2,211 matches
-
și alta pe fond liliachiu cu verde, brun și roșu. Caracteristica generală a tematicii țiganilor din România, este că niciun personaj, femeie sau bărbat, nu este vesel. Remarcabilă este pictura intitulată "Talpa Iadului" realizată în anul 1913, care înfățișează o țigancă bătrână, care la prima vedere are o imagine hidoasă, dar care în final cucerește privitorul cu atitudinea ei datorată privirii pline de inteligență. Baba are dinții ieșiți în afară, este încovoiată - similar Babei Hârca a lui Matei Millo - și încotoșmănată
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
scurtă, este cea a micuței Ivone, fetița lui Mugur Mihăescu, pe care acesta a vrut să o aibă aproape pe platoul de filmare, pentru a o obișnui cu această meserie, în caz că va dori să o urmeze. Pentru rolul tinerei prințese țigănci de care se îndrăgostește personajul Bizo au concurat 150 de fete frumoase; a fost aleasă debutanta Iuliana Luciu, sora Nicoletei Luciu, pentru că ea era exact ce căutau cei doi scenariști: „o figură angelica. O fată proaspătă în lumea actorilor, care
Trei frați de belea () [Corola-website/Science/307933_a_309262]
-
uniune de biserici penticostale (alcătuită din peste 100 de biserici - conform declarației sale), numită Centrul Creștin al Țiganilor, la care a predat în calitate de lector. El a afirmat că dorește să obțină o rapidă integrare a țiganilor, considerând că tradiționalele ghicitoare țigănci nu-și au locul în cadrul penticostalilor și încercând să-i convingă pe țigani să renunțe la salbele de aur. "Regele" Cioabă a avut patru copii (doi băieți și două fete) și cinci nepoți. În septembrie 2003, "regele" Florin Cioabă și-
Florin Cioabă () [Corola-website/Science/307942_a_309271]
-
mijlociu al văii Pietroasa de Jos, urcând spre nord până la localitatea Bistrița Bârgăului. În continuare, către est, urmărește valea Bistriței până în apropiere de Colibița, de unde se abate spre sud, și întretaie cursul superior al Pănulețului și pârâul Colbul, pe sub Vf. Țiganca. Limita se orientează către nord-est, ocolind Vf. Dălbidanu (1.648 m), Vf. Tomnatec (1.542 m), Vf. Buba (1.670 m), și traversând cursul superior al râului Dorna până în valea Negrișoarei, pe care o însoțește către nord până la Măgura Mică
Munții Călimani () [Corola-website/Science/302308_a_303637]
-
și fratele său vitreg, Sydney pe Barlow Street, Walworth. Copil fiind, Charlie a locuit cu mama sa în numeroase locuri și adrese, printre care și 3 Pownall Terrace, Chester Street și 39 Methley Street. Bunica sa din partea mamei era jumătate țigancă, lucru de care era extrem de mândră, dar a fost descrisă și ca „Scheletul din dulapul familiei noastre”. Tatăl lui Chaplin, Charles Chaplin Sr., era alcoolic și nu a prea avut contact cu fiul său, cu toate că acesta și fratele său vitreg
Charlie Chaplin () [Corola-website/Science/302485_a_303814]
-
comunist ca și Felix face parte dintr-un partid, apare însă din întâmplare în bloc pentru o inspecție. Nae este interpretat de Nae Lăzărescu. NELA ACABELA este o femeie frumoasă seamănă leit cu Bela Curcă, numai că ea este o țigancă prostituată manelistă, se presupunea că ea ar fi împreună cu Fane Oxford, Nelu Curcă crezuse că e Bela Curcă, dar se înșelase și totuși nu îl crezuse pe Fane Oxford fiindcă voia să îl bată în continuare, asta până când vede și
La bloc () [Corola-website/Science/302481_a_303810]
-
de regizorul moldovean Emil Loteanu. Scenariul filmului are la bază mai multe nuvele ale scriitorului rus Maxim Gorki, acțiunea având loc la începutul secolului al XX-lea în Imperiul Habsburgic, pe cursