înșirate pălării, șepci, coame de cai, butoaie stivuite și căni. Un fluviu de mașini se revărsa printre blocuri și case, pulverizând - cum se putea citi în Hobby - plumb din țevile de eșapament în grădina noastră, motiv pentru care aveam să „degenerăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
geamuri, eu priveam fascinat aceste semne în formă de migdală de pe un sarcofag, care păreau puse aici ca niște „hieroglife“ pentru sentimentele mele, care deveniseră de la o vreme chiar și pentru mine un fel de talmeș-balmeș asemănător cu obiectele astea înșirate pe podeaua muzeului. Dorul după țări străine, unde femei înfășurate în văluri implorau ajutor, unde pe unul îl scuturau frigurile malariei, unde erai îngrijit de mâini blânde, un explorator în fața palmierilor și piramidelor în cercul de abur al zeilor preamăriți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
tare, și curentul produs de vehiculul în mișcare mi se insinua rece și umed în pantaloni și pe mâneci. Pe-o parte a drumului fugeau haturile îndărăt, satul învecinat se târa greoi peste umărul motociclistului către noi, casele pleșuve treceau înșirate la stradă. Dispăreau în spatele meu, trebuiau să se strângă acolo într-un bolovan de frig încețoșat ce atârna ca un rucsac de spinarea mea, se făcea tot mai greu și nu-mi mai doream decât să ies din curentul ăla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
neîncrederea, iar meritele lui W. justifică încheierea unui nou contract mai generos, lipsit de clauze și norme de asigurare, prin care, începând de azi, este numit director general al întreprinderii care s-a extins foarte mult între timp. Și Hackler înșiră toate cifrele grăitoare ale succesului său, aureolat de câștig și creștere, iar fețele colegilor de echipă ai lui W. și ale prietenilor acestuia se acopereau de o pojghiță de gheață care nu se mai topi nici la aperitiv - gestul oferit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
bine cum e, zice dna James. Am fost și eu căsătorită cu unul. Ciudat cum apare și dispare memoria, meditează Theodora, trăgându-și mănușile groase, din piele de vițel, și observând la stânga o cusătură desfăcută, care trebuie reparată. Cum a Înșirat toate numele celor din familia Du Maurier... Mă Întreb ce a vrut să spună când a zis - despre George Du Maurier - că „Trilby a fost problema“. — Eu, una, habar n-am, spune dna James. La vremea aceea a fost cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
rostea Marion Terry În timp ce el pătrundea În culise părea să rezume Întreaga lui carieră de dramaturg: „A fost un vis, dar visul s-a sfârșit!“ Din cerul Întunecat Începu să curgă o ploaie subțire și rece. Lămpile de gaz se Înșirau Înaintea lui pe un Piccadilly aproape pustiu, azvârlind bălți de lumină pe trotuar, cu petice de Întuneric Între ele. Se Îndreptă hotărât spre Kensington. 3 Așa Începu convalescența lentă a spiritului. Duminică dimineață se trezi cu mult Înaintea zorilor cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
buzunar. Dar, văzând că văicărelile mele nu se mai sfârșeau - în clasa mea, toți colegii aveau mărunțiș prin buzunare, mai mult sau mai puțin -, ea mi-a împins sub ochi un caiet in-octavo ros de atâta întrebuințare, în care erau înșirate datoriile tuturor clienților care trăiau, cum zicea ea, „pe credit“. Văd caietul înaintea ochilor, îl deschid. Cu un scris citeț sunt trecute nume, adrese și sume, unele care tocmai au scăzut, dar care apoi cresc tot mereu, în guldeni, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
ușoară. Mai târziu, aceștia au existat în exces. În afară de îndeplinirea datoriei, lor nu li se putea pune nimic în cârcă. Cu glasurile unite în cor, ei cântau: „Nu-i astăzi țară mai frumoasă...“ Și, ca victime ale seducției și orbirii, înșirau circumstanțe atenuante, făceau pe neștiutorii și-și confirmau unii altora un grad maxim de ignoranță. La fel cum și mie vor să-mi vină în ajutor scuze neîntemeiate și ispita de a încăleca pe mielul nevinovat, de îndată ce pe foaia cepei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
ale cărui despărțituri fuseseră între timp eliberate de vechituri, inclusiv de canapeaua scâlciată, fiindcă acestea erau considerate combustibil pentru bombele incendiare. Sub olanele intacte se afla o încăpere goală, măturată, în așteptarea lucrurilor ce aveau să vină. De aceea erau înșirate acolo găleți cu apă; în plus, la îndemână, unelte de stins focul și un cazan plin cu nisip. Dar ce anume citeam eu sub geamul lucarnei? Probabil Portretul lui Dorian Gray, o hrană rumegată de fiecare dată din nou a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
în care imediat sau foarte curând trebuia să contăm pe scurtul proces al tribunalului de campanie. Se numea cumva Peterlein? Sau poate că numele ăsta drăgălaș aparținea unui alt sat prin care ne-am retras mai târziu? În pivniță se înșirau, pe rafturi adânci, borcane pline, al căror conținut era comunicat prin etichete lipite pe ele și completate cu scris de mână. Sparanghel, castraveți, dovleac și mazăre verde, și tocană de măruntaie de vânat și de măruntaie de gâscă stătea scris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
maxilarul inferior, extrăgea cu lingura creierul din craniu, golea orbitele, ne atrăgea atenția asupra limbii desprinse de beregată, ridica falca eliberată de pătura de grăsime - o bucată consistentă - și începea, în timp ce tăia agil tot ce obținuse astfel în cuburi, să înșire tot ceea ce se mai cuvenea adăugat, pe lângă bucata slabă de piept sau de ceafă fiartă deja, în zeama care încă mai fiebea la foc mic: ceapă verde tocată mărunt, castraveciori acri tăiați felii, boabe de muștar, capere, coajă de lămâie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
ar fi fost frică, doar așa. Trebuie să fi fost pe la începutul verii, o noapte cu lună aproape plină. Pe ambele părți ale drumului de țară vedeam clăi de fân proaspăt cosit, care, la venire, nu-mi spuseseră nimic. Stăteau înșirate la distanțe egale până mai încolo, spre liziera pădurii, care mărginea cerul ca un tiv întunecat. Uneori, norii le umbreau ordinea, apoi începeau din nou să atragă cu lucirea lor argintie. Poate că fânul adunat în clăi ne momise încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]