2,369 matches
-
ce poeți, ce teme, ce poezii și ce fel de meșteșug artistic alcătuiau miezul exemplar, cu ambiții de perenitate și succes, al liricii anului. Teme noi În lupta pentru pace56: „Obiectul central al literaturii noastre Îl formează faptele muncitorilor și țărănimii muncitoare (Ă).Dar mai există Încă numeroase zone ale realizărilor care n-au fost suficient cercetate de scriitorii noștri. Astfel poeții și prozatorii au observat că pentru muncitorii care conduc strungul și raboteza (Ă) se numără din ce În ce mai multe femei ce
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Almanahul Literar, Cluj, nr. 6, mai 1950. 19. Vera Călin. - Petru Dumitriu: „Nopțile din Iunie” În: Viața românească, nr. 5, mai: „Așadar, În Nopțile din Iunie e Înfățișată viața unui sat În preajma Întemeierii gospodăriei colective, e Înfățișată lupta dusă de țărănimea muncitoare călăuzită de partid pentru a pune bazele acestei gospodării.(...) Lucrându-și petecul de pământ Avram cercetează șoseaua pustie. Pe acolo trebuie să vină trimișii partidului cu ajutorul cărora se va Înfăptui marea schimbare. (Ă). Insistându-se asupra acestei „așteptări” se
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
adesea, mai anii trecuți, unii dintre nuveliștii noștri. (Ă). Scriitorul care a obținut succese remarcabile În această privință este Petru Dumitriu. În Dușmănie, În Vânătoare de lupi, dar mai cu seamă În Nopțile de Iunie, chipul dușmanului de clasă al țărănimii muncitoare este Înfățișat cu deosebită forță de convingere. Viclenia, perfidia, ura bestială, lașitatea sunt atribute care nu se mai aplică din afară, ca o etichetă, pentru fizionomia eroului, ci ies din Însăși acțiunile și atitudinile lui. Pe de altă parte
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nr. 5, 1950) aduce o simțitoare cumpătare În manifestarea „deliciilor lexicale”. (Ă). Dintr-un gen pe care burghezia l-a desconsiderat, nuvela a devenit astăzi În țara noastră un gen popular, iubit de oamenii muncii, un gen accesibil În general țărănimii muncitoare. Revistele noastre, caietele culturale, ar trebui să publice cât mai multe nuvele, cu un ridicat nivel artistic. E regretabil că Flacăra nu mai publică nuvele și În general foarte puțină literatură. Inițiativa luată acum doi ani de Scânteia de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
gospodăria colectivă În Cântecul tractoristului, unde „oacheșa fată” care conduce tractorul pare o nouă Rodica a bardului de la Mircești În ceea ce are el mai „veșnic tânăr și ferice”. Este neîndoios că asemenea poezii nu vor produce niciodată efectul dorit În mijlocul țărănimii muncitoare, care nu urăște nimic mai mult decât vorbele „mari” și gratuite. (Ă). S-a văzut că schematismul rezultă Înainte de toate din reflectarea palidă a realității (Ă). La schematism ajung mai ales poeții tineri, care nu au cultură, nu Învață
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și celuloză. (Ă). Un promițător talent se dovedește la milițianul Popa Vasile, autorul romanului Tinerețe fără copilărie, care a fost menționat. În această primă Încercare a sa, Popa Vasile a descris sub forma unor pagini autobiografice viața din trecut a țărănimii noastre apăsată de exploatarea burgheză. (Ă). Premiul Întâi pentru nuvelă a fost decernat studentului Silviu Podină, pentru lucrarea Satul de la marginea nopții. Autorul descrie munca unei organizații de partid pentru lămurirea țăranilor muncitori dintr-un sat din Ardeal. (Ă). Poetul
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
revistei Viața românească. Cu multă forță de sugerare, poetul redă dezvoltarea bobului. (Ă). Poetul nu uită să demaște fața adevărată a dușmanului de clasă, resentimentele cu care chiaburul Își varsă cota, ura lui neputincioasă, paralizată de vigilența mereu crescândă a țărănimii muncitoare (Ă)». Despre partea mai puțin realizabilă a baladei Lazăr de la Rusca (aceea În care poporul muncitor cere pedepsirea ucigașilor lui Lazăr Cernescu), Dumitru Micu scria În termeni superlativi, din același motiv al lipsei studierii serioase a lucrării. «Cu multă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
familiale, parohiale, sătești pînă la urmă, țesute în sînul comunităților care vor fi timp de secole cadrul real al vieții țărănești, oricare ar fi statutul juridic al oamenilor sau al pămîntului. Satul și comunitatea țărănească. Căci marele eveniment din istoria țărănimii între secolele al X-lea și al XII-lea este incontestabil fixarea definitivă a satelor: fixarea sitului, fie că este vorba de foste localități, fie că este vorba de sate noi; fixarea diferitelor tipuri de sate de o infinită varietate
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
