KorAP: Find »[drukola/base=înclinare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...83 84 85 ...123 >

3,054 matches

Corola-website/Law/172357_a_173686

deadweight trebuie efectuată în prezența inspectorului Administrației, a unei persoane autorizate de ea sau reprezentantului unei organizații aprobate. 3.2. Curbele momentelor de redresare și a momentelor de înclinare 3.2.1. Curbele momentelor de redresare și a momentelor de înclinare datorate vântului similare celor din figura 1 însoțite, de calculele corespunzătoare, trebuie să fie determinate pentru toată gama de pescaje de exploatare, inclusiv pentru pescajele corespunzătoare situației de deplasare, luând în considerație cantitatea maximă de încărcătură și materiale pe punte

CODUL MODU din 19 octombrie 1989 pentru construcţia şi echipamentul unităţilor mobile de foraj marin (Codul MODU 1989) adoptat de Adunarea Organizaţiei Maritime Internaţionale prin Rezoluţia A.649(16) la Londra la 19 octombrie 1989, astfel cum a fost modificat de amendamentele adoptate prin Anexa 17 din Raportul Comitetului Securităţii Maritime la a cincizeci şi noua sa sesiune la Londra la 13 - 24 mai 1991 şi prin Rezoluţia MSC.38(63) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 19 mai 1994*). In: EUR-Lex (1994) [Corola-website/Law/172357_a_173686]
să fie determinate pentru toată gama de pescaje de exploatare, inclusiv pentru pescajele corespunzătoare situației de deplasare, luând în considerație cantitatea maximă de încărcătură și materiale pe punte, în poziția cea mai defavorabilă aplicabilă. Curbele momentelor de redresare și de înclinare datorită vântului trebuie să fie raportate la axele cele mai critice. Trebuie ținut cont de efectul suprafețelor libere în tancurile parțial umplute. 3.2.2. Când echipamentul este de așa natură încât să permită coborârea lui și arimarea, pot fi

CODUL MODU din 19 octombrie 1989 pentru construcţia şi echipamentul unităţilor mobile de foraj marin (Codul MODU 1989) adoptat de Adunarea Organizaţiei Maritime Internaţionale prin Rezoluţia A.649(16) la Londra la 19 octombrie 1989, astfel cum a fost modificat de amendamentele adoptate prin Anexa 17 din Raportul Comitetului Securităţii Maritime la a cincizeci şi noua sa sesiune la Londra la 13 - 24 mai 1991 şi prin Rezoluţia MSC.38(63) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 19 mai 1994*). In: EUR-Lex (1994) [Corola-website/Law/172357_a_173686]
la axele cele mai critice. Trebuie ținut cont de efectul suprafețelor libere în tancurile parțial umplute. 3.2.2. Când echipamentul este de așa natură încât să permită coborârea lui și arimarea, pot fi cerute curbe suplimentare pentru momentele de înclinare datorate vântului, iar aceste date trebuie să indice clar poziția acestui echipament. 3.2.3. Curbele momentelor de înclinare datorate vântului trebuie determinate pentru forța vântului calculată cu formula următoare: F = 0,5 C(s)C(H)roV^2 A

CODUL MODU din 19 octombrie 1989 pentru construcţia şi echipamentul unităţilor mobile de foraj marin (Codul MODU 1989) adoptat de Adunarea Organizaţiei Maritime Internaţionale prin Rezoluţia A.649(16) la Londra la 19 octombrie 1989, astfel cum a fost modificat de amendamentele adoptate prin Anexa 17 din Raportul Comitetului Securităţii Maritime la a cincizeci şi noua sa sesiune la Londra la 13 - 24 mai 1991 şi prin Rezoluţia MSC.38(63) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 19 mai 1994*). In: EUR-Lex (1994) [Corola-website/Law/172357_a_173686]
Când echipamentul este de așa natură încât să permită coborârea lui și arimarea, pot fi cerute curbe suplimentare pentru momentele de înclinare datorate vântului, iar aceste date trebuie să indice clar poziția acestui echipament. 3.2.3. Curbele momentelor de înclinare datorate vântului trebuie determinate pentru forța vântului calculată cu formula următoare: F = 0,5 C(s)C(H)roV^2 A în care: F = forța vântului (N) C(s) = Coeficient de formă care depinde de forma elementului de structură expus

