2,651 matches
-
Large Handre Collider ar putea îndeplini ambele roluri pentru întreaga omenire. O parte din modelele prezentate până aici au un caracter speculativ însă, cu timpul, vom putea avea noi confirmări ale acestor formidabile idei izvorâte din mințile mereu iscoditoare ale învățaților lumii. 9. În loc de concluzii Concluzia care se impune este că explozia inițială a fost începutul tuturor lucrurilor fizice: spațiu, timp, materie și energie. Ce s-a întâmplat însă înainte de explozia inițială? Așa cum am mai arătat întrebarea este lipsită de sens
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
P. Neamț, instructor cu creația literară! Mă bucur pentru el. Sava venea de la Canal cu o floare în dinți. [...] Radu e încă în concediu, aici. Lungi plimbări pe coclauri. Și pe el mi-e ciudă că nu se apucă de-nvățat. Vrea să se însoare! Ca să nu mai țipe la mărăcini. Am lecturi minunate! Trăiască Luca Pițu! O să mai vorbim. Ai grijă de tine! Poezie! Poezie! Poezie! E destul! Te îmbrățișez, Aurel (Dumitrașcu) Borca, 19 octombrie 1985 Dragul meu, Vestea ieșirii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
amărît. Am fost la Cluj să mă-nscriu! Și nu m-am putut înscrie! Pentru că-n liceu am avut 8 la purtare. Este stupid! Și mi-e greu să mai înțeleg, să mai pricep absurditățile care ne ating după luni de învățat, de lecturi ratate în favoarea unor manuale stupide, "obligatorii". Nici nu știu ce să mai fac! Aș pleca oriunde! Pentru că mi-e tot mai greu să stau aici! Sînt obligat să revin spre filologie! În timp ce anii trec peste mine și toate prăbușirile mele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
dimpotrivă. Îmi dă senzația de incongruență prea des. Rămîne, însă, interesant. Păstrează acea răceală prețioasă și echinoxistă. Am atîtea cărți, vreo trei sute, de citit, aici în jurul meu. Nu știu cînd le voi mai citi. Intenționez să mă apuc și de-nvățat. Dar nu ca un turbat. Am mai făcut-o eu și alteori și tot praful s-a ales. Vreau să o iau mai încet, dar mai lucid, cu detașare, nu crispat. Am impresia că numai poezia mă preocupă, deși "neintegrarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Cartea Rom.". "Nodul gordian" se cheamă. Vreo 45 de poeme. Dar am scos toate textele "sentimentale". Și am schimbat unele texte. Am în cap un poem amplu, sper să-l pot pune pe hîrtie în curînd. N-am chef de învățat, deloc, e singura veste care nu-ți va place. Încerc să cred că-mi voi reveni. Și că mai este timp pentru redute. "Cronica" acelui muscal, din "Milcovul", este o probă de imbecilitate indiscutabilă! Și noi care credeam că proștii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
am "noroc". Deh, mamele noastre sfinte! Dimitri Chioaru mă salută de prin Bulgaria, în timp ce Dinu Săraru mi-a scris cîteva rînduri în care face două greșeli de ortografie. Asta-i! Salutări pentru Luca (Pițu n. red.) et compania! Succes la învățat, Iolandei tale! Și toate cele bune, dragule! Al tău, Aurel Borca, 9 mai 1983 Bună, dragul meu Lucian! A venit epistola ta. Frumoasă și generoasă ca întotdeauna. E mare lucru să ai prieteni cărora să nu li se pară inutil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
de mîndrie. O felicit cu toată bucuria, cu tot sufletul! Bănuiesc o vară tare frumoasă pentru voi! Vă doresc tot BINELE pe care-l puteți "suporta"! Ultimele zile au fost bune. Deocamdată n-am nici un chef să mă apuc de-nvățat. O voi face pe la începutul lui iunie. Sper că nu e prea tîrziu. Am fost chemat la P. Neamț pentru anchetarea de tiraj, nu știu dac-am formulat bine. O să apară și cartea mea! Ce chestie! Va costa în jur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
care se tem că-s netalentați. În rest... rasă aleasă! Îi doresc multă sănătate mamei tale! Sper că se simte mai bine. Voi veni la Iași pe 29 sau 30 iunie. Sper să vă găsesc pe toți bine! Succes la învățat, Iolandei! Te îmbrățișez cu gîndul cel bun! Aurel Borca, 23 August 1983 Bună, dragul meu Lucian! Cred că tot timpul cît voi trăi voi simți aceeași mare bucurie atunci cînd îi scriu unui om la care țin mult. M-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
scrie, dacă se scrie. La P. Neamț vin destul de anapoda revistele, astfel că Radu (Florescu n. red.) nu le prea prinde! Dacă mai afli ceva despre mine în acest sens, te rog să-mi comunici. N-am nici un chef de-nvățat și nu știu cum am să mă prezint la examene în aprilie. N-am citit nici un rînd. Voi fi un student prost în acest an. Mi-e silă să citesc la unele dintre ele. La celelalte n-am chef. Văd eu ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
