97,255 matches
-
contemporan, ca mecanism de putere, cu strategii de excludere și includere, decat că pantheon al rațiunii, unde din cand an cand strălucește orbitor astrul cunoașterii, pe care numai dacă nu ai ochi nu al vezi. Pe scurt, Kuhn neagă privilegiul științei de a avea o istorie strict rațională, ăn care ideile se substituie reciproc pentru că una e mai adevărată decat cealaltă. Cum de a putut ajunge la o astfel de concluzie blasfemică un fizician format la Harvard, care la ănceputul anilor
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
un fizician format la Harvard, care la ănceputul anilor '50 publică, după cum se cuvine, studii de specialitate an reviste de fizica? Schimbăndu-si, de fapt, cariera, adică ieșind din comunitatea sa inițială, cea științifică: din fizician, Kuhn a devenit istoric al științei. O modificare esențială, care al făcea deja un outsider, apt să vadă domeniul pe care al părăsise cu alți ochi. ăntr-o altă carte a sa, Tensiunea esențială (și ea tradusă an românește), Kuhn povestește cum a avut loc conversia: lucrand
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
unui fizician modern, care a ănvătat sărguincios lecția lui Einstein sau a lui Maxwell, Fizica trece drept o carte plină de inepții, iar Aristotel drept un amator nătăng. Nu cu mult mai bine ies, dintr-o astfel de confruntare a științei prezentului nostru cu aceea a veacurilor anterioare, Kepler, Descartes, ori Newton ănsusi. Și atunci, ănseamnă că științele, cel putin an tradiția Vestului, șanț un univers intelectual amnezic, ăn care progresul ideilor presupune o abandonare a celor ce au contribuit la
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
o carte plină de inepții, iar Aristotel drept un amator nătăng. Nu cu mult mai bine ies, dintr-o astfel de confruntare a științei prezentului nostru cu aceea a veacurilor anterioare, Kepler, Descartes, ori Newton ănsusi. Și atunci, ănseamnă că științele, cel putin an tradiția Vestului, șanț un univers intelectual amnezic, ăn care progresul ideilor presupune o abandonare a celor ce au contribuit la apariția lor? Sau ănseamnă că ne vedem confruntați cu o dilemă cel putin interesantă: aceea de a
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
intelectual amnezic, ăn care progresul ideilor presupune o abandonare a celor ce au contribuit la apariția lor? Sau ănseamnă că ne vedem confruntați cu o dilemă cel putin interesantă: aceea de a găsi o explicație pentru faptul că veneram, ăn științe, idoli decăzuți? Căci, la urma urmelor, nimeni nu contestă importanță istorică an domeniul evoluției gandirii științifice a unui Galileo, Boyle sau Marriot. Și cu toate acestea, legea lui Boyle, aceea pe care o ănvătăm cu toții an clasa a zecea de
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
carte, nu poți naviga an sens invers prin timp și gandire. De aceea, istoria conceperii Structurii revoluțiilor științifice mi se pare mai curand anecdotica. Importantă este, ansa, teza centrală a acestui volum, cumva inspirată de anecdota cu pricina: că istoria științei nu e un continuum uniform, ci o serie de paradigme distincte, fiecare cu problemele ei, cu metode și concepte, cu eroi și răzvrătiți, si ca răzvrătiții șanț de regulă cei ce anunță ceasul unei noi paradigme. Ideea lui Kuhn este
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
lui Sthendal și cea a lui Proust. Aș menționa totodată adevărul a doua observații despre cartea lui Călinescu Principii de estetică. Anume că ea e un preambul la Istoria literaturii și că prezintă ciudățenia că ăntr-o carte de estetică, această știință e contestată de plano nu numai an polemică dreapta cu M. Dragomirescu (despre care, adaug, Croce spusese, ăn 1936, ca confundă estetică cu zoologia), dar și, implicit, cu Vianu și cu tot ceea ce ăntruchipa estetică. Studiul cel mai amplu (peste
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]
-
Dupont (în traducerea Doinei Jela Despois), Augustin Ioan. Cu următoarea apariție, revista Secolul 20 va reînnoda tradiția să din deceniile trecute și va avea ca subiect o personalitate: Goethe. "Secolul 20", Loc-locuire, poluare, 1-2-3/1999, Revista de sinteză, Literatura universală, Științele omului, Dialogul culturilor, editata de Uniunea Scriitorilor din România și Fundația Culturală Secolul 21.