CODUL MODU din 19 octombrie 1989 pentru construcţia şi echipamentul unităţilor mobile de foraj marin (Codul MODU 1989) adoptat de Adunarea Organizaţiei Maritime Internaţionale prin Rezoluţia A.649(16) la Londra la 19 octombrie 1989, astfel cum a fost modificat de amendamentele adoptate prin Anexa 17 din Raportul Comitetului Securităţii Maritime la a cincizeci şi noua sa sesiune la Londra la 13 - 24 mai 1991 şi prin Rezoluţia MSC.38(63) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 19 mai 1994*). In: EUR-Lex (1994) [Corola-website/Law/172357_a_173686]
ținut cont de consecințele unei defectări a sistemelor și echipamentelor care sunt esențiale pentru siguranța unității. 4.1.4. Toate mașinile, componentele și instalațiile esențiale pentru siguranța în exploatare a unei unități trebuie proiectate ca să poată funcționa în condițiile de înclinare statică de mai jos: .1 când unitățile stabilizate prin coloane sunt în poziție dreaptă și înclinate la un unghi mai mic sau egal cu 15° ��n orice direcție; .2 când unitățile autoridicătoare sunt în poziție dreaptă și înclinate la un

CODUL MODU din 19 octombrie 1989 pentru construcţia şi echipamentul unităţilor mobile de foraj marin (Codul MODU 1989) adoptat de Adunarea Organizaţiei Maritime Internaţionale prin Rezoluţia A.649(16) la Londra la 19 octombrie 1989, astfel cum a fost modificat de amendamentele adoptate prin Anexa 17 din Raportul Comitetului Securităţii Maritime la a cincizeci şi noua sa sesiune la Londra la 13 - 24 mai 1991 şi prin Rezoluţia MSC.38(63) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 19 mai 1994*). In: EUR-Lex (1994) [Corola-website/Law/172357_a_173686]
mai mic sau egal cu 10° în orice direcție; .3 când unitățile de suprafață sunt în poziție dreaptă cu asietă nulă și înclinate la un unghi mai mic sau egal cu 15° într-un bord sau altul, simultan cu o înclinare longitudinală mai mică sau egală cu 5°, spre prova sau spre pupa. Administrația poate permite sau solicita modificări ale acestor unghiuri ținând cont de tipul, dimensiunile și condițiile de serviciu ale unității. 4.1.5. Mecanismele de ridicare ale corpului

CODUL MODU din 19 octombrie 1989 pentru construcţia şi echipamentul unităţilor mobile de foraj marin (Codul MODU 1989) adoptat de Adunarea Organizaţiei Maritime Internaţionale prin Rezoluţia A.649(16) la Londra la 19 octombrie 1989, astfel cum a fost modificat de amendamentele adoptate prin Anexa 17 din Raportul Comitetului Securităţii Maritime la a cincizeci şi noua sa sesiune la Londra la 13 - 24 mai 1991 şi prin Rezoluţia MSC.38(63) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 19 mai 1994*). In: EUR-Lex (1994) [Corola-website/Law/172357_a_173686]
de metodă de exploatare. 4.9.5. Instalația de balast trebuie concepută și exploatată în așa fel încât să nu se transfere, din neatenție, apă de balast dintr-un tanc sau corp în altul, putând să antreneze modificarea momentului de înclinare și să provoace unghiuri excesive de înclinare transversale și longitudinale. 4.9.6. Fiecare dintre pompele de balast menționate la paragraful 4.9.3 trebuie să poată fi alimentată de la sursa de energie de avarie. Instalația trebuie să fie concepută

