4,199 matches
-
mea! Dacă fie-ta n-o să vrea, o cotonogesc, o trimit la tine. Când mai era ceva de cărat de-acolo...mă mai deplasam. Scoteam cheltuielile de transport, dar așa ce alișveriș cu moartea ta? Â...â...â... Tot mă-njuri, ai, tot mă-njuri! N-ai decât. Dar trebuia să ți le spui până nu-nchizi ochii. Să mă răcoresc. Să știi și tu ce zace-n sufletul meu, de când rabd și-aștept să mori. Dar...bun e Dumnezeu! Așa că
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
n-o să vrea, o cotonogesc, o trimit la tine. Când mai era ceva de cărat de-acolo...mă mai deplasam. Scoteam cheltuielile de transport, dar așa ce alișveriș cu moartea ta? Â...â...â... Tot mă-njuri, ai, tot mă-njuri! N-ai decât. Dar trebuia să ți le spui până nu-nchizi ochii. Să mă răcoresc. Să știi și tu ce zace-n sufletul meu, de când rabd și-aștept să mori. Dar...bun e Dumnezeu! Așa că...S-auzim de bine
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
străvechi și-l arunci la groapa de gunoi. Mulțumește-i lui Dumnezeu că s-a dus. Că altfel nu te hotărai să arunci rabla. Ha, ha, ha! Măcăială mormăia înciudat niște sudălmi, la care Târâială îi replică: Nu-l mai înjura, bă, că bietul moș Ion n-are nicio vină. N-ai auzit ce-a zis înainte să moară? „Șcujaci, că mor!” Ha, ha, ha! Da, putea să mai aștepte câteva ore, mormăi Măcăială. Ca o vijelie intră și Ghiță Repezitu
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
în care te simți bine. Dar știți ceva? Mie nu-mi place, n-aș vrea să locuiesc aici. De ce? Eu sunt obișnuit la noi, cu ritmul acela trepidant, să fie gropi în șosea, să mi se vorbească urât ... Să te înjure unul la magazin ... Dacă aș putea aș trimite fiecare român să stea numai trei zile undeva în vest. Sunt convinsă că nu ar mai aruncă țigări sau hârtii pe jos ... Și pe suporterii echipelor de fotbal, de la noi din București
OLE! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369265_a_370594]
-
pătrați. Să vedeți cum era aici. Încă de dimineață era o coadă infernala la bilete. Da, dar știți cum era? Jur-împrejurul stadionului, om după om, în șir indian. Liniștiți, toți își așteptau rândul. Nu se bagă nimeni în față, nu înjurau, nu țipau. Cum se duc la noi la film la Mall, așa merg aici la stadion. Am fost și la corida, într-o arena mare, undeva la marginea orașului. Și aici, lume bună, la fel ca la fotbal. Oamenii vin
OLE! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369265_a_370594]
-
postul ca și cum de-o viață-ntreagă preoții nu m-au prostit ca și cum de-o viață-ntreagă nu m-am rugat și am postit ca și cum nu mi-am dat seama că neamul meu e osândit că degeaba plânge mama că degeaba-njură tata că o dăm cu oiștea-n gard orice-am face, orice-am drege legea, pentru noi, e lege pentru ei? fărădelege că suntem popor bastard noi suntem mereu de vină și plătim năravul lor când de piele ne jupoaie
CU OIȘTEA-N GARD de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374199_a_375528]
-
oftică. Prin fața îmi defilează istoria recentă a lumii, îmbrăcată cu felurite haine, vorbind în tot felul de limbi, oameni de toate culorile, din toate rasele, constat, unele complet necunoscute, și, după felul cum arată, de toate confesiunile. Ciudat! Nu se înjură, nu se uită dușmănos unii la alții și nu-și declară război, sau măcar ură veșnică. Din contră! Par fericiți că se întâlnesc, vorbesc între ei, de regulă în italiană, dar nu numai și par a se bucura că iată
EMO. CUTREMURĂTOR! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362157_a_363486]
-
pereții, făcând parbrizul țăndări și perforând tabla de pe mașină. Au șuierat vreme de două ori poate trei minute, după care s-au oprit. Bruno Orteca se apropie, să vadă cu ochii lui întregul spectacol morbid, rânjind cu toată gura și înjurând birjărește. Numără toți morții, vrând să se convingă că nu a scăpat nimeni, dar uitând cu totul de Fabrizio, ori crezându-l încă în America. - Fiu de cățea! Credeai că o să scapi!, se adresă el inertului Eduardo. Familia Gotti își
CEEA CE NE APARŢINE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362170_a_363499]
-
inoculate cu atâta sârguință, au creat un amestec menit să ne bage dreapta judecată în ceața despre care vorbeam, și asta la extrem de scurt timp după 1990. Mai bine de douăzeci de ani am călcat pe drumuri derizorii, hohotind deșănțat, înjurând în engleză și purtând pantaloni rupți „estetic”, probabil ca un prinos mamelor ce se străduiau să ne cârpească orice obiect de vestimentație descusut, „ca să nu ne facem de râs”. Prin urmare, având, ca popor, o esență nobilă și un psihic
