3,279 matches
-
sur un corset, le ramassa pour ne plus le rencontrer sous șes pieds. Une odeur de verveine montait d'une femme violemment étalée. Pourtant le châle était complètement tombé de șes épaules, découvrant la naissance de la gorge. (...) Elle avait dégagé șes bras nus (...) c'était la nudité superbe de cette mère. Le châle avait encore glissé, la gorge se découvrait, leș bras restaient nus. (...) elle gardait une majesté, une hauteur d'honnêteté et de pudeur qui la laissait chaste sous ce
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
mains pâles. Elle marchait avec un léger mouvement onduleux, comme și elle eût été portée par une barque. Elle semblait faire en avançant une suite de longues révérences gracieuses" [Maupassant, Un sage, în La parure, p.416]; "le moindre de șes sourires faisait rêver, son charme enfin, comme l'exquise odeur qu'elle portait ordinairement, était complexe et indéfinissable. Frédéric, dans să compagnie, éprouvait chaque fois le plaisir d'une découverte" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.382]. 380 "Trois longues tables
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
are atributele fastuoase ale unei regine: "Mme de Combelot s'éloigna, traînant une queue de satin, pareille à un coin de parterre, au milieu des hommes muets, qui reculaient discrètement de deux ou trois pas, devant le flot débordant de șes volants de dentelle" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.187]. "Mme Deberle s'avança vivement; et la traine de șa robe de soie noire, très chargée de garnitures, était și longue, qu'elle l'écartait d'un coup de talon
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
își rafinează și ea gustul la Paris: "Vêtue d'une robe de grenadine noire, elle n'avait jamais eu une beauté plus royale. Et îl frissonna, dans la fraîcheur qu'elle apportait du dehors, et qui semblait s'exhaler de șes épaules et de șes bras, nus sous l'étoffe transparente" [Zola, Une page d'amour, p.137]. 395 Cum scrie Balzac "vêtue d'un peignoir ou parée pour le bal, une femme est bien autre: vous diriez deux femmes" (Physiologie
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
gustul la Paris: "Vêtue d'une robe de grenadine noire, elle n'avait jamais eu une beauté plus royale. Et îl frissonna, dans la fraîcheur qu'elle apportait du dehors, et qui semblait s'exhaler de șes épaules et de șes bras, nus sous l'étoffe transparente" [Zola, Une page d'amour, p.137]. 395 Cum scrie Balzac "vêtue d'un peignoir ou parée pour le bal, une femme est bien autre: vous diriez deux femmes" (Physiologie de la toilette). 396 În
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, reușește să creeze aură modei și să o promoveze la rang de artă a timpurilor moderne. Worth inventează ceea ce numim astăzi haute couture. 397 "Elle portait très crânement, sur șes cheveux roulés, son chapeau d'homme, autour duquel une gaze mettait un nuage bleuâtre, tout poudré de la poussière d'or du soleil" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.135]. "D'ailleurs, leș deux premières fois, elle était aussi en amazone
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
relève le teint, anime leș yeux, fait ressortir la régularité du profil, ou en dissimule l'incorrection!" [La Parisienne, nr.4, 1869]. În salonul lui Renée, pălăriile nu trec neobservate: "M. de Mareuil, dans le trouble où l'avaient laissé șes espérances électorales, trouva des mots profonds sur la nouvelle forme des chapeaux" [Zola, La Curée, p.47]. Fiecare din Pariziene pune accent pe anumite lucruri: "La jeune femme disait d'ordinaire que tout le visage est dans la chevelure" [Zola
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
La Сurée, p.220]. Costul toaletelor atinge proporțiile unei averi: "Elle porta des chemises et des peignoirs d'un prix fou" [ibidem, p.272]. "L'hiver suivant, lorsque Renée mourut d'une méningite aigue, ce fut son père qui paya șes dettes. La note de Worms se montait à deux cent cinquante-sept mille francs" [ibidem, p.434]. Creșterea notelor de plată este paralelă descreșterii situației materiale: "Elle se trouvait bien autrement effrayée par să dette chez Worms, qui montait maintenant à
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
ceea ce se vor numi populații barbare, nu bănuia cât rău va pricinui Europei. Ea, Pandora, are o scuză: capacul nu se închidea perfect între Urali și Marea Caspică și, prin acel loc, care unește stepa asiatică cu cea europeană, cu șesurile Rusiei și întinderile nord- pontice, s-au scurs toate furiile barbare, timp de un mileniu, producând spaimă și ruină în Europa unită sub cele două Rome, deopotrivă bogate și creștine. „Sămânța întregului dezastru” îl constituie după Ammianus Marcellinus , hunii, deși
