3,037 matches
-
la corp" pentru minge cu adversarii direcți. În această încleștare ei se postau de obicei în spatele atacanților, între aceștia și propria lor poartă, oprind orice încercare de pătrundere. În aceste condiții, acțiunile de atac se realizau prin îndemânarea și forța înaintașilor. Cu timpul, organizarea structurală a echipelor de polo a suferit modificări, conturându-se treptat profilul unui nou post, denumit mijlocaș. Funcțiile înaintașilor au rămas aceleași, adică centru înaintaș și extremă dreaptă și stângă; din cei trei fundași unul a trecut
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
poartă, oprind orice încercare de pătrundere. În aceste condiții, acțiunile de atac se realizau prin îndemânarea și forța înaintașilor. Cu timpul, organizarea structurală a echipelor de polo a suferit modificări, conturându-se treptat profilul unui nou post, denumit mijlocaș. Funcțiile înaintașilor au rămas aceleași, adică centru înaintaș și extremă dreaptă și stângă; din cei trei fundași unul a trecut în față, pentru a face legătura dintre atac și apărare, și a devenit mijlocaș. Acest nou post a contribuit la evoluția jocului
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
început să se! gândească la necesitatea creării unui post de fundaș mobil, cu atribute tactice asemănătoare mijlocașului. Acest lucru a determinat și revizuirea radicală a concepției asupra pregătirii la înot a fundașilor. Inovația apărută a dus imediat la lărgirea funcțiilor înaintașilor, care au început, lucru impus de necesitățile jocului, să ia parte la acțiunile de apărare. Mișcarea jucătorilor pe teren, din ce în ce mai caracteristică jocului de polo pe apă modern, constituie fundamentul pe care se construiește tactica echipelor de polo pe apă. O dată
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
de polo pe apă. O dată acceptată importanța pregătirii la înot a tuturor componenților echipei, se desfășoară și o muncă sistematică pentru realizarea măiestriei tehnice și tactice a fiecărui jucător, aplicată la cerințele mereu mai mari de realizare a performanțelor sportive. Înaintașii sunt astfel pregătiți, încât să joace bine nu numai în atac, ci și în apărare, iar fundașii să poată juca în mijlocul terenului și să participe la atac, fiind chiar realizatori. Cerințele tacticii actuale de joc cresc continuu și se lărgesc
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
cât și în apărare, nu s-a renunțat la aplicarea unor sisteme în care jucătorii au posturi fixe, fapt ce presupune cunoașterea sarcinilor ce le revin în funcție de locul pe care îl ocupă în echipă. În mare, compartimentele echipei constau din înaintași, mijlocași si apărători. înaintașii au sarcina de a desfășura atacuri asupra porții adverse în cele mai potrivite momente ale jocului, în viteză, soldate cu înscrierea golurilor. In acest scop, prima sarcină ce le revine este demarcarea și apoi aruncarea la
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
nu s-a renunțat la aplicarea unor sisteme în care jucătorii au posturi fixe, fapt ce presupune cunoașterea sarcinilor ce le revin în funcție de locul pe care îl ocupă în echipă. În mare, compartimentele echipei constau din înaintași, mijlocași si apărători. înaintașii au sarcina de a desfășura atacuri asupra porții adverse în cele mai potrivite momente ale jocului, în viteză, soldate cu înscrierea golurilor. In acest scop, prima sarcină ce le revine este demarcarea și apoi aruncarea la poartă. Acest lucru le
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
depăși, indiferent de dârzenia si capacitatea acesteia. În cadrul liniei de înaintare jucătorii trebuie să colaboreze îndeaproape, să observe coechipierul aflat în cea mai avantajoasă poziție și să-i paseze fără întârziere mingea, astfel încât adversarul să nu poată anticipa acțiunea. Deseori înaintașii se depărtează de poartă atrăgându-și adversarii cu scopul de a elibera spațiul pentru un jucător de mijloc, care pătrunde spre a ataca. Atacanților li se mai cere să știe să-si aleagă la timp cel mai bun loc din
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
li se mai cere să știe să-si aleagă la timp cel mai bun loc din teren, în raport cu acțiunile coechipierilor. O demarcare prematur efectuată și într-o direcție necorespunzătoare înseamnă o cheltuială inutilă de energie. În cazul unui atac nereușit, înaintașii trebuie să se integreze rapid în jocul de apărare al echipei. Această succintă analiză a jocului înaintașilor ne permite să subliniem principalele sarcini de ordin tehnic, fizic, tactic si moralvolitiv care le revin: — să prindă mingea cu siguranță, pentru a
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