atât de mult să ajung Gheișă... că nici un efort nu mi s a părut prea mare. E drept, aveam o voință de fier, semănam cu tata. Primii trei ani mi s-au părut cei mai grei, erau atâtea lucruri de învățat, atâtea obligații de îndeplinit... Megumi, ce înseamnă „Maiko”? Luat literar, cuvântul se traduce „fată care dansează”... „Maiko” învață de la maestra sa, „Gheișa”, tot ceea ce este necesar pentru a deveni ca aceasta. Gheișa se mai numește și sora cea mare, pe când
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
continuând cu alte și alte epitete la adresa primarului Costeanu: „O figură caraghioasă. E de o prostie care supără; e o nătăfleață; un măgar închipuit, îndărătnic ca și acest dobitoc.” „Rușine!” - se intitulează un alt material și cităm: „sub guvernarea marelui învățat N. Iorga se întâmplă aceasta, ca cretinul Mișu Fotino să fie director al Teatrului Național din Cernăuți. Rușine! Nulitate artistică și ultima expresie a dobitociei e acest parvenit, susținut de cineva din jurul unui minister atotputernic... (nr.66 din 21 februarie
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
încă din 1794 calendarele românești tipărite la Viena sau la Buda. Deci nu 175 sau 170 de ani de presă românească, ci 193 ani, dacă nu 210 ani de la prima tipăritură românească. * Calendariu românesc pentru Bucovina, tipărit la 1809 de învățatul Țintilă din Tereblecea, prin conținutul său are o mare importanță istorico-literară, susține Ioan V. Cocuz în „Suceava - Anuarul Muzeului Județean XVI - Presa românească în Bucovina 1809-1944, tipărit la Bacău, 1991. * Calendariu pe anul de la Hristos 1834 Calendariu pe anul de la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
supranumit, nu fără ironie, "Imașul literar". În 1956, o poemă adecvată publică la Iași Tudor Arghezi, Cultură: Cînd am făcut atîtea școli/ Am înțeles să iasă avocați,/ Contabili, ofițeri și doctori pentru boli,/ Dar nu avem nevoie de prea mulți învățați.// Mai multă carte duce, precît văd,/ La lipsă de respect și, la tot pasul,/ Cobesc golanii-a moarte și prăpăd,/ Decum își vîră-n treaba noastră nasul.// Stăpînii țării sîntem noi, moșierii,/ Că țara-i împărțită între noi./ Să vie să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
din camerele lor să privească spectacolul. — Nu, cum să nu înțeleg ? Ce mare scriitor ai văzut dum- neata fără un mare profesor ? Ce mare sculptor e unul, dacă nu a petrecut ani de zile alături de un adevărat maestru, până a-nvățat să îl copieze perfect ? Ai și văzut, nu ? Pe discuri, acolo, mic, dar scrie, sub fiecare mare cântăreț, numele profesorului care i-a cizelat glasul ! Nu ? Și sub numele profesorului, și mai mic, numele profesorului profesorului, că doar profesorul, ca
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Să lăsăm la o parte finele mozaicuri turcoaz, carourile lăcuite și arcele cu bolțari alternând ale cupolei de pe Stâncă, delicata fântână Al-Qods (a se vedea imaginile din ghidul dumneavoastră obișnuit, toate sunt excelente). Să fie oare umbra lecției date marilor învățați? Ceea ce surprinde cel mai mult, este stolul vesel, lipsit de griji și gălăgios al școlărițelor în uniformă ieșind de pe porțile în formă de ogivă, vopsite în verde, care se aliniază de-a lungul zidului: fiecare portal este intrarea în câte
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
aleargă prin grădini cum ar face-o și în Luxemburgul parizian. Întâlnirea normalității cu extraordinarul, există oare vreun giuvaier mai adevărat? Poate că n-ar trebui să împărtășesc hârtiei această emoție poznașă, iresponsabilă și foarte naivă (oare ce le învață învățații islamiști pe aceste ștrengărițe în școlile Wafq? Să recite Coranul? Să strige slogane?), la numai două zile după răzmerița din fața porții Maghrebienilor, care a provocat emoție în oraș și în întreaga lume. Pentru că alaltăieri, la ora rugăciunii de la amiază, pe
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Se deprinde ca țiganul cu scânteia. Omu-i tare ca fierul și slab ca oul. Toată paserea pe limba ei piere. Se năcăjește să sfredelească năsipul. Învață bărbieri la capul meu. Un nebun zvârle o piatră în baltă și zece învățați nu pot s-o scoată. Din coadă de mâță sâtă de matasă nu se face. Surdului degeaba-i cânți de jele. De vrei sfat la treabă, întreabă pe leneș. Bogatul se scarpină și saracul socotește că caută să-i dee
