2,408 matches
-
Statutul meu actual continuă să fie același, de fost deținut politic și credincios aceluiași ideal, lupta Împotriva comunismului. Riscurile nu sunt mai mici că altădată: amenințări, glas de cucuvaie pus noaptea la telefon, corespondență controlată, tentative de răpire și omor, șantaje etc.. Dintre noi au mai rămas puțini În viață. Cu cei mai mulți, comunismul a Înfundat măruntaiele anonimatului. V-am ales părtaș la necazuri, cunoscându-vă demnitatea. Am convingerea că În sentimentul dumneavoastră de cooperare cunoașterea adevărului va deveni o dorință comună
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
rămas bun cu toții de la securistul de servici zgribulit În fața casei. Era, probabil, deopotrivă teribilismul vîrstei, dar și pulsația inteligenței cultivata, firește, de climatul În care fusese crescută și educată. Tot ea a fost, după 89, În vacarmul schimbării, ținta unui șantaj. În 1990, Alexandru Tăcu, pe atunci șeful Comisiei Culturale la Casa Pătrată, l-a invitat În țară pe Doru Braia, personaj incomod, În permanent contact cu disidenta română, cunoștea multe amănunte legate de oameni importanți. Pe vremea aceea se răspîndise
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
ziua de 6 iulie 1986 pașapoartele se aflau pe biroul ministrului DSS Aristotel Stamatoiu. Fiul meu Malin trăia. - Pe parcurs a fost regizată o fractură evenimențiala. - Familia de prieteni, Aurica și Costel Digeratu, cu pașapoarte pentru aceeași destinație, probabil sub șantaj, au declarat În scris „Dacă Alex. Tăcu va ajunge În Occident la prietenii lui, va critica aspru, cu ură, politica din România și va deveni un bârfitor mizerabil la adresa conducerii superioare de partid”... - Această declarație, În existența noastră a explodat
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
pahare, fiecare ținându-și fruntea lipită de răceala paharelor și Între o frunte și cealaltă sunt cele două pahare - cu paharul cu picior nu poți. Ora scurtă din micul bar. Pe urmă vei aștepta tremurând o altă zi. Nu există șantajul certitudinii. Cine se Îndrăgostește prin bărulețe n-are nevoie de o femeie numai a lui. Câte unii și-o Împrumută unul altuia. Figura lui. El Îi acorda multă libertate, era mereu plecat În călătorie. Suspecta lui liberalitate: puteam să telefonez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
actul justiției, discreditându-l chiar prin propunerea reformării justiției printr-un pachet de legi adoptat prin asumarea răspunderii guvernamentale. A pus întotdeauna interesul de partid al PNL deasupra interesului național și a folosit Ministerul Justiției ca pe o armă de șantaj atât împotriva partenerilor de guvernare, cât și împotriva forțelor de justiție.“ V.S. Am răspuns ceva la această declarație? R.T. Domnule Stoica, eu vă întreb... V.S. Găsiți vreun răspuns al meu la această declarație? R.T. Uneori, și tăcerea este un răspuns
Istorie recentă 100% by Robert Turcescu/Valeriu Stoica () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1377_a_2886]
-
în sus, dintr-un copac și cerul explodează într-o cerc de lumină orbitoare. Multe lucruri sunt date la iveală atunci. Să-l luăm mai întâi pe bombardier. Cornwell Birch știe că nu există o a doua ocazie într-un șantaj. Decis să nu lase nimic la voia întâmplării, într-o astfel de noapte complexă de vânătoare, el s-a folosit de efectul luminos al lansării unei rachete semnalizatoare, de tipul celor folosite de soldații unchiului Sam pe frontul de vest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
declanșând acțiunea piesei. Zoe Trahanache pierde din neglijență scrisoarea de amor pe care Ștefan Tipătescu, prefectul județului, i-o trimisese. Scrisoarea este găsită de către Cetățeanul turmentat, căruia i-o fură însă Cațavencu, un politician abil, folosind-o ca mijloc de șantaj electoral. Dar și Cațavencu pierde la rândul lui scrisoarea pe care și-o pusese în căptușeala pălăriei și aceasta ajunge iarăși la destinatar. Acest periplu al scrisorii pierdute dă titlul piesei, antrenând totodată întreaga acțiune a ei. 1.3. DEZVOLTAREA
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
de intuiție, Emile!.. În vocea ei răzbătea ceva rar. Liniște totală. Apoi, ca și cum s-ar fi simțit satisfăcută ca armă ei își dovedise eficacitatea, Lăură recurge din nou la dialog. - Îmi pare rău. Cred că nu e vorba de vreun șantaj... - Nicidecum, e doar o rugăminte fierbinte. - E vreo poveste de amor la mijloc? - Cam așa ceva, dar nu și pentru tine, ferească Dumnezeu! El șovăie, își calculează bine cuvintele, privește pe geam, departe; se simte speriat, ca și când și-ar fi văzut