în raport cu acțiunile coechipierilor. O demarcare prematur efectuată și într-o direcție necorespunzătoare înseamnă o cheltuială inutilă de energie. În cazul unui atac nereușit, înaintașii trebuie să se integreze rapid în jocul de apărare al echipei. Această succintă analiză a jocului înaintașilor ne permite să subliniem principalele sarcini de ordin tehnic, fizic, tactic si moralvolitiv care le revin: — să prindă mingea cu siguranță, pentru a o pasa sau a trage la poartă din orice poziție; — să posede viteza de înot și rezistența
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
meci. În practica jocului de polo se pot folosi mai multe variante de așezare a jucătorilor pe teren. 1) portarul, l fundaș fix, l fundaș mobil, l mijlocaș, l centru și 2 extreme; 2) portarul, 2 fundași, 2 mijlocași, 2 înaintași; 3) portarul, 2 fundași, 3 mijlocași, l centru atacant; 4) portarul, l apărător, 3 mijlocași, 2 atacanți; 5) portarul, 3 apărători, l mijlocaș, 2 atacanți; 6) portarul, l apărător, 2 mijlocași, 3 atacanți; 7) portarul, 2 apărători, 2 mijlocași, 2
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
să fie si un bun executant al paselor, pentru a putea trimite mingea la momentul oportun coechipierului ajuns în poziție de finalizare. Rețea de comunicare care utilizează următoarele tipuri de așezări în teren: a. portarul, 2 fundași, 2 mijlocași, 2 înaintași (fig.3), b. portarul, l apărător, 3 mijlocași, 2 atacanți (fig.4) [5] Echipa are pe lângă fundașul fix încă doi centri atacanți capabili să arunce bine la poartă si care prin jocul lor constituie un pericol continuu pentru portarul advers
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
interceptată de adversar, îi dă acestuia posibilitatea de a trece imediat la contraatac. Trecerea de la jocul pe posturi fixe la cel în care echipele atacă si se apără cu întregul efectiv, în care orice jucător poate să fie fundaș sau înaintaș, după cum situația o cere, a determinat adoptarea unui sistem m cadrul căruia sarcinile să-și găsească totuși o precizare, pe baza poziției pe care jucătorii o ocupă în suprafața terenului. Astfel s-a conturat, și practica de joc a definitivat
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
echipei în atac, față de 5 ai adversarului, constă în plasarea lor pe două linii paralele: prima, cea mai apropiată de poartă, este formată din 4 jucători, iar a doua, în imediata apropiere a liniei de 4 m, din 2 jucători. Înaintașii liniei a doua vor căuta prin pasc să se apropie de poartă și apoi să șuteze. Prin pasc ei se apropie de poartă și îngreuiază sarcina portarului obligat să se deplaseze în funcție de minge pentru a închide unghiul de aruncare. Cei
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
linia a doua si, în același timp, să se demarce de adversarii direcți, căutând poziții favorabile de a marca. Dacă superioritatea numerică este absolută și după aruncarea la poartă mingea revine echipei inferioare sub aspect numeric, toate eforturile celor șase înaintași vor fi îndreptate spre marcarea celor mai apropiați adversari, cu scopul de a-i împiedica să paseze și încercând să intercepteze mingea și, eventual, să contraatace. Pentru a spori șansele de contraatac ale echipei în inferioritate, la o așezare pe
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
linia întâi, care se găsește lateral față de poartă. Acesta va primi pasa și va înota spre poartă, atrăgând apărătorul. O dată reușită acțiunea, el va pasa mingea unuia dintre partenerii care s-a eliberat (fig. 8.). Când cel eliberat este un înaintaș din linia întâi, aflat în spațiul porții, fundașii au posibilitatea să îl blocheze cu ușurință. Ca atare, mingea nu îi va fi pasată întotdeauna. Ea trebuie trimisă sigur că coechipierul va avea posibilitatea de a trage nestingherit la poartă. [5
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
5] Un alt sistem de așezare pe teren a unei echipe în superioritate numerică este acela în care jucătorii se plasează pe două linii de câte trei; el se folosește mai ales atunci când se joacă în bazine înguste. De obicei, înaintașii din prima linie vor fi marcați de către fundași, ceilalți doi marcând atacanții din linia a doua|. Prezența celor doi adversari în linia a doua va. complica oarecum jocul înaintașilor, manevrarea mingii fiind îngreuiată prin faptul că apărătorii liniei a doua
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
folosește mai ales atunci când se joacă în bazine înguste. De obicei, înaintașii din prima linie vor fi marcați de către fundași, ceilalți doi marcând atacanții din linia a doua|. Prezența celor doi adversari în linia a doua va. complica oarecum jocul înaintașilor, manevrarea mingii fiind îngreuiată prin faptul că apărătorii liniei a doua avansează, unul dintre ei venind lângă poartă și creând în această zonă un raport numeric de 4 contra 3 fundași. Valorificarea superiorității numerice depinde de acțiunile coechipierului liber. Dacă
