2,110 matches
-
descrise. Naratorul utilizează limbajul colocvial, dialectal, argotic și reușește să creeze pentru fiecare personaj câte un cadru care îi permite acestuia să se autodefinească drept participant la un dialog. Pe prima filă a cărții sale de debut stă scris: „orice înjurătură condensează o poveste”, formulă percutantă care implică descoperirea lumii din spatele replicilor, ceea ce se spune fiind rezultatul unei întâmplări nepovestite. Aceasta ar putea fi dimensiunea „surdă” a textului, povestirea ascunsă, care motivează felul de a vorbi al personajului și care dă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289953_a_291282]
-
surprinde și o realitate a satului românesc, neexploatată până la S., o ruralitate în curs de postmodernizare. O lucrare complementară operei de ficțiune este Istorie la firul ierbii. Documente sociale orale (2003), realizată în colaborare cu Zoltán Rostás. SCRIERI: Povestiri cu înjurături, Pitești, 2000; Dincolo de frontiere, Pitești, 2002. Repere bibliografice: Sorin Preda, Un vapor care se clatină, OC, 2000, 39; Paul Cernat, Blazonul înjurăturii, OC, 2000, 42; Iulia Alexa, „Povestiri cu înjurături”, RL, 2000, 47; Nicolae Savin, Înjurături, VTRA, 2001, 6-7; Paul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289953_a_291282]
-
este Istorie la firul ierbii. Documente sociale orale (2003), realizată în colaborare cu Zoltán Rostás. SCRIERI: Povestiri cu înjurături, Pitești, 2000; Dincolo de frontiere, Pitești, 2002. Repere bibliografice: Sorin Preda, Un vapor care se clatină, OC, 2000, 39; Paul Cernat, Blazonul înjurăturii, OC, 2000, 42; Iulia Alexa, „Povestiri cu înjurături”, RL, 2000, 47; Nicolae Savin, Înjurături, VTRA, 2001, 6-7; Paul Cernat, Țărani hard & heavy, OC, 2003, 173; Marius Chivu, Viața la țară a unui rocker, „22”, 2003, 708. Ș.A.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289953_a_291282]
-
2003), realizată în colaborare cu Zoltán Rostás. SCRIERI: Povestiri cu înjurături, Pitești, 2000; Dincolo de frontiere, Pitești, 2002. Repere bibliografice: Sorin Preda, Un vapor care se clatină, OC, 2000, 39; Paul Cernat, Blazonul înjurăturii, OC, 2000, 42; Iulia Alexa, „Povestiri cu înjurături”, RL, 2000, 47; Nicolae Savin, Înjurături, VTRA, 2001, 6-7; Paul Cernat, Țărani hard & heavy, OC, 2003, 173; Marius Chivu, Viața la țară a unui rocker, „22”, 2003, 708. Ș.A.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289953_a_291282]
-
Rostás. SCRIERI: Povestiri cu înjurături, Pitești, 2000; Dincolo de frontiere, Pitești, 2002. Repere bibliografice: Sorin Preda, Un vapor care se clatină, OC, 2000, 39; Paul Cernat, Blazonul înjurăturii, OC, 2000, 42; Iulia Alexa, „Povestiri cu înjurături”, RL, 2000, 47; Nicolae Savin, Înjurături, VTRA, 2001, 6-7; Paul Cernat, Țărani hard & heavy, OC, 2003, 173; Marius Chivu, Viața la țară a unui rocker, „22”, 2003, 708. Ș.A.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289953_a_291282]
-
-o, așa cum au făcut cu femeile pe care le siluiau. S-ar mulțumi să dănțuiască În jurul unui uriaș autodafeu, așa cum i-au Învățat maeștrii lor din Nürnberg. Și atunci, șoapte, spume șterse la repezeală În colțul buzelor. Să nu observe. Înjurături svârlite În siguranța anonimatului. Trebuiesc ținuți la ochi, ca potăile care latră după uluci bine prinse, să nu scape pe lângă o scândură ruptă și să muște. Până le sosește să plătească așa cum le-a sosit și altor Vieri și Vartici
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ciumă, vîrau cîte o cîrpă în găleata cu catran și o duceau mereu la nas. Alții, în sfîrșit, pufăiau de zor din lulelele lor, cu imameaua retezată, încît fumul acestora le umplea mereu nările. Stubb rămase uluit de strigătele și înjurăturile ce se auzeau dinspre ruful căpitanului; privind în direcția aceea, zări fața încinsă a unui om, prin crăpătura ușii, pe care cineva o ținea întredeschisă înapoia lui. Era medicul de bord; după ce protestase în zadar împotriva ordinelor date de căpitan
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
fulgerător, în mai puțin de o jumătate de minut. Ă Taie-o, fir-ar al naibii! tună Stubb. Și astfel, balena fu pierdută, iar Pip salvat. De îndată ce-și veni în fire, bietul negrișor fu asaltat de zbieretele și înjurăturile echipajului. După ce lăsă să se stingă aceste înjurături neregulamentare, Stubb îl înjură oficial, într-un fel simplu, practic, dar pe jumătate hazliu; apoi, îi dădu lui Pip, neoficial, unele sfaturi sănătoase, care sunau cam așa: Ă Uite ce e, Pip