CODUL MODU din 19 octombrie 1989 pentru construcţia şi echipamentul unităţilor mobile de foraj marin (Codul MODU 1989) adoptat de Adunarea Organizaţiei Maritime Internaţionale prin Rezoluţia A.649(16) la Londra la 19 octombrie 1989, astfel cum a fost modificat de amendamentele adoptate prin Anexa 17 din Raportul Comitetului Securităţii Maritime la a cincizeci şi noua sa sesiune la Londra la 13 - 24 mai 1991 şi prin Rezoluţia MSC.38(63) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 19 mai 1994*). In: EUR-Lex (1994) [Corola-website/Law/172357_a_173686]
Instalația de balast trebuie concepută și exploatată în așa fel încât să nu se transfere, din neatenție, apă de balast dintr-un tanc sau corp în altul, putând să antreneze modificarea momentului de înclinare și să provoace unghiuri excesive de înclinare transversale și longitudinale. 4.9.6. Fiecare dintre pompele de balast menționate la paragraful 4.9.3 trebuie să poată fi alimentată de la sursa de energie de avarie. Instalația trebuie să fie concepută astfel ca unitatea, având înclinarea precizată la

CODUL MODU din 19 octombrie 1989 pentru construcţia şi echipamentul unităţilor mobile de foraj marin (Codul MODU 1989) adoptat de Adunarea Organizaţiei Maritime Internaţionale prin Rezoluţia A.649(16) la Londra la 19 octombrie 1989, astfel cum a fost modificat de amendamentele adoptate prin Anexa 17 din Raportul Comitetului Securităţii Maritime la a cincizeci şi noua sa sesiune la Londra la 13 - 24 mai 1991 şi prin Rezoluţia MSC.38(63) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 19 mai 1994*). In: EUR-Lex (1994) [Corola-website/Law/172357_a_173686]
excesive de înclinare transversale și longitudinale. 4.9.6. Fiecare dintre pompele de balast menționate la paragraful 4.9.3 trebuie să poată fi alimentată de la sursa de energie de avarie. Instalația trebuie să fie concepută astfel ca unitatea, având înclinarea precizată la paragraful 4.1.4.1, să poată fi adusă pe asieta nulă și la pescajul corespunzător condițiilor de siguranță după defectarea unui singur element oarecare din sistemul de alimentare cu energie. 4.9.7. Toate țevile de balast

CODUL MODU din 19 octombrie 1989 pentru construcţia şi echipamentul unităţilor mobile de foraj marin (Codul MODU 1989) adoptat de Adunarea Organizaţiei Maritime Internaţionale prin Rezoluţia A.649(16) la Londra la 19 octombrie 1989, astfel cum a fost modificat de amendamentele adoptate prin Anexa 17 din Raportul Comitetului Securităţii Maritime la a cincizeci şi noua sa sesiune la Londra la 13 - 24 mai 1991 şi prin Rezoluţia MSC.38(63) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 19 mai 1994*). In: EUR-Lex (1994) [Corola-website/Law/172357_a_173686]
indicator de stare a pompelor de balast; .3 instalație de comanda valvulelor de balast; .4 instalație de indicare a poziției valvulelor de balast; .5 instalație de indicare a nivelului din tancuri; .6 instalație de indicare a pescajului; .7 indicator de înclinare (transversal, longitudinal); .8 instalație de indicare a disponibilității de alimentare cu energie (principală și avarie); .9 instalație de indicare a presiunii hidraulic/pneumatic din instalația de balast. 4.9.11. În afara comenzii la distanță din postul central de comandă a

CODUL MODU din 19 octombrie 1989 pentru construcţia şi echipamentul unităţilor mobile de foraj marin (Codul MODU 1989) adoptat de Adunarea Organizaţiei Maritime Internaţionale prin Rezoluţia A.649(16) la Londra la 19 octombrie 1989, astfel cum a fost modificat de amendamentele adoptate prin Anexa 17 din Raportul Comitetului Securităţii Maritime la a cincizeci şi noua sa sesiune la Londra la 13 - 24 mai 1991 şi prin Rezoluţia MSC.38(63) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 19 mai 1994*). In: EUR-Lex (1994) [Corola-website/Law/172357_a_173686]
3.15. Generatorul de avarie și motorul său de antrenare ca și toate bateriile de acumulatoare de avarie trebuie concepute în așa fel să poată funcționa la sarcina maximă nominală când unitatea este în poziție dreaptă și când are o înclinare inferioară sau egală de un unghi maxim la stare intactă și după avarie determinat conform, cerințelor din capitolul 3. Totuși în nici un caz nu se cere ca ele să funcționeze când unitatea are o înclinare mai mare de: .1 25