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
cauză absența vegetației. Spațiul pe care se mișcă populațiile barbare-asiatice este, față de Europa, considerată de Napoleon o vizuină, uriaș, de la nord de Zidul Chinezesc, toată Asia Centrală, până la limita indopersană, depășind stepele caspice și pătrunzând în stepele nordpontice, stepa calmucă, Cubanul, șesurile rusești, mergând în nord spre Polonia și în sud, pe Dunăre, până la Porțile de Fier. O privire aruncată asupra datelor oferite de Atlasul geografic, confirmă un spațiu cuprins între paralelele 450 - 550, venind dinspre Amur spre Dunăre, ceea ce ar da
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
datori mănăstirii, timp de 350 de ani cu zeciuiala din toate și clacă, 9-12 zile pe an. În legătură cu modul de obținere a suprafețelor de teren agricol necesare întreținerii familiilor țărănești, dependente sau libere, sunt deosebiri între țăranii din zona de șes și cei din zona de munte. Deosebirea constă în faptul că primii, țăranii de la șes, primesc de regulă de la boier sau mănăstire, de la domn-stat, dacă e vorba de târguri sau braniști domnești, pământ în câmp, de arătură, fânețe și păscătoare
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
pe an. În legătură cu modul de obținere a suprafețelor de teren agricol necesare întreținerii familiilor țărănești, dependente sau libere, sunt deosebiri între țăranii din zona de șes și cei din zona de munte. Deosebirea constă în faptul că primii, țăranii de la șes, primesc de regulă de la boier sau mănăstire, de la domn-stat, dacă e vorba de târguri sau braniști domnești, pământ în câmp, de arătură, fânețe și păscătoare, fără să fie nevoie de un efort suplimentar pentru amenajări funciare (curățitură, drenări, despăduriri etc
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
la Tg. Neamț, sala Primăriei, în 15 ian. 2008) 51 M. Eminescu: un editorial pascal Și iarăși bat la poartă cu degetele moi florile primăverii și, unde acum cinci sute de ani turmele lui Bucur ciobanul se pierdeau în orizontul șesului, astăzi mii de grădini contrastează în tânără verdeață cu zidurile albe și acoperemintele strălucite ale caselor și cu turnurile bisericilor; iar duiosul ritm al clopotelor ne vestește vechea și trista legendă că astăzi încă Hristos e în mormânt, că mâine
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Platon, despre Cicero etc. Cred că astfel se creează un „lanț trofic” ce leagă secolele. Cititorul 152 inteligent va năzui mereu către puritatea izvoarelor, dar nu va putea renunța nici la plăcerea navigării pe întinderea liniștită, „atotcolectoare” a apelor de șes. Nu am albia mea personală pe cine știe ce văioagă ascunsă, dar exist și eu în clipocirea valului din fluviul ce se pierde în marea cea mare. Valul nu are identitate, pe când curgerea este realitate absolută. Se pare că în istoria culturii
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
la Tg. Neamț, sala Primăriei, în 15 ian. 2008) 51 M. Eminescu: un editorial pascal Și iarăși bat la poartă cu degetele moi florile primăverii și, unde acum cinci sute de ani turmele lui Bucur ciobanul se pierdeau în orizontul șesului, astăzi mii de grădini contrastează în tânără verdeață cu zidurile albe și acoperemintele strălucite ale caselor și cu turnurile bisericilor; iar duiosul ritm al clopotelor ne vestește vechea și trista legendă că astăzi încă Hristos e în mormânt, că mâine
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Platon, despre Cicero etc. Cred că astfel se creează un „lanț trofic” ce leagă secolele. Cititorul 152 inteligent va năzui mereu către puritatea izvoarelor, dar nu va putea renunța nici la plăcerea navigării pe întinderea liniștită, „atotcolectoare” a apelor de șes. Nu am albia mea personală pe cine știe ce văioagă ascunsă, dar exist și eu în clipocirea valului din fluviul ce se pierde în marea cea mare. Valul nu are identitate, pe când curgerea este realitate absolută. Se pare că în istoria culturii
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
suprafață de 18,3 milioane hectare și o populație de circa un milion de locuitori. Majoritatea populației e norvegiană, urmată de populația rusă și germană. E străbătut de Missouri, pe care-l vom trece. La est de Missouri pământul e șes și fertil. Majoritatea populației se ocupă cu agricultura. Se cultivă grâu, ovăz, orz, porumb, cartofi și in. În privința culturii grâului, Dakota de nord ocupă locul al doilea în SUA, după statul Kansas. Să nu uităm că SUA ocupă locul