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
minut. Ă Taie-o, fir-ar al naibii! tună Stubb. Și astfel, balena fu pierdută, iar Pip salvat. De îndată ce-și veni în fire, bietul negrișor fu asaltat de zbieretele și înjurăturile echipajului. După ce lăsă să se stingă aceste înjurături neregulamentare, Stubb îl înjură oficial, într-un fel simplu, practic, dar pe jumătate hazliu; apoi, îi dădu lui Pip, neoficial, unele sfaturi sănătoase, care sunau cam așa: Ă Uite ce e, Pip, nu trebuie niciodată să sari dintr-o ambarcațiune
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
lovise zdravăn mîna cu care încerca s-o priponească. Lua-o-ar naiba, du-că-se! Dar, în vreme ce se întorcea spre punte, ochii lui zăriră flăcările și atunci exclamă, cu o voce schimbată: Ă Fie-vă milă de noi, fulgerelor! Pentru mateloți, înjurăturile sînt monedă curentă; ei înjură și pe vreme bună și pe vreme rea și ar fi în stare să-și azvîrle blestemele chiar de pe vergile ce se apleacă peste marea zbuciumată. Dar rareori mi-a fost dat să aud, în
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
înjură și pe vreme bună și pe vreme rea și ar fi în stare să-și azvîrle blestemele chiar de pe vergile ce se apleacă peste marea zbuciumată. Dar rareori mi-a fost dat să aud, în cursul peregrinărilor mele, vreo înjurătură, în clipa cînd degetul de foc al Cerului era pus pe-o corabie, cînd „Mane, Tekel, Fares“ era scris citeț în greementul ei. în vreme ce flăcările livide ardeau pe catarge, puține vorbe ieșiră de pe buzele încremenite ale marinarilor; strânși la teuga
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ton foarte ridicat, că nu țin oamenii în mână și mi se arată că lt. de miliție, anume Ungureanu, în mod abuziv a ocupat un spațiu (o locuință), fără aprobarea prealabilă a Spațiului Locativ, folosind la telefon o serie de înjurături în mod grosolan și să iau măsuri urgente de evacuarea lui că îl trântește, etc., etc. În această situație gravă, așa cum mi-a fost prezentată, am spus că mă duc personal să verific situația, iar fără un alt răspuns mi-
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
cazul, numitul Simionescu Nicolae, instructor teritorial de la Raionul U.T.M. Titu, către care Dinescu Victor s-a adresat spunându-i: „tov. cpt. luați-l de aici, că face instigație”. La aceste spuse, Simionescu Nicolae l-a luat și el la înjurături, asumându-și titlul de căpitan de securitate și amenințându-l că dacă nu se înscrie cu tot pământul la întovărășire, va da telefon să vină mașina și să-l ridice. Pârvu Marin, fiind pus în această situație, a făcut cerere
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
mai da din mâini."). Toate, puse în mișcare cu gesturi mici aceleași cu care Firs îi aranjează perna stăpânei abia întoarse, încărcând cuvintele tocite ale textului cehovian ("Du-te la mănăstire, Ohmelia". ..) de sevă, de sens, de trăire: nu e înjurătură mai puternică pe lume ca "arendarea" livezii, de care vorbește Lopahin, o întreagă istorie a mentalităților încape între perspectiva entuziastă a celor 15.000 de ruble ale mătușii, cu care Gaev vrea să răscumpere livada, și cele 90.000 cât
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
că 340.000 de copii cu vârstele între 9 și 14 ani au asistat la scene de violență fizică între părinți, iar 370.000 de copii, cu vârstele între 0 și 14 ani, au asistat frecvent la violențe verbale, insulte, înjurături, între părinți sau între adulții din gospodărie. în Barometrul de opinie publică 1 este semnificativă și alarmantă fraza: „Este de remarcat importanța scăzută atribuită copiilor într-o căsnicie fericită”. La o populație de aproximativ 4.554.332 de copii 2
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
parizian al lui Brâncuși și mai zboveau acolo, să lucreze, mi se pare Irina Codreanu, își amintește, tîrziu de tot, că gorjanul, ca să poată înjura în prezența (m)ucenicelor sale, le dădea nume de bărbați de pe Jii. Chestia asta, cu înjurătura, o fi fost singura explicație? Fugosul Erwin Kessler, de la 22, nu a putut rezista tentației de a vedea, de a... pipăi expoziția Masculin-feminin: Sexul artei și s-a repezit pînă la Paris. De unde, cu o concupiscență (intelectuală) bine temperată, a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ca atare în Limbajele durerii, două pagini de revistă în care este acoperită (exhaustiv, bănuiesc) întinderea temei. După excursul teoretic, se trece, cu aplomb, la chestiune și ne sînt etalate, pe o elegantă masă de disecție, urletele, țipetele, scîncetele (victimei), înjurăturile, blestemele, răcnetele (torționarului). Nu lipsesc nici intermezzo-urile în care supliciatorul se laudă că poate să-și facă victima să cînte ca o privighetoare, să croncăne ca un corb, să urle ca un cîine. Sînt pomenite "sufocare cu un dop