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
exacte, o bună sportivă, iar el este o caricatură de om, așa încât n-am de ce mă teme. La o adică îmi voi folosi forța și-l pot bate măr sau chiar șantajă... Lăură miza mai mult pe prima variantă, deoarece șantajul i se părea armă oamenilor lipsiți de personalitate, tipic ariviștilor, categorie atât de străină ei, pe care o detestase de mic copil. Elegantă, machiata puțin mai strident, cu o fustă destul de scurtă, pantofi roșii cu platforme înalte, așa cum abia apăruse
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
politica postdecembrista va fi măcinată de lungi bătălii, nu atât între stânga și dreapta, cât între destinul istoriei și întâmplătoare accese de politică voluntarista, nicidecum o confruntare reală între capital și “proletari”, ci doar o simplă alternanta la putere cu șantaj reciproc. Virtuțile naționale ale comunismului (decentă civică, ura față de violență), dispăreau brusc, făcând loc indolentei, cinismului, falsului patriotism, violenței din stradă, “mineriadelor”. Autocarul rula cu viteză foarte mare, lăsând rapid în urmă peisajele superbe ale țării noastre și în
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
tu....înregistrările mele acușica.. El se strădui să zâmbească, ea spunea asta la nervi, știa că n-ar fi făcut nicioadată așa ceva, nu i-ar fi periclitat lui funcția pentru care muncise o viață, nu ar fi fost capabilă de șantaj, ăsta detesta ea cel mai mult în viață. Îi povestise deja că dacă cineva ar încerca s-o șantajeze cu vreo casetă, cu vreo înregistrare, ea n-a făcut niciodată în viață un lucru pe care să-l regrete, așa încât
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
de la care extrăgeam cele mai interesante volume, mereu am stat cu nasul în filele autorilor mari: Kafka, Rilke, Proust... Culmea e că amantul mamei, un prof universitar, mi-a pus în mână Compendiul Istoriei lui Călinescu... A fost cumva un șantaj de-al meu... Eram în clasa a șasea, mă dusesem în vizită la un fost prieten de-a patra și-a cincea, Gelu, pe Socola, dincolo de bariera căii ferate, tot ca să iau o geantă plină cu cărți de aventuri... M-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
ceva care i-a înlăturat anxietatea; corpul lui a început să se relaxeze, chipul i s-a destins. —Cum ți-ai dat seama? m-a întrebat. —Despre Charles? Ceva ce a spus Belinda. Știam că se petrece un fel de șantaj în bancă, și ce a spus ea l-a indicat exact pe Charles. Apoi mi-am adus aminte un comentariu pe care l-ai făcut despre venitul lui. Credeam atunci că îmi dai un indiciu. Da, a fost prostesc din partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
deoarece am auzit că ai putea să mă ajuți cu o problemă. Mi s-a spus că ai mai avut de-a face cu așa ceva înainte și că ți-a ieșit foarte bine. Ce tip de probleme? am întrebat-o. Șantaj? S-a uitat la mine. Buzele i se mișcau, însă nu rosti nimic. —Nu ești singura, i-am mărturisit, Charles avea la mână multe persoane. A înghițit. — Aș putea să te angajez? m-a întrebat, luându-și geanta. Îți pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
era obișnuită cu surprize neplăcute. Până la urmă, era plătită destul de mult pentru a-și asuma riscuri. Nu-l învinovăți pe Saul, i-am spus, încercând să nu par încrezută. Nu mi-a spus nimic. În afară că a folosit cuvântul „șantaj“. Asta mă făcuse curioasă atunci și, de îndată ce Nicola m-a sunat, mi-am verificat prin Tom bănuiala că ar putea fi vreo legătură între ei. Acum înțelegeam de ce Saul a vrut atât de mult să mă cunoască. Asta ar trebui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
a păstrat documentele de debit semnate de ei, cel puțin printre celelalte acte ale sale. Până la urmă, s-a chinuit mult prea mult pentru a le face să pară legale. Mi se pare normal să încerce să ascundă dovezile de șantaj într-un seif la bancă, dar de ce să facă la fel și cu documentele care păreau legale? Era o bănuială, dar mă întrebam dacă fusese altcineva - poate una dintre victimele sale? - care pusese mâna pe dosarul lui Charles înaintea Poliției
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