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
a Berlinului, a acestui nou prieten, a acestui prinț imperial. Voi face oare o rugăciune pentru a simți un dram de simpatie pentru aceste păduri, aceste nisipuri și lacuri care îmi sunt atât de străine? Privesc lângă mine, desenate pe șesul întins al Prusiei, acest nas lung și subțire, aceste buze strânse, această bărbie mică și ascuțită, acest zâmbet viclean și mâinile mici, puternice și fine, profilate deasupra ținutului de lacuri albastre și a luncilor care se întrevăd printre degetele lui
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
vine inima la loc?“. Badabada. Cordurile s-au reașezat ca-n cuib nu doar în toracele noastre, ci în încă vreo 5-6.000 de piepturi de timișoreni, care preț de o oră s-au simțit pe piscuri. Chiar dacă erau la șes, pe malul Begăi, entuziasmul i-a aruncat de-a dreptul în al nouălea cer, fiindcă au explodat de încântare. S-a văzut asta după tonele de aplauze, după miile de uaaaau-uri, după sutele de bravo-uri strigate tot timpul. De
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
uscat Dă-ne, copilă, din vinul tău, Pe-al berii meleag ne-om întoarce îndat' Și soare-om purta în ulcică, la brâu. Nu-i vorbă, de vin pivnița-mi prisosește Dar dintre voi nimeni nu-l va zări Colo șesul mare de sânge roșește Doar să te-apleci și din plin poți sorbi. Ținutul cel aspru venirea v-așteaptă Unde vitejii-s cinstiți cu hamei înflorit Poama de-aici pentru cei drepți este coaptă Viile noastre pe zări n-au
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
coji de copaci sau ierburi vrăjite ; cu roșul aprins, moldoveanca și-a țesut dragostea 11 înfocată, în galbenul auriu a țesut bogăția lanurilor de grâu, în albastrul de cleștar a coborât limpezimea cerului, în verdele crud a simțit pulsând rodnicia șesului, iar cu regina culorilor-negru-a știut să-și însemneze trecerea către vămile eternității. 12 V. PIESELE VOCALE ȘI INSTRUMENTALE Expresie vie a gândirii și a simțirii poporului român, piesele vocale și instrumentale interpretate de Ansamblul Folcloric Trandafir de la Moldova se grupează
ANSAMBLUL ARTISTIC TRANDAFIR DE LA MOLDOVA by LUMINIŢA SĂNDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/254_a_495]
-
firești ale etniei rrome, următorii care s-au folosit de această situație pentru a-și face dreptate au fost ciobanii. Nemaiputând suporta faptul că Gigi Becali este încontinuu luat în râs cu apelativul de cioban, au coborât din munți la șes, venind în capitală înarmați cu bâte și ciomege și devastând locația din Băneasa unde se filma „Cronica Cârcotașilor“, apoi bătând cu bestialitate în Piața Universității pe toți cei care aveau o față comică. Următorii în capitală au venit moldovenii, din pricina
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
un moment dans le passé et le moment actuel, et dicere habeo, un rapport entre le moment actuel et un moment dans l'avenir. Et au niveau de la proposition, ce n'est pas simplement 'la construction linéaire (le sujet avec șes déterminations et ensuite le verbe avec șes compléments) qui s'affirme au détriment de la construction circulaire (sujet - déterminations du sujet et compléments du verbe - verbe)', ni l'ordre SVO qui s'affirme au détriment de l'ordre SOV: îl s
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
moment actuel, et dicere habeo, un rapport entre le moment actuel et un moment dans l'avenir. Et au niveau de la proposition, ce n'est pas simplement 'la construction linéaire (le sujet avec șes déterminations et ensuite le verbe avec șes compléments) qui s'affirme au détriment de la construction circulaire (sujet - déterminations du sujet et compléments du verbe - verbe)', ni l'ordre SVO qui s'affirme au détriment de l'ordre SOV: îl s'agit en réalité, encore une fois, de la
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
10 engleză one two three four five six seven eight nine ten daneză en to tre fire fem seks syv otte ni ți olandeză een twee drie vier vijf zes zeven acht negen tien frizonă ien twa trije fjouwer fiif șes șan acht njoggen tsien germană eins zwei drei vier fünf sechs sieben acht neun zehn islandeza einn tveir țrír fjórir fimm sex sjö átta níu tíu norvegiană en to tre fire fem seks sju/syv åtte ni ți suedeză en
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]