INTERVIU CU POETUL LUCIAN DUMBRAVA de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378639_a_379968]
-
a povestit, mai târziu, de ce a refuzat apartamentul ce i se oferise în cartierul Primăverii... Povestea fără sa o întrerup, mai ales că eram uluit oarecum de ce auzeam, cu ușurință, cu avânt ori cu ciudă, cu zâmbet pe buze ori înjurând, în funcție de anumite persoane și împrejurări despre care îmi relata pierdută, indiferentă, fără să mă bage în seama, ca și când nici nu aș fi fost acolo. Se răcise ceaiul și eu nu o întrerupeam. Am strănutat pe neașteptate și numai atunci s-
CUTREMUR (4 MARTIE 1977) ÎN AMINTIRI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377722_a_379051]
-
-nțelege că, prin o asemenea manieră de a discuta, înlocuindu-se argumentele prin aserțiuni gratuite, numai scopul discuției, luminarea, nu se-ndeplinește. Am voi să ne-nțelegem odată cu adversarii noștri în această privință pe față și limpede. Dreptul de-a înjura - daca rezultă din ceva, cestiune asupra căreia nu insistăm - nu poate rezulta decât din dovada că adversarul e un mișel în ceea ce privește caracterul lui. Căci erorile sale de cugetare, lipsa sa de judecată, defectele minții dau cel mult dreptul la satiră
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
adevăratul teren al discuției nici nu este acela al dreptului votat de Constituantă și consacrat prin două legi promulgate. Consiliul comunal nici avea să discute, nici a discutat legea, ci evaluarea făcută în tabelele anexate. {EminescuOpXI 175} În loc de-a înjura dar - ceea ce înăsprește spiritele și mai mult - "Romînul" ar fi făcut bine să-și ia osteneala să dovedească că evaluarea făcută este exactă, că bunurile cedate fac într-adevăr 10 milioane de lei vechi. Aci e toată cestiunea, dezbrăcată de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pasiunilor lor; din armată ar voi să facă niște instrumente docile ale lor pentru timpul când nu vor mai fi la putere, glorificând pe ofițerii cari se revoltă contra disciplinei. Acești oameni ce se intitulă, în mod ridicol, de "liberali", înjurau și nesocoteau pe toți românii de bine cărora puterile străine, pentru onoarea României, le dădeau vro decorație însemnată și-i arătau opiniei publice ca vânduți străinilor, ridiculizîndu-i cu diferite titluri nobilitare (baron P... de exemplu). Ajunși odată la putere, liberalii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
n-am zis că nu există liberali în Moldova, ci că nu există roșii. Distinguendum est. Sub liberali înțelegem pe aceia cari vor realitatea sistemului parlamentar, sub roșii însă înțelegem acea demagogic flămândă și pretinsă liberală care, în opoziție fiind, înjură pe Vodă și pe miniștri, iar, băgați odată la stăpân, sânt cei mai târâtori, cele mai servile instrumente. Stâlpii de cafenele ai Bucureștilor, vânzători de bilete a cântărețelor de la Ionescu, directori de bancă și șefi la divizia instrucției publice cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
țării, dragă Doamne, de Fundești și Pătărlăgeni. Toată înțelepciunea politică a strămoșilor noștri s-a dus pe apa sâmbetei de când secta demagogiei lucrative guvernează România, o sectă care a ajuns până la gradul de-a tocmi străini cu simbrie ca să ne înjure în țara noastră proprie. Și cu toate acestea țara noastră, în neutralitate și în defensivă, ar fi neînvinsă cu toată slăbiciunea la care am ajuns. Dar nu! Ea trebuie încurcată, sau cu soarta unuia care să încheie pace în numele nostru
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
discrepantă sau, pur și simplu, împerechere! Una din junele și talentatele sculptorițe, care dădeau tîrcoale atelierului parizian al lui Brâncuși și mai zboveau acolo, să lucreze, mi se pare Irina Codreanu, își amintește, tîrziu de tot, că gorjanul, ca să poată înjura în prezența (m)ucenicelor sale, le dădea nume de bărbați de pe Jii. Chestia asta, cu înjurătura, o fi fost singura explicație? Fugosul Erwin Kessler, de la 22, nu a putut rezista tentației de a vedea, de a... pipăi expoziția Masculin-feminin: Sexul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
față, singura... ținută obligatorie e chiar cea propusă de ne...rușinosul regizor canadian. 9 decembrie Milița Petrașcu, cea care ucenicise, și ea, pe lîngă Brâncuși, la Paris, și căreia, și ei, marele sculptor îi lipise prenume de bărbat (ca să poată înjura gorjenește, în voie, cînd nu-i ieșea treaba), aflată, prin anii optzeci, printre noi, la Muzeul Literaturii Române din București, se amuza copilărește de pe scaun cum Dan Hăulică îi aranja sculpturile (portrete de scriitori) în vederea vernisajului de după-masă. Cum pitica