pe de o parte, libertatea acordată nu este totală și cei eliberați rămîn din multe puncte de vedere sub tutela seniorului; pe de altă parte, această libertate este cumpărată cu un preț foarte mare, ceea ce este un indiciu al îmbogățirii țărănimii. 11. Marele regat capețian (1180-1328) Între 1180 și 1328 și mai ales sub domniile lui Filip August, Ludovic cel Sfînt și Filip cel Frumos, regatul capețian atinge apogeul, apogeu dat de strălucirea pesonalității regilor, de buna funcționare a instituțiilor, de
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
se dovedesc fragile, penuriile cauzate de blocadă devin tot mai apăsătoare. Și, în sfîrșit, efectele de antrenare reușesc cu greu să se facă simțite. Cum masele țărănești, în mare mulțumite de soarta lor chiar dacă trebuie să se facă distincția între țărănimea proprietară și cea fără pămînt se instalează într-un sistem puțin creativ, sărac în capital, care, fără o criză majoră, trimite puțini dezrădăcinați către ceea ce ar putea deveni un proletariat industrial și nu intră pe calea unei revoluții agricole, Franța
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
le ignorează dl Rădulescu-Motru (vezi cartea d-sale: Cultura română și politicianismul 1), și acea de la 1802 și cele de la 1821, concepute în Bucovina de boierii fugari, toate sunt legiferarea exploatării desăvârșite a claselor de jos - în ultimă analiză, a țărănimii. Constituția de la 1834 e, în sfârșit, realizarea aproape completă a dorințelor boierilor, care capătă de la ruși ceea ce Ioniță Sandu Sturdza, deși el însuși de neam mare, dar "boierinaș", nu voise să le dea la început deloc, iar mai târziu, silit
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
lor de utopiști ieftini, inculți, și ambițiile lor personale - pentru ca să creeze o formă socială, în care ei și ai lor să poată exploata, prin buget, avuția națională. 2 Tesauru de Monumente istorice, II, p. 193. ne zugrăvește cu durere starea țărănimii din vremea sa (1826), exploatarea ei de către boieri. Constantin Radovici din Golești mărturisește că și el a făcut ca alții și spune că, după ce și-a deschis ochii, în urma călătoriei în Apus, l-a apucat mustrarea de cuget, fericind pe
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și-a deschis ochii, în urma călătoriei în Apus, l-a apucat mustrarea de cuget, fericind pe cei care n-au făcut ca dânsul, care n-au stors poporul! V. Alecsandri, în articolul despre C. Negruzzi 1, ne vorbește de mizeria țărănimii, de deposedarea cu sila a răzeșilor, de umilirea breslașilor și de robia țiganilor din vremea domniei Regulamentului organic, a acelei constituții oligarhice, făcută de boieri și impusă țării. ă...î Adevăratele clase romînești: țărănimea, breslele și boierinașii sunt date în
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Negruzzi 1, ne vorbește de mizeria țărănimii, de deposedarea cu sila a răzeșilor, de umilirea breslașilor și de robia țiganilor din vremea domniei Regulamentului organic, a acelei constituții oligarhice, făcută de boieri și impusă țării. ă...î Adevăratele clase romînești: țărănimea, breslele și boierinașii sunt date în stăpânirea și exploatarea boierilor înstrăinați și slugarnici față de străini, în stăpânirea acelei clase care, cum am văzut, se rușina să fie românească și care, cum ne spune și Alecsandri, în articolul citat mai sus
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
un viitor fericit (socialiștii), toți însă plecând, conștient sau inconștient, de la durerea simțită pentru dispariția vechilor clase, boierinași, bresle, din care făceau parte și ei, și - un sentiment mai intelectual și mai altruist - de la durerea produsă în ei de mizeria țărănimii. Unii căutau refugiul în trecut, alții în viitor. Toți erau nemulțumiți de starea nouă de lucruri; de aici, în mare parte, pesimismul generației eminesciene. Negustorii mici și meseriașii români au fost distruși în noua organizare a țării mai ales în
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
meseriașii români au fost distruși în noua organizare a țării mai ales în Moldova. Ei trebuiau să fie împotriva acestei stări noi, căci dacă politicește deveniseră cetățeni liberi, economicește, cu introducerea vieții și nevoilor complicate apusene, ei erau meniți pieirii. Țărănimea..., dar țărănimea a suferit de la sfârșitul epocii eroice până azi. Este drept că noua stare de lucruri i-ar fi îngăduit să-și cucerească o viață mai bună, dacă ea ar fi știut să se folosească de legiuirile noi. Așadar
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
au fost distruși în noua organizare a țării mai ales în Moldova. Ei trebuiau să fie împotriva acestei stări noi, căci dacă politicește deveniseră cetățeni liberi, economicește, cu introducerea vieții și nevoilor complicate apusene, ei erau meniți pieirii. Țărănimea..., dar țărănimea a suferit de la sfârșitul epocii eroice până azi. Este drept că noua stare de lucruri i-ar fi îngăduit să-și cucerească o viață mai bună, dacă ea ar fi știut să se folosească de legiuirile noi. Așadar, mai toate