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
decât aceea care se cuvine unui goi necredincios ptiu! ptiu! să fie blastamat! și mai bine decât mine trăiesc subt păreți afară, capra, vaca și cucoșul! Ce? ai o capră, o vacă ș-un cucoș? Am, țadic. Să vedem, zice învățatul. Deschide tora, stă și se gândește. Și la urmă dă sfat. Ascultă, omule, întoarce-te de unde ai venit. Zici că ai afară o vacă, o capră ș-un cucoș? Am, țadic. Bine, du-te și vâră cucoșul în casă cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Să vii să-mi spui. A trecut ziua. Iată că se întoarce Nuhăm la rabin. Cum merge? Ceva mai bine, rabi. Dacă văd că-i mai bine, pot să spun că nu-i mai bine? Asta mă bucură, omule, răspunde învățatul. M-am mai gândit decând ai plecat de la mine. Te duci acasă și scoți afară și capra. Așa am să fac, țadic. A scos capra și s-a întors, zâmbind nedumerit. Ai scos capra? Am scos-o. Și-i mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a murit bogatul și calici se grămădesc la poartă. Când ești între orbi, închide și tu ochii. Pajura nu vânează muște. Lenea umblă încet și se întâlnește cu sărăcia în drum. Lenea nu-ți câștigă mierea. Tinereță desfătată, bătrâneță întristată. Învățații nu se culcă pe saltea de puf. Săptămâna leneșului are șapte sărbători. Agale și înainte, zice broasca țestoasă. Leneșul, ca și măgarul, se îndeletnicește în trei chipuri: mânâncă, bea și zbiară când vede măgărița. Calu-i al celui care-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vorbă a unui baron: "Soarele răsare și asfințește, pe urmă se duce iar la răsărit pentru ziua următoare. Nu se vede cum se duce, pentru că e noapte." Numai Haldeenii, în vechime, puneau soarele în centrul universului și planetele în jur. Învățații lor au fost precursorii lui Kopernik, Galileu și Newton. Într-al zecelea și unsprezecelea secol în Apus (Anglia, Franța, Germania), s-a așezat o lege ca să fie iertați de spânzurătoare criminalii care știau să scrie și să citească (beneficium clericorum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de pace și cete militare în timp de război. Este cu atât mai important faptul că astfel de „curți se găseau în mijlocul moșiei fiecărui boier”. Această imagine a domeniului boieresc îi aparține lui P. P. Panaitescu, iar în discuțiile cu învățatul nu am reușit să îi clintesc convingerile. Pentru a susține afirmațiile lui B. T. Câmpina s-a întocmit un studiu special, în care s-a presupus că (deși nu existau dovezi) „curțile, ca centre întărite, dispuneau de o garnizoană formată
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în cerb mândru este comun colindelor și basmelor. Colinda tip III, 69, Vânători preschimbați în cerbi, conține numeroase indicii inițiatice: „Cel uncheș bătrân/ El că și-o d-avut/ Nouă fiușori./ El nu i-onvățat/ Nice văcărași,/ Făr’ el i-o-nvățat/ Munții la vânat./ Punte și-au d-aflat,/ Urmă de cerb mare./ Atât au urmărit,/ Pân’ s-au rătăcit/ Și s-au neftinat/ Nouă cerbi de munte” (Urisiu de Sus - Mureș). Tatăl este aici, ca în basmele cu fecioara războinic
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fără noroc, s-a măritat după un advocat care a orbit și o bătea. Am cunoscut-o în casă la Stahu în Fălticeni. 4.-Pe Leon în 1902, a fost Primar, dar a fost trăsnit. 5.-Pe Elisabeta măritată după Învățatul Cosma, care era un om bun dar foarte moale. La Școala normală eu eram în clasa I-a și el în clasa a V-a. 6.-Și pe odorul de băiat care a murit cu zile. A mai avut pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
constituită, în 2003, de ministrul Mircea Geoană - ignorându-se astfel prevederile Anexei la Tratatul româno-rus din 2003. Poate că lucrurile au luat o altă întorsătură. Bănuită de unii, știută de alții... A trecut aproape un secol de la evenimentele din 1916-1917. Învățații chinezi ar putea spune că timpul a fost prea scurt pentru a putea afla adevărul... București, 15 februarie 2013 Palatul Sturdza (București), sediul Ministerului Regal al Afacerilor Străine. . Adăugire Când procesul de tipărire a acestei cărți era într-un stadiu
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]