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
departed now, 855 The dark Religions are departed & sweet Science reigns. End of The Dream NOTES WRITTEN ON THE PAGES OF VALA, OR THE FOUR ZOAS Christ's Crucifix shall be made an excuse for Executing Criminals. ¶ Till thou dost înjure the distrest. Thou shalt never have peace within thy breast. ¶ The Christian Religion teaches that No Man is Indifferent to you, but that every one is Either your friend or your enemy; he must necessarily be either the one or
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și i-ar fi furat portofelul. În timp ce Falstaff comandă netulburat hangiului o sticlă de vin de Xérès, el refuză să-și îndrepte greșeală. Cât depre Bardolfo și Pistol, aceștia neagă totul. Fără să fi obținut nici o satisfacție Dr. Caius pleacă înjurând. Falstaff cercetează notă de plată și le reproșează servitorilor lui că îi risipesc banii. După ce și-a golit complet pungă pentru a achita notă, Cavalerul elaborează un nou plan pentru a-și ameliora situația financiară. El proiectează să o seducă
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
azi! Gh. P. doi: Cum nu zic?! Ba zic mereu! Cum nu zic?! Gh. P. unu: Lasă chestia cu bîrfa zilnică de la coada la farmacie, sau înjurăturile cînd îți aduce poștașul pensia...; că de zis, așa, ziceam și înainte, și înjuram, și făceam bancuri, și la cozi, și la serviciu, și-acasă... Nu, mie să-mi spui ce faci acum, azi, cum te opui tu la minciuna de azi, la corupția de azi, la demagogia și la sărăcia de azi...! Ia
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
de la liniște ni s-au tras toate! Și dacă o să fie și mai rău decît este, tot de la liniște, de la consens o să ni se tragă...! Marieta: Auzi! Da tu ce vrei, să se bată lumea cap în cap, să se-njure, să se scuipe? Apoi dacă asta e democrația, atunci mai bine era așa cum era! Costache: De ce pui tu mereu gaz pe foc! Marieta: Ca să te bagi tu în vorbă, de aia. Octav: (după ce se izolează) Vezi, Ovidiu, pe-aici sîntem
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
schimbare. Schimbare de sistem..., deci schimbare de oameni... Matei: Hai, măi Octave, că chiar ești nu știu cum! Păi ce, nu s-a schimbat?! Octav: Ce s-a schimbat? Matei: Măi Octave! Păi tot comerțul ăsta... liber... presa liberă... în care se înjură de mama focului..., acuză cine vrea pe cine vrea... ca să nu mai vorbim de cîte partide sînt... parlamentul... Astea nu-s schimbări? Octav: Nea Matei, auzi, simt eu, așa, că sub vorbele astea gîlgîie un rîs pe care abia îl
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
nenorociți... etc. F1: Ei, om viu, dai în niște amărîte de fantome... (sare și el pe Octav care încasează zdravăn; groparul se scoală fără prea mare grabă, aplică niște lovituri cu o măiestrie surprinzătoare și lichidează agresorul; țiganii fug, bolborosind, înjurînd și amenințînd: "Gura mă-ti de gropar hodorogit, te dai Brusli! Lasă că-ți facem noi felul... mă, să-ți faci groapă, că de restul avem noi grijă, gura mă-ti de vagabond! Și tu, mă negustor de căcat ce
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
frecvent întâlnită în context ludic, de-abia în al doilea rând fiind prezentată ca fiind logică, iar pe locul trei ca frecvență este prezentată ca exaltare, ca senzațional. Cu alte cuvinte, în desenele animate se țipă, se ridică tonul, se înjură, de multe ori, doar pentru că este mai neașteptat, mai „exotică” o astfel de manifestare sau, cu cuvintele desenelor animate, „mai cool”, „marfă”, „super”. Dacă, în general, între primul tip de prezentare a violenței și al doilea mod există o oarecare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
crizei într-o economie de tip vagon este resursa umană din economie și politică. Zgomotul pe care amatorii din guvern sau banca centrală îl produc în jurul crizei poate să-i accentueze efectele. O criză economică nu se combate la televizor înjurându-ți adversarii politici. Asemenea atitudini pot să accentueze efectele și nu să le combată. O economie vagon poate aplica politici keynesiste, dacă nu are mari datorii, la investiții ale statului în infrastructură, așadar. De asemenea, se pot genera parteneriate cu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]