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
e de-a dreptul penibil. Într-o astfel de emisiune, cei de pe trotuar erau întrebați dacă au vreun tablou acasă. Stupoare! Nu numai că întrebarea părea a veni dintr-o altă limbă sau, și mai rău, sunînd probabil ca o înjurătură (încă neîntîlnită), dar cei întîmpinați astfel reușind să îngîne totuși o frază divulgau o situație generală mai mult decît precară a mentalului colectiv. Explicabilă, de altfel, pînă la un punct, din moment ce lumea de azi se confruntă cu drame într-adevăr
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
frică și lașitate. Dar te-ntreb de ce nu zici nimic împotriva a ceea ce se-ntîmplă azi! Gh. P. doi: Cum nu zic?! Ba zic mereu! Cum nu zic?! Gh. P. unu: Lasă chestia cu bîrfa zilnică de la coada la farmacie, sau înjurăturile cînd îți aduce poștașul pensia...; că de zis, așa, ziceam și înainte, și înjuram, și făceam bancuri, și la cozi, și la serviciu, și-acasă... Nu, mie să-mi spui ce faci acum, azi, cum te opui tu la minciuna
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
și de silueta împleticită ce se ivea de după plopii din curte. Un om care-i sfida pe milițieni blocând circulația de pe strada principală cu zigzagul capricios al mersului său, un om care tuna și fulgera împotriva autorităților și care, prin înjurăturile lui răsunătoare, făcea să zăngăne geamurile și mătura șirul de băbuțe de pe banca lor. Or, același Gavrilici, când o întâlnea pe bunica, se oprea și, încercând să-și aspire răsuflarea duhnind a vodcă, rostea cu un vizibil respect: - Bună ziua, Charlota
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
acelea le sublinia cu creionul roșu șeful. - Nu v-am găsit actele, a spus el intrând. Charlotte a isistat. Ceea ce s-a întâmplat atunci a fost pe cât de neverosimil, pe atât de logic. Șeful a scuipat așa un potop de înjurături, încât, chiar și după cele două luni petrecute în trenuri ticsite, a rămas înmărmurită. El continua să o apostrofeze, pe când ea înșfăca deja clanța de la ușă. Apoi, apropiindu-și brusc fața de a ei, i-a suflat: - Pot să te
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
pierdut și nu se temeau de nimic. Vorbeau despre toate cu o libertate agresivă și disperată. Bărbatul bea mult, dar ochii îi rămâneau limpezi și strângea doar din fălci din ce în ce mai tare, parcă pentru a rosti din când în când vreo înjurătură urâtă din lagăr. El m-a făcut să beau primul meu pahar de votcă. Și, datorită lui, mi-am putut imagina Rusia nevăzută - continentul acesta încercuit cu sârmă ghimpată și cu miradoare. În țara aceasta interzisă, cuvintele cele mai simple
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
coborât de pe Munte. Mai întâi a vorbit fără întrerupere. Vocea ei tânără, de om beat, nu reușea să rămână egală. Șoptea, apoi aproape că striga. Agățându-se de brațul meu, se poticnea din când în când și scăpa atunci o înjurătură, lovindu-se cu o grabă hazlie cu palma peste gură. Sau, dintr-o dată, se smulgea de lângă mine, cu un aer jugnit, pentru a se lipi strâns de umărul meu o clipă mai târziu. Am ghicit că tovarășa mea juca o
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
din acelea. Înaintând în lăzile lor, dotate când cu roți mici cu pneuri de cauciuc, când cu simpli rulmenți cu bile, abordau oamenii la ieșire, cerându-le bani sau tutun. Unii dădeau, alții grăbeau pasul, iar alții slobozeau câte o înjurătură, adăugând cu un ton mustrător: „Doar vă hrănește statul... E o rușine!” „Samovarele” erau aprope toți tineri, unii evident beți. Toți aveau privirea pătrunzătoare, puțin smintită... Trei sau patru lăzi s-au năpustit spre Charlotte. Soldații își înfigeau bățul în
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
am dat din mâini ca un dansator pe sârmă. O mașină a frânat, evitându-mă în ultima clipă. Am simțit cum mi se freacă scurt portiera de mână. Șoferul s-a obosit să coboare geamul și mi-a trântit o înjurătură. Îl vedeam strâmbându-se, dar vorbele lui ajungeau la mine cu o ciudată încetineală pufoasă. În aceeași clipă, un gând m-a uimit prin simplitatea lui: „Uite ce-mi trebuie. Izbitura asta, ciocnirea asta cu metalul, dar mult mai violentă
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]