2,517 matches
-
Paris 1974, 191. CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 41 lui. Clădirea bisericii este, prin urmare, un loc de întâlnire a cerului cu pă‑ mântul, o întruchipare și o reconfirmare a acelei uniri între Dumnezeu și om, stabilite la întrupare; este lăcașul în care împărăția cerurilor rămâne deschisă pentru om, oferind căi și mijloace de a conduce pe acesta în slava dumnezeiască. Dumnezeu l‑a creat pe om după chipul și asemănarea sa; un chip dumne‑ zeiesc pe care, din cauza
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
pe rege în călătoria lui către lumea de dincolo 90. La scurt timp apar decorațiile pe mozaic: icoana lui Cristos în palatul im‑ perial și imaginile lui Cristos pe monedele imperiale; mare importanță s‑a atribuit Fecioarei legată de dogma întrupării și tuturor imaginilor lui Cristos în viața sa pământească cu diverse episoade ale pătimirii, morții și învierii. Strămoșii îndepărtați ai arhitecturii nu sunt singurii care dovedesc rolul jucat de credințele foarte vechi în istoria artei. Pentru egipteni, conservarea corpului nu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
astfel, prin contemplația în trup, ajungem la contemplația în duh. Cristos și‑a asumat un trup și un suflet pentru că omul are un trup și un suflet; de aceea și botezul, comuniunea, rugăciunea, psalmodierea sunt duale: sensibile și spirituale. Datorită întrupării Cuvântului lui Dumnezeu, realizarea mântuirii noastre pe pământ și slava în spirit, într‑adevăr nu exclud materia, ci dimpotrivă,o presupune. Dumnezeu însuși, spune sfântul Ioan Damaschinul a devenit ma‑ terie pentru mine, nu s‑a dat înapoi să locuiască
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
alte sugestii sti‑ mulatoare și în alte contexte religioase. Este suficient să ne amintim de arta din antichitate mai ales cea greacă și romană precum și cea a civilizațiilor foarte vechi din Orient: totuși rămâne adevărat că, în virtutea dogmei centrale a întrupării cuvântului lui Dumnezeu 54 GS 62. 55 GS 79. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 146 creștinismul oferă artistului un orizont deosebit de bogat în motive de inspi‑ rație. În finalul acestei scrisori Sfântul Părinte recomandă artiștilor să
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
împlinirea timpului era animat de același dinamism și era orientat spre același viitor - adică venirea a doua a Domnului, parusia - și instaurarea împărăției lui Dumnezeu. De aceea noua spiritualitate rămâne ata‑ șată de simbol și pornind de la faptul istoric al întrupării Domnului, va face ca din această perspectivă aproape întreg Vechiul Testament să fie prefigurare a celui Nou. Se elaborează o simbolistică specifică aproape întregului Vechi Testament văzut ca o prefigurare a Noului Testament, simbolistică axată pe relația tip‑antitip, care va
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
presus de puterea de înțelegere a omului muritor. În contextul NT însă, acest Dumnezeu ascuns s‑a făcut cunoscut în Isus Cristos. Dumnezeu, cel mai presus de puterea de pătrundere a omului, a intrat în viața omului, ca om; prin întrupare, Dumnezeu s‑a descoperit, și a descoperit și adevărata menire a omului în persoana lui Isus Cristos. Nevă zutul s‑a făcut vizibil în chipul lui Isus Cristos. În El, chipul lui Dumnezeu s‑a descoperit în mod desăvârșit. Dumnezeu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
gloria divinității și ceea ce este muritor a fost absorbit de viață voind să argu‑ menteze că nu numai divinitatea lui Cristos este invizibilă, dar chiar și însăși umanitatea sa pentru că ea după înviere a fost înălțată la o altă stare. Întruparea este o concesie făcută acelora care pot înțelege Cuvântul, Logo‑ sul, numai sub aspect carnal. Cuvântul nu s‑a ocupat mai puțin de trupuri ca de suflete; ochilor de carne le‑a arătat miracole extraordinare (...) dar totul a împlinit prin
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
un văl care s‑a inserat în sânul umanității prin nesupunerea lui Adam. Dar astăzi prin lumina Duhului Sfânt, acest văl este ridicat de pe sufletele oame‑ nilor cu adevărat credincioase și demne; acesta este motivul venirii lui Cris‑ tos. Prin Întrupare, prin chipul lui Cristos au fost unite existența umană și profunditatea divină: în Cristos, Dumnezeu devine un chip și omul la rândul său își recunoaște propriul chip78. Este foarte interesant de notat că, curentul filosofic contemporan care apar‑ ține filosofului
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