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
slavonii"2 . Această pietare a lui Russo pentru limba "asta turcită, grecită, slavonită", așa cum e ea, pentru limba vie, cum e în popor, vine desigur și din priceperea lui, dar și din marea lui iubire pentru poporul de la țară, pentru țărănime, care, singură, o vorbea așa, vine din adâncul lui poporanism. C. Negruzzi a vorbit și el de literatura populară o dată în Dacia literară și altă dată în Scrisori, unde a colectat o sumă de proverbe (în care, nu-i vorbă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ai claselor de sus, care erau și apăsătoare, și de alt neam, și de altă lege. La aceste motive de democratism, se adăugau și altele, izvorâte din "latinism": poporul român, strănepot al celui roman, a rămas neatins la țară, în țărănime; mai departe: latiniștii visau republica romană și, în capul lor, republica era forțamente democrație. Să ne gândim la doctrina socială a lui Barnuțiu. Să adăugăm la aceasta ura latinistului împotriva fanariotismului, care era semnul distinctiv al claselor de sus și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
vorbește ca democrat, ci ca naționalist. Și când s-a dus în popor "să-i culeagă" poeziile, el n-a făcut-o decât foarte puțin ca democrat (ori ca romantic), el a făcut-o mai ales ca naționalist. Pentru dânsul, țărănimea română n-a fost, mai deloc, clasa producătoare și obijduită, ca pentru un Bălcescu și alții, a cărei soartă trebuia îmbunătățită, ci păstrătoarea și reprezentanta românismului. În Iașii în 1844, după ce citează părerile unui personaj că "romînul e ca ceara
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
sceptic și critic! - bănuiește că este "poate cam părtinitoare nobila sa exaltare" de a-și închipui neamul românesc ca "unul din neamurile cele mai înzestrate cu daruri sufletești", totuși, în paginile următoare, nu șovăiește de a vorbi despre poporul român - țărănimea - ca de un popor "menit a se urca la treaptă cât de înaltă", nu șovăiește de a face declarații de iubire acestui popor, care e "curat, înțelept, vesel și poetic în graiul său" și a cărui adâncă cumințenie, imaginație, spirit
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
plângând după gloria sa cea veche" 1. Gîndiți-vă la impresia produsă de doină asupra lui O. Carp sau Coșbuc. Pentru aceștia, doina e cântecul unei clase sociale, a plugarului - pentru Alecsandri, ea este cântecul patriei, căci pentru el, încă o dată, țărănimea nu e o clasă socială, și încă nedreptățită, ci reprezentanta și păstrătoarea tradiției, a romînismului: " Într-o epohă ca aceasta, unde țările au a se lupta cu dușmani puternici, care cearcă a întuneca nu numai drepturile politice, dar și chiar
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
însă care au suferit economicește pe urma acestei noi stări de lucruri, căzând în mizerie, și fără ca organizarea politică, care le-ar fi fost favorabilă, să le aducă vreun folos - căci nu știau să se folosească de ea - au fost: țărănimea, răzeșii și meseriașii. Țărănimea, neputîn-du-se desființa, a căzut într-o mizerie din ce în ce mai mare; răzeșii au fost ruinați și în parte desființați: meseriașii au fost în mare parte distruși. Pe la 1880, procesul de sărăcire a țărănimii, datorită acelor împrejurări, care au
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
economicește pe urma acestei noi stări de lucruri, căzând în mizerie, și fără ca organizarea politică, care le-ar fi fost favorabilă, să le aducă vreun folos - căci nu știau să se folosească de ea - au fost: țărănimea, răzeșii și meseriașii. Țărănimea, neputîn-du-se desființa, a căzut într-o mizerie din ce în ce mai mare; răzeșii au fost ruinați și în parte desființați: meseriașii au fost în mare parte distruși. Pe la 1880, procesul de sărăcire a țărănimii, datorită acelor împrejurări, care au izvorât din comercializarea agriculturii
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
folosească de ea - au fost: țărănimea, răzeșii și meseriașii. Țărănimea, neputîn-du-se desființa, a căzut într-o mizerie din ce în ce mai mare; răzeșii au fost ruinați și în parte desființați: meseriașii au fost în mare parte distruși. Pe la 1880, procesul de sărăcire a țărănimii, datorită acelor împrejurări, care au izvorât din comercializarea agriculturii, ca și procesul de ruinare a răzeșilor, ca și procesul distrugerii meseriașilor, datorită importului de fabricate străine, este destul de înaintat, ca unii oameni, îndurerați de acest lucru, să dea alarma. Și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]