Loc-Locuire Poluare by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17536_a_18861]
-
asistăm la un adevărat spectacol al absurdului, cu atat mai mult cu cât fiecare dintre actanți e conștient de farsă pe care o joacă. Că o partidă de șah în care cunoști dinainte mutările adversarului, dar le ignori cu bună știință. Tovarășul director va rosti poliloghia fără nici o legătură cu realitatea - contribuind și el la zugrăvirea acelui tablou rableisian al zecilor de mii de tone la hectar - pentru a nu-i dă celuilalt timp de gandire. Conducătorul, conștient de toată această
Orasul fără puncte cardinale by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17534_a_18859]
-
ale lui Iorga, esteticul era confundat și subordonat culturalului. Ediția dlui Andrei Pippidi (care umple o lacuna pînă acum regretabilă) este învățată și realizată înalt profesional. Pe lînga luminată prefață, de adăugat este operatorul de note dovedind - se putea altfel? - știință de carte. Nu uit să adaug impecabila transcriere filologica a textului, care întotdeauna, la Iorga, este o operație foarte dificultoasa. N. Iorga, Istoria literaturii românești (Introducere sintetică). Artă și literatura românilor (Sinteze paralele). Traducere de Lisia Simion și Andrei Pippidi
N. Iorga- istoric literar by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17518_a_18843]
-
că o fată morgana. Astăzi aproape nu se mai învăța istorie literară în facultățile de litere. Nu că n-ar fi timp, în cei doi ani prevăzuți pentru excursia de la cronicari la optzeciști. Spiritul e acela care s-a schimbat. Științei istorice i-a luat locul o hermeneutica uneori dubioasă. Dar e destul să vedem că într-o literatura numărul adevăraților istorici literări este mult mai mic decît acela al criticilor de toată mîna ca să ne dăm seama că mai lesne
Un dram de stiintă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17545_a_18870]
-
canalele de televiziune, pentru că un grup de istorici tineri au îndrăznit să prezinte o variantă asupra istoriei românilor diferită de aceea avizată de Suzana Gâdea și Mihai Dulea, superiorii săi de-antărt de la Consiliul Culturii! Ipostază era ridicolă nu pentru că, după știința mea, cinepatriotul nu are o pregătire de specialitate - asta în România nu constituie o problemă! Ci pentru că mi se părea jenant că un ins care a poleit până la grotesc "istoria națională" are obrazul să-și dea cu părerea într-un
Istoricule, deparazitează-ti creierul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17530_a_18855]
-
Hollywood, si o mamă americană cultivata, Michael Heim a început prin a învăța franceză: "În acea perioadă, era în anii '50, se formase deja o mitologie a limbilor străine în Statele Unite. Franceză e limba culturii, limba internațională, germană e limba științei, latină este limba necesară celui care dorește să devină medic sau avocat și spaniolă este pentru cei simpli. Acesta era punctul de vedere al epocii. Ne aflam imediat după război, să zicem la zece ani după, iar engleză nu ajunsese
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17527_a_18852]
-
fapt, discursul istoric idealizat și regretat a cel impus de manuale în timpul mai multor decenii de cenzură și presiune ideologică - cuprindea două elemente importante, reunite sau alternative: vagul abstract și emfaza sentimentală; ambele asigurau solemnitatea i. Schimbările de paradigmă ale științei istorice au rămas deocamdată fără efect la nivelul percepției publice. Orice modalizare și relativizare și mai ales orice referire la viața cotidiană sînt respinse cu oroare din spațiul sacru. Desigur, cel mai mult supără conținutul, punerea în discuție a ierarhiilor
Istorie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17553_a_18878]
-
și premiată ex aequo cu Capul de zimbru de Vasile Voiculescu. Acesta a fost debutul literar propriu-zis al autoarei, moment după care tot ceea ce a scris în acest domeniu a rămas în sertar, întreaga sa activitate publicistica fiind dedicată exclusiv științei. Un copil în vechiul București (volum apărut la Editură "DU Style" la începutul anului) este rezultanta pasiunii timpurii pentru literatură a Tatianei Slama-Cazacu, dar scrierea cărții a mai avut și o alta motivație, poate mai profundă: iubirea pentru mama "sensibilă
Amintiri din vechiul Bucuresti by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17555_a_18880]
-
istorici și filologi, a celor care predau istoria și literatura română tinerelor generații de studenți și elevi în clasele superioare de liceu. Este timpul să cunoaștem în formă originală marile culmi ale creației românești, care s-au aflat la nivelul științei europene, ba chiar în cazul de față a devansat-o, dovada traducerea și publicarea rapidă, în decurs de un deceniu - între 1734/5 și 1745 -, a celebrei opere cantemiriene în ediții somptuoase, de referință, în trei limbi de circulație internațională
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