și locul tuturor transfi gurărilor. Chipul uman poate deveni asemenea imaginii sale sau să exprime neasemănarea cu demnitatea primită de la Cristos. Dacă omul e chemat să aibă un chip pentru eternitate, e pentru că, așa cum observa Paul Evdokimov 81, din momentul întrupării lui Cristos, imaginea lui Dumnezeu invizibil nu mai trebuie să caute o formă oarecare, angelică sau astrală. După sfinții părinți, Dumnezeu creând omul fixase privirea gândului său spre Cristos drept prototip. Cristos pecetea Tatălui și Cristos din imaginea Iată Omul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Paris 1974, 191. CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 41 lui. Clădirea bisericii este, prin urmare, un loc de întâlnire a cerului cu pă‑ mântul, o întruchipare și o reconfirmare a acelei uniri între Dumnezeu și om, stabilite la întrupare; este lăcașul în care împărăția cerurilor rămâne deschisă pentru om, oferind căi și mijloace de a conduce pe acesta în slava dumnezeiască. Dumnezeu l‑a creat pe om după chipul și asemănarea sa; un chip dumne‑ zeiesc pe care, din cauza
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
pe rege în călătoria lui către lumea de dincolo 90. La scurt timp apar decorațiile pe mozaic: icoana lui Cristos în palatul im‑ perial și imaginile lui Cristos pe monedele imperiale; mare importanță s‑a atribuit Fecioarei legată de dogma întrupării și tuturor imaginilor lui Cristos în viața sa pământească cu diverse episoade ale pătimirii, morții și învierii. Strămoșii îndepărtați ai arhitecturii nu sunt singurii care dovedesc rolul jucat de credințele foarte vechi în istoria artei. Pentru egipteni, conservarea corpului nu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
astfel, prin contemplația în trup, ajungem la contemplația în duh. Cristos și‑a asumat un trup și un suflet pentru că omul are un trup și un suflet; de aceea și botezul, comuniunea, rugăciunea, psalmodierea sunt duale: sensibile și spirituale. Datorită întrupării Cuvântului lui Dumnezeu, realizarea mântuirii noastre pe pământ și slava în spirit, într‑adevăr nu exclud materia, ci dimpotrivă,o presupune. Dumnezeu însuși, spune sfântul Ioan Damaschinul a devenit ma‑ terie pentru mine, nu s‑a dat înapoi să locuiască
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
alte sugestii sti‑ mulatoare și în alte contexte religioase. Este suficient să ne amintim de arta din antichitate mai ales cea greacă și romană precum și cea a civilizațiilor foarte vechi din Orient: totuși rămâne adevărat că, în virtutea dogmei centrale a întrupării cuvântului lui Dumnezeu 54 GS 62. 55 GS 79. CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... 146 creștinismul oferă artistului un orizont deosebit de bogat în motive de inspi‑ rație. În finalul acestei scrisori Sfântul Părinte recomandă artiștilor să
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
dotat omul mitic, acea memorie a trecutului adânc închisă în fiecare om, uitată. Cele Trei sunt de o frumusete ireală, cum numai niște ființe divine pot să fie, de o tinerețe explozivă, care le oferă un farmec aparte; ele sunt întrupări, viziuni fantastice, care nu pot să îmbătrânească: „Cea care făcuse un pas spre el, pe de-a-ntregul goală, foarte neagră, cu părul și ochii negri, era fără îndoială țiganca... A doua, și ea goală, dar acoperită cu un voal verde-pal
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
trimite la nemțoaică, același coridor lung, labirint pe care și de data asta îl greșește, nimerind sau mai bine zis fiind nimerit exact în locul unde trebuia să ajungă. Fata de acum este chiar Hildegard, cea de demult, o Penelopă, însăși întruparea așteptării perpetue. „Ea nu doarme niciodată”, spune baba, iar Gavrilescu o găsește în această ipostază, „în dreptul ferestrei, privind spre gradină.” Hildegard îl călăuzește în acest univers straniu, a cărui explicare este de neconceput. Gavrilescu intră în ireal, fiind însă un
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
femeia culegătoare, bărbatul vânător. Raporturile de forță dintre cele două grupuri din ceea ce istoricii numesc „preistoria” umanității sunt foarte diferite. La un moment dat, a apărut patriarhatul. Tatăl devine regulă, lege (pater familias). Oricare ar fi bărbatul conducător el devine întruparea normei. De atunci încolo, spun canoanele, începe „istoria”. Deși nu-i putem data începutul, știm sigur că, până în perioada modernă, ea a funcționat după regula pater familias. A mers așa până în momentul în care de la o situație de dominație „paternă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
niciodată Femeia, ci o tinerică acolo, rătăcită printre marile opere ale cugetului uman, nu credeam defel că ei mi se adresează. Filosofii vorbeau cu abstracții, în abstracții, despre abstracții. Colegele mele și cu mine eram concrete, vii, individuale, debordând de întrupare. Nu mă recunoșteam în acest particular pe care îl excludeau descriptiv sau normativ, ca să nu tulbure pacea andromorfică a ideilor. Cealaltă față a filosofiei era instituțională: facultate populată cu profesori bărbați și, prin excepție, cu rare urme de femei, care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