CODUL MODU din 19 octombrie 1989 pentru construcţia şi echipamentul unităţilor mobile de foraj marin (Codul MODU 1989) adoptat de Adunarea Organizaţiei Maritime Internaţionale prin Rezoluţia A.649(16) la Londra la 19 octombrie 1989, astfel cum a fost modificat de amendamentele adoptate prin Anexa 17 din Raportul Comitetului Securităţii Maritime la a cincizeci şi noua sa sesiune la Londra la 13 - 24 mai 1991 şi prin Rezoluţia MSC.38(63) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 19 mai 1994*). In: EUR-Lex (1994) [Corola-website/Law/172357_a_173686]
dreaptă și când are o înclinare inferioară sau egală de un unghi maxim la stare intactă și după avarie determinat conform, cerințelor din capitolul 3. Totuși în nici un caz nu se cere ca ele să funcționeze când unitatea are o înclinare mai mare de: .1 25° în oricare direcție, pentru unitățile stabilizate prin coloane; .2 15° în oricare direcție, pentru unitățile autoridicătoare; și .3 22,5° în raport cu axa longitudinală și/sau egală cu 10° în raport cu axa transversală pentru unitățile de suprafață

CODUL MODU din 19 octombrie 1989 pentru construcţia şi echipamentul unităţilor mobile de foraj marin (Codul MODU 1989) adoptat de Adunarea Organizaţiei Maritime Internaţionale prin Rezoluţia A.649(16) la Londra la 19 octombrie 1989, astfel cum a fost modificat de amendamentele adoptate prin Anexa 17 din Raportul Comitetului Securităţii Maritime la a cincizeci şi noua sa sesiune la Londra la 13 - 24 mai 1991 şi prin Rezoluţia MSC.38(63) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 19 mai 1994*). In: EUR-Lex (1994) [Corola-website/Law/172357_a_173686]
suficientă pentru colectarea lichidelor care se acumulează normal în timpul perioadelor de funcționare fără personal. Aceste puțuri trebuie să fie situate și supravegheate astfel ca toată acumularea de lichide să fie detectată la nivelele fixate în prealabil la unghiuri normale de înclinare. 8.4.3. Când pompele de santină se pun în funcțiune automat, trebuie prevăzute mijloace care să indice în locațiile prevăzute de 8.7.1 dacă, afluxul de lichide este superior debitului pompei sau dacă aceasta din urmă funcționează mai

CODUL MODU din 19 octombrie 1989 pentru construcţia şi echipamentul unităţilor mobile de foraj marin (Codul MODU 1989) adoptat de Adunarea Organizaţiei Maritime Internaţionale prin Rezoluţia A.649(16) la Londra la 19 octombrie 1989, astfel cum a fost modificat de amendamentele adoptate prin Anexa 17 din Raportul Comitetului Securităţii Maritime la a cincizeci şi noua sa sesiune la Londra la 13 - 24 mai 1991 şi prin Rezoluţia MSC.38(63) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 19 mai 1994*). In: EUR-Lex (1994) [Corola-website/Law/172357_a_173686]
în caz de urgență; .5 proceduri generale de debalastare sau contra inundării și de închidere a tuturor deschiderilor care pot favoriza o inundare progresivă în caz de avarie; .6 instrucțiuni pentru persoanele însărcinate să determine cauza unei schimbări bruște a înclinării transversale și a asietei și să evalueze incidențele măsurilor corective asupra capacității de supraviețuire a unității, adică rezistența, stabilitatea, flotabilitatea, etc; .7 proceduri speciale de urmat în caz de scurgere incontrolabilă de hidrocarburi sau de hidrogen sulfurat și în special