minimala, cu actanți și intrigă, într-o disciplină umanista gen sociologia, si cu totul altceva să transferi concepte ceva mai sofisticate tocmai pentru că sînt mai generale, precum reprezentare sau voce într-o sfera de investigație cum ar fi aceea a științelor cognitive, ori chiar în cercetarea fizicii teoretice actuale. Pretutindeni te uiți în jur, aș spune, forțînd evident, conștient, nota, vezi numai naratologi puși vrednic pe treabă. Cît cuprinzi cu ochii în lumea gîndirii, a științelor de toate felurile, numai fabule
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
cum ar fi aceea a științelor cognitive, ori chiar în cercetarea fizicii teoretice actuale. Pretutindeni te uiți în jur, aș spune, forțînd evident, conștient, nota, vezi numai naratologi puși vrednic pe treabă. Cît cuprinzi cu ochii în lumea gîndirii, a științelor de toate felurile, numai fabule, personaje, scenarii, perspectiva și așa mai departe. Poveștile au invadat laboratoare, tratate de psihologie, chestionare de sociologie, ecuații matematice, si mai știu eu ce soft bazat și el pe vreo intrigă buclucașa, cu eroi dar
Povesti Pentru cei mari by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17542_a_18867]
-
de mult sclavul talentului meu, încît nu îndrăznesc să mă slujesc de el de teamă să nu-l fi pierdut." (Sterilitate inventiva) Altul, de care nu-mi mai amintesc: Trecînd de un prag al fricii, si provocînd-o chiar cu bună știință, frica devine un ideal." S-a văzut! Totdeauna i-am suspectat pe inșii cărora "le place să le fie frică." Frică ar mai fi și "motorul" sexualității. * * * Am avut mai de mult ocazia să cunosc pe un bătrîn patron de
Cabina de probă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17560_a_18885]
-
din urmă niciodată. Independent, mobil și fermecător și, totodată, rigid, imobil și autist, idealist și, totuși, gata să-și sacrifice idealul pentru o himera cît de cît concretă, S.F. este prototipul acelui fel de aristocrat care se "face" prin-tr-o mare știință a negarii prejudecăților de orice fel și se desface printr-o credință idealista în prejudecăți. Poemele lui șunt poemele celui care neagă, la început, totul, chiar faptul că le scrie, ca apoi, să construiască, cu oboseală, obiectul desfigurat (descompus) cu
Poetul aristocrat by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17569_a_18894]
-
seducem printr-o indiferență cel putin egală cu a ei." Cui se simte în stare, sînt convinsă că sfatul unui filozof, precum acesta, îi va prinde bine. Jean Baudrillard, Celălalt prin sine însuși, traducere de Ciprian Mihali, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 1998, 82 pagini, preț nemenționat. Georges Bataille, Erotismul, traducere de Dan Petrescu, Editura Nemira, București, 1998, 263 pagini, preț nemenționat.
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]
-
creatoare. Nu pot încheia fără să pun întrebarea cea mai grea din toate: cine și în ce scop a făurit sculpturile cu pricina? Sînt ele banale imitații după Brâncusi ale vreunui tardiv artist amator? Ori sînt falsuri făcute cu bună știință? Dacă promotorii lor au conștiința curată, ar fi bine să expună public lucrările (înțeleg că resursele financiare nu le lipsesc), încetînd a ne trata cu fotografiile lor, și să apeleze la judecata specialiștilor. Pînă atunci, ne aflăm în plin scandal
Cazul Brâncusi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17580_a_18905]
-
IX-a de liceu. Schimbarea de concepție este radicală. La limba și literatura română, la care mă voi referi în continuare, ea este mai vizibilă decît oriunde. Poate doar la istorie să descoperim ceva comparabil. E normal să fie așa. Științele naturii, pozitive, cum li se mai spune au fost mai puțin ideologizate în trecut decît umanioarele. Și, apoi, sechelele gîndirii comuniste au fost mai greu de înlăturat la, să zicem, filosofie decît la matematică. Revine de acum înainte profesorilor misiunea
Noile programe si manuale de liceu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17598_a_18923]
-
și spirit de observație. Același Durrell (într-o notă la "Balthazar") explică pregnant ce anume se întîmplă, după opinia sa, cu scrisul contemporan: "Literatura modernă nu ne ofera nici un fel de etaloane, de unități de măsură, așa că m-am adresat științei și încerc să duc la bun sfîrșit un român în patru straturi, a cărui formă se bazează pe teoria relativității. Trei laturi ale spațiului și o latură a timpului, iată rețetă acestui neîncetat amestec." Lectură oricărei cărți, dar și vizionarea
Fictiune si realitate by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17600_a_18925]
-
cotidianelor, emisiunile specializate de radio și televiziune, siturile de pe Internet, subiectele sînt rezumate cît mai incitant, debutanților li se prezintă biografiile (cu cît mai neobișnuite, cu atît mai bine) și pozele din unghiuri neconvenționale, se pun la bătaie bani, fantezie, știința, se trag șfori pentru că "produsul" să atragă atenția și curiozitatea tot mai putinilor împătimiți de lectură. Comentînd "la rentrée" 1999, revista "Lire" scrie cu umor: Niciodată în istoria literaturii franceze nu s-a publicat atît de mult și nu s-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17596_a_18921]