Dez-axate prin infidelitate față de maeștri, față de tabuuri culturale sau măcar prin asumarea proastei reputații pe care o au feministele într-o societate care colcăie de conservatorisme care se bat cap în cap sub egida reformei și schimbării. Cornelia G. este întruparea Sofiei. Surâde cald lumii care trece, zâmbește încurajator celei care vine. În acea Arcadie nu mi-a trecut o clipă prin cap să devin filosoafă, adică să produc filosofie, să comentez critic filosofie. Profesoratul și fidelitatea față de gândirea altora păreau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
a câștigat aderența și simpatia poporului egiptean, contrar ostilității de a fi acceptată o femeie pe tron și, în plus, macedoneană grecoaică, pentru că și-a însușit perfect limba, a venerat zeitățile egiptene, s-a considerat și a convins că este întruparea zeiței Isis, a construit impunătorul templu Dendara. Deosebit de inteligentă, cu intuiții politice și mai cu seamă cu ambiția de a-și dobândi și menține tronul, Cleopatra s-a folosit de relațiile cu cei din anturajul ei și de relațiile de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
vinde ultima rochie, ar umbla desculță și v-ar da vouă dacă ați fi la ananghie... A căpătat condicuța pentru că-mi mureau copiii de foame... Personajul Sonia este construit de genialul scriitor rus cu discreție și cu finețe, ca o întrupare a nobleții sacrificiului, ca o imagine a frumuseții sufletului proiectată într-o lume mizeră, agresivă. Deși era o prostituată cu condicuță, prostituția nu o atinsese decât mecanic, nicio picătură de desfrâu nu-i pătrunsese în suflet. Sonia părea o fetiță
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
probabil, de ce realizează arta fotografică, și ea fixare, încremenire, izbăvire de cinetică însă mecanică, neradiantă, nemultiplicatoare de sensuri a unei fracțiuni de timp și de viață). Arta în concepția aceasta nesuperficială, neartificioasă, necopilăroasă, neartizanală, prefigurează, înaintea sufletului din stare de întrupare la stadiul de spirit (duh, pneuma), prefacerea evanescenței (clipei, duratei) în eternitate și, imuabil, saltul în limbaj sartrian de la verbele a face și a avea la teribilul (paradisiacul ori drăcescul) verb a fi. Limita, moartea, definitul, strânsura sunt astfel depășite
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
formele fură fond, adică ele înseși constituiau fondul, identificându-se provizoriu cu el în scopul de a-l genera. Și tot atât de adevărat este că, în orice timp, formele fură fond, așa cum ucenicul fură meseria: sunt goluri dornice, primitoare, fremătătoare, o întrupare sensibilă a spaimei de vid. Dacă vrei să ai o frumoasă alee de promenadă, trebuie mai întâi s-o trasezi, apoi să sădești puieții, în fine să aștepți preschimbarea lor în arbori. Până la vremea când aceștia din urmă vor dobândi
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
54-55). (a dezordinii) ". De asemenea verbul khay, "a străluci", este întrebuințat atât pentru a zugrăvi emergența Soarelui în momentul Creației, sau în fiecare dimineață, cât și apariția Faraonului la ceremonia încoronării, la festivități, sau în Consiliul privat 19. Faraonul este întruparea lui ma'at, termen care se traduce prin "adevăr", dar a cărui semnificație generală este "ordinea cea bună" și, prin urmare, "dreptul", "justiția". Ma'at aparține Creației originare: ea reflectă deci perfecțiunea Vârstei de Aur. Întrucât ea constituie temelia însăși
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
este acela care dăruiește necesara cunoaștere. Un prinț este desemnat ca "unul care cunoaște adevărul (ma'at) și pe care Dumnezeu îl instruiește". Autorul unei rugăciuni către Ra exclamă: "să o poți da pe Ma'at, inimii mele!"20. Ca întrupare a lui ma'at, faraonul constituie modelul exemplar pentru toți supușii săi. Cum se exprimă vizirul Rekhmire: El este un zeu care ne face să respirăm prin acțiunile sale"21. Opera faraonului asigură stabilitatea Cosmosului și a statului și prin
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
revolta absolută cu cinismul și disprețul de propria persoană, de propria condiție sau de propria aspirație"217 și "viziunea femeii schițată în crochiuri îndrăznețe, debordând de senzualitate cât și de o anumită spaimă de senzualitate, cu o sensibilitate acută pentru întrupările feminității în materie carnală abundentă"218, fapt ce l-ar apropia de Baudelaire. Alte ecouri par a fi din Poe, preluat direct sau prin intermediul lui Adrian Maniu, din Macedonski, din D. Iacobescu, din Bacovia (un text ca Maidanele galbene), chiar
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]