și oamenii. Am crezut asta atunci, dar, cu cât mă gândeam mai mult, cu atât îmi părea a fi mai puțin adevărat. Charles era atât de organizat, atât de controlat, încât ar fi putut să facă o afacere prosperă din șantaj ca un al doilea serviciu pe lângă bancă. Dar era greu de crezut că ar face ceva atât de stupid precum a o convinge pe fata șefului să ia droguri. Însă ar fi perfect de înțeles dacă era invers. L-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
ți-a plăcut la nebunie să-l împingi la ce nu voia numai ca să-ți facă pe plac. Era doar o bănuială, dar Belinda nu a negat nimic din ce am spus eu. Suki a fost cea care a spus: —Șantaj! Bells, ce este asta? Spune-i că nu este adevărat! Charles a fost cel care te-a făcut să iei droguri, nu? Nici una dintre noi nu o asculta. Ochii îmi erau fixați pe Belinda și ai ei pe mine. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
venit la mine. Ghicise totul în legătură cu Dominic. Auzise din greșeală o conversație pe care o avuseserăm noi și a pus totul cap la cap. Voia ca Dominic să-i plătească ceea ce Charles îi datora. — Doar că nu cred în răsplătirea șantajului, a zis Dominic încet. James ar fi trebuit să-și învețe lecția din ceea ce pățise Charles. S-a uitat la mine, ochii lui negri licărind. —Și ce vrea domnișoara Samantha Jones? Nu cred că bani, nu? Cred că domnișoara Jones
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
că fiecare are o doză de agresivitate și În cazuri extreme, clientul poate fi el Însuși agresor sută la sută. SÎnt și cazuri În care un raport Întocmit În scopul anchetării unei persoane a fost folosit apoi ca material de șantaj. Cu toate acestea, clienta pe care a adus-o În pragul sinuciderii a fost, În mod neașteptat, victimă sută la sută. Clienta nu-și cunoștea tatăl și a fost crescută de o femeie. Trăia cam retrasă și era hotărîtă să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
explici și mie. Aș fi preferat să mă prefac că nu știu nimic, dar... Îmi dau seama că te-am cam supărat, așa că nu mă mai pot abține... Îți spun totul, adevărul gol-goluț. Ca să fiu cinstit, am venit aici pentru șantaj... — Șantaj ? — Da. Nu-i așa, domnișoară? Fata luă cu mișcări rigide ibricul de pe aragazul din fața rafturilor și turnă apa fierbinte Într-un ceainic mare din porțelan. Nu făcu nici cel mai mic gest de a răspunde. Dar tăcerea ei era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
și mie. Aș fi preferat să mă prefac că nu știu nimic, dar... Îmi dau seama că te-am cam supărat, așa că nu mă mai pot abține... Îți spun totul, adevărul gol-goluț. Ca să fiu cinstit, am venit aici pentru șantaj... — Șantaj ? — Da. Nu-i așa, domnișoară? Fata luă cu mișcări rigide ibricul de pe aragazul din fața rafturilor și turnă apa fierbinte Într-un ceainic mare din porțelan. Nu făcu nici cel mai mic gest de a răspunde. Dar tăcerea ei era mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
mă Înțelegi greșit. Șantajistul e un ticălos. Ei bine, dar odată șantajat, te porți ca atare, nu te lași cu nimic mai prejos... Era ceva extraordinar de neașteptat În această a doua Întîlnire a noastră, În care tipul Își anunța șantajul, fără măcar să clipească. Ce tupeu! Nu trebuia să cred tot ce auzeam, dar fiind pus În situația aceasta uluitoare, mă simțeam ca o muscă Într-un borcan cu lipici. Mă gîndisem cînd l-am văzut Întîia dată că am să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
din copac. Dar aici nu-i treabă de maimuță. CÎnd se cade fix pe mine... nu mai suport. Cu ce vrei să Încep? Ce să-ți explic mai Întîi ? Care mi-a fost scopul inițial ? De ce am pus la cale șantajul ? A fost brusc Întrerupt de un claxonat prelung. După zgomotul obosit al motorului, părea să fie o camionetă antică pe trei roți. Am impresia că mașina mea deranja la Încărcat și descărcat. Apoi se auziră voci de afară: — V-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
existat posibilitatea să nu-mi continui investigațiile mi se puse un nod În gît. Bețele de chibrit cu capetele negre și albe din cutie... Întîlnirea Întîmplătoare din parcarea din fața localului Camelia... Întîlnirea și mai stranie de la biroul domnului M... Mărturisirea șantajului... Aș fi Înțeles lucrurile mai bine dacă el ar fi rămas un personaj ciudat În umbră... Dar el ieșise la lumină și tot ciudat rămînea... Aveam chef de o țigară... Oare cît o să mai continue toată povestea asta? Motorul mergea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]