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
doua avansează, unul dintre ei venind lângă poartă și creând în această zonă un raport numeric de 4 contra 3 fundași. Valorificarea superiorității numerice depinde de acțiunile coechipierului liber. Dacă mingea se pierde si intră în posesia echipei adverse, toți înaintașii vor trece la apărare. Când adversarul are un jucător în plus și aplică așezarea pe două linii 4 și 2, echipa care se află în apărare va acționa cu 3 jucători împotriva celor 4 și cu 2 jucători plasați în
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
și să arunce. Jucând cu doi apărători în linia a doua a adversarului, jucători cu cea mai mare viteză de înot, șansele efectuării unor contraatacuri reușite sunt foarte mari. Apărându-se astfel, cei trei fundași din prima linie marchează strâns înaintașii aflați în spațiul din fața. porții, lăsându-l oarecum liber pe adversarul din prima linie, plasat lateral față de poartă. Dacă acesta primește mingea și înoată spre poartă, cei trei fundași schimbă locurile între ei și cel care se găsește mai aproape
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
interacțiunea reciprocă a celor doi jucători și cu restul coechipierilor. Analizând cele două variante ale atacului cu doi jucători, putem afirma că ele sunt mai ușor de realizat. dacă atacanții corespund din punct de vedere al calităților solicitate. Cei doi înaintași caută să joace permanent în imediata apropiere a porții, în suprafața optimă de aruncare, sarcina lor fiind demarcajul, pentru a primi mingea și a arunca la poartă. Efectuând demarcări simultane, vor pune în dificultate portarul, care neștiind cine va primi
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
populare, este entuziasmat de colecția de poezii populare a lui Vasile Alecsandri. După modelul acestuia, în 1868 începe să desfășoare o activitate susținută de culegere a melodiilor românești. Cutreieră aproape toată țara, dornic să transcrie cântece. Continuând încercările modeste ale înaintașilor săi (F. Ruschitzki, I.A. Wachmann, H. Ehrlich, Anton Pann, Carol Miculli și Al. Berdescu), V. are în vedere partea melodică. Astfel, el alcătuiește o lucrare amplă, Muzica populară, cuprinzând balade, colinde, doine, idile și pastorale, hore, romanțe, jocuri de
VULPIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290670_a_291999]
-
Volumul al treilea, în manuscris, împreună cu celelalte a fost premiat cu Medalia de Aur hors concours în 1891 la Montpellier (era membru corespondent al societății Le Félibrige Latin). Cantitativ, colecțiile lui V. conțin un număr impresionat de cântece față de colecțiile înaintașilor (peste o mie nouă sute de piese). Calitativ însă, ele sunt vulnerabile în ce privește notația muzicală, deficientă, cum semnalează Gavriil Musicescu. Există, de asemenea, disonanțe între notarea muzicală a cântecelor și textul lor. Prezentând inițial lucrarea fără textele literare, V. a fost
VULPIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290670_a_291999]
-
tristelor mostre de descompunere apărute în Occident”, strădania spre o „critică neimpresionistă, obiectivă”, atentă la „cercetarea temelor, a conținutului ideologic al operei”, „sprijinirea creației literare în efortul ei de a-și însuși o viziune nouă”, „reexaminarea patrimoniului lăsat nouă de înaintași”, „încurajarea cu precădere a tineretului creator”, deschiderea spre „literaturile progresiste de pretutindeni, dar mai ales spre cea sovietică” - puteau fi privite ca o adaptare a celor vechi la noile împrejurări ale istoriei. Similitudinile erau totuși doar în litera programului, nu
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
întreprinsă în 1950, în cadrul căreia la întrebarea „Ce-am învățat din literatura sovietică?” răspund Cezar Petrescu, Camil Petrescu, Eusebiu Camilar, Petru Dumitriu, Mihai Beniuc, Dan Deșliu, Aurel Baranga ș.a. Pe de altă parte, anunțată inițial, „reexaminarea patrimoniului lăsat nouă de înaintași” se produce cu multă precauție. În cei doi ani de început apar doar câteva articole despre I. L. Caragiale (Barbu Câmpina), V. Alecsandri, văzut ca revoluționar pașoptist (G. C. Nicolescu), Ioan Slavici și G. Coșbuc (J. Popper). Împlinirea unui veac de la
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]
-
Iosif (31.III.1841, Holod, j. Bihor - 8.IX.1907, Oradea), gazetar, poet, prozator, dramaturg și traducător. Este al cincilea copil al Victoriei (n. Irinyi) și al lui Nicolae Vulcan, preot unit. Crește într-o familie cu tradiții cărturărești, între înaintași aflându-se și episcopul Samuil Vulcan. Urmează școala primară la Leta Mare, în 1851 se înscrie la gimnaziul din Oradea, unde îl va avea profesor pe Alexandru Roman și va fi membru a Societății de Leptură. Își continuă studiile la
VULCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]