CODUL MODU din 19 octombrie 1989 pentru construcţia şi echipamentul unităţilor mobile de foraj marin (Codul MODU 1989) adoptat de Adunarea Organizaţiei Maritime Internaţionale prin Rezoluţia A.649(16) la Londra la 19 octombrie 1989, astfel cum a fost modificat de amendamentele adoptate prin Anexa 17 din Raportul Comitetului Securităţii Maritime la a cincizeci şi noua sa sesiune la Londra la 13 - 24 mai 1991 şi prin Rezoluţia MSC.38(63) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 19 mai 1994*). In: EUR-Lex (1994) [Corola-website/Law/172357_a_173686]
Corola-website/Law/171860_a_173189

păstrate la bordul navei tot timpul împreună cu dovada că informațiile au fost aprobate de către Administrație. ... (3) O navă căreia nu i se cere, în virtutea Convenției internaționale pentru ocrotirea vieții omenești pe mare în vigoare, să fie supusă unei probe de înclinării, după ce a fost terminata, trebuie: ... (a) să fie supusă unei astfel de probe de înclinări încât să poată fi determinate, pentru nava goală, atât deplasamentul real al navei, cât și poziția centrului său de greutate; (b) să se renunțe, dacă

AMENDAMENTE din 5 iunie 2003 la Protocolul din 1988 privind Convenţia internationala din 1966 asupra liniilor de încărcare*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/171860_a_173189]
3) O navă căreia nu i se cere, în virtutea Convenției internaționale pentru ocrotirea vieții omenești pe mare în vigoare, să fie supusă unei probe de înclinării, după ce a fost terminata, trebuie: ... (a) să fie supusă unei astfel de probe de înclinări încât să poată fi determinate, pentru nava goală, atât deplasamentul real al navei, cât și poziția centrului său de greutate; (b) să se renunțe, dacă Administrația aprobă astfel, la efectuarea probei de înclinări după ce nava a fost terminată, dacă se

AMENDAMENTE din 5 iunie 2003 la Protocolul din 1988 privind Convenţia internationala din 1966 asupra liniilor de încărcare*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/171860_a_173189]
fie supusă unei astfel de probe de înclinări încât să poată fi determinate, pentru nava goală, atât deplasamentul real al navei, cât și poziția centrului său de greutate; (b) să se renunțe, dacă Administrația aprobă astfel, la efectuarea probei de înclinări după ce nava a fost terminată, dacă se dispune de date de bază asupra stabilității rezultate dintr-o probă de înclinări a unei nave din aceeași serie și să se arate conform cerințelor Administrației că aceste date de bază permit obținerea

AMENDAMENTE din 5 iunie 2003 la Protocolul din 1988 privind Convenţia internationala din 1966 asupra liniilor de încărcare*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/171860_a_173189]
navei, cât și poziția centrului său de greutate; (b) să se renunțe, dacă Administrația aprobă astfel, la efectuarea probei de înclinări după ce nava a fost terminată, dacă se dispune de date de bază asupra stabilității rezultate dintr-o probă de înclinări a unei nave din aceeași serie și să se arate conform cerințelor Administrației că aceste date de bază permit obținerea de informații sigure în ceea ce privește stabilitatea navei; (c) să albă caracteristicile unei nave goale, determinate printr-o evaluare detaliată a greutății

AMENDAMENTE din 5 iunie 2003 la Protocolul din 1988 privind Convenţia internationala din 1966 asupra liniilor de încărcare*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/171860_a_173189]
de bază permit obținerea de informații sigure în ceea ce privește stabilitatea navei; (c) să albă caracteristicile unei nave goale, determinate printr-o evaluare detaliată a greutății, confirmată de o verificare a deplasamentului navei goale, dacă Administrația decide că efectuarea unei probe de înclinări nu este practic posibilă sau oferă rezultate incorecte datorită dimensiunilor specifice, amenajărilor, rezistenței sau formei corpului unei nave; (d) să aibă pentru comandantul său toate informațiile*), așa cum sunt necesare, pentru ca acesta să poată obține, printr-un proces simplu și rapid

AMENDAMENTE din 5 iunie 2003 la Protocolul din 1988 privind Convenţia internationala din 1966 asupra liniilor de încărcare*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/171860_a_173189]
de către Administrație. (4) În cazul în care o navă suferă modificari astfel încât acestea afectează semnificativ informația cu privire la încărcare sau informatia asupra stabilității furnizate comandamentului, vor fi asigurate informațiile modificate. Dacă este necesar, nava va fi supusă unor noi probe de înclinari. ... Regula 11 Pereți etanși situați la extremitatile suprastructurilor Pereții etanși situați la extremitățile expuse ale suprastructurilor închise trebuie să aibă un nivel acceptabil de rezistență. Regula 12 Uși (1) Toate deschiderile de acces, practicate în pereții etanși situați la extremitățile

AMENDAMENTE din 5 iunie 2003 la Protocolul din 1988 privind Convenţia internationala din 1966 asupra liniilor de încărcare*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/171860_a_173189]
de jos va fi comandat dintr-o poziție situată deasupra punții de bord liber. Între cele două obturatoare trebuie prevăzut un dispozitiv de blocare; (b) capătul jgheabului dinspre interiorul navei trebuie să fie situat deasupra liniei de plutire rezultată prin înclinarea navei cu 8,5° în babord sau tribord, la un pescaj corespunzător bordului liber de vară atribuit, dar nu la mai puțin de 1000 mm deasupra liniei de plutire de vară. În cazul în care capătul jgheabului dinspre interiorul navei

AMENDAMENTE din 5 iunie 2003 la Protocolul din 1988 privind Convenţia internationala din 1966 asupra liniilor de încărcare*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/171860_a_173189]
conform regulii 3(10), peretele echivalent trebuie să fie calculat pe baza lățimii reale a suprastructurii (și nu a lățimii navei). (3) Suprastructurile care au pereții etanși extremi înclinați trebuie tratate astfel: ... (a) Dacă înălțimea suprastructurii, măsurata făcând abstracție de înclinare, este egală cu sau mai mică decât înălțimea normală, lungimea (S) se va obține după cum se arată în figura 34.1. (b) Dacă înălțimea este mai mare decât cea normală, lungimea (S) se va obține după cum se arata în figura

AMENDAMENTE din 5 iunie 2003 la Protocolul din 1988 privind Convenţia internationala din 1966 asupra liniilor de încărcare*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/171860_a_173189]
va obține după cum se arată în figura 34.1. (b) Dacă înălțimea este mai mare decât cea normală, lungimea (S) se va obține după cum se arata în figura 34.2. (c) Cele de mai sus se vor aplica numai dacă înclinarea, raportată la linia de bază, este de 15° sau mai mare. Dacă înclinarea este mai mică de 15°, configurația trebuie considerată ca selatură. Regula 35 Lungimea efectivă a suprastructurilor (1) În afara dispozițiilor prevăzute în paragraful (2), lungimea efectivă (E) a

AMENDAMENTE din 5 iunie 2003 la Protocolul din 1988 privind Convenţia internationala din 1966 asupra liniilor de încărcare*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/171860_a_173189]
mai mare decât cea normală, lungimea (S) se va obține după cum se arata în figura 34.2. (c) Cele de mai sus se vor aplica numai dacă înclinarea, raportată la linia de bază, este de 15° sau mai mare. Dacă înclinarea este mai mică de 15°, configurația trebuie considerată ca selatură. Regula 35 Lungimea efectivă a suprastructurilor (1) În afara dispozițiilor prevăzute în paragraful (2), lungimea efectivă (E) a unei suprastructuri închise, de înălțime normală este lungimea reală a acestei suprastructuri. ... (2

AMENDAMENTE din 5 iunie 2003 la Protocolul din 1988 privind Convenţia internationala din 1966 asupra liniilor de încărcare*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/171860_a_173189]
reală și înălțimea normală. Dacă înălțimea este superioară înălțimii normale, nici o majorare a lungimii efective nu va fi efectuată la lungimea efectivă a suprastructurii (vezi figurile 34.1 și 34.2). ... În cazul în care, înălțimea, măsurată făcând abstracție de înclinare, a unei suprastructuri care are pereți etanși extremi înclinați, este mai mică decât înălțimea normală, lungimea sa efectivă (E) va fi lungimea sa (S), obținută conform figurii 34.1, redusă cu raportul dintre înălțimea sa reală și înălțimea normală. Dacă

AMENDAMENTE din 5 iunie 2003 la Protocolul din 1988 privind Convenţia internationala din 1966 asupra liniilor de încărcare*). In: EUR-Lex (2003) [Corola-website/Law/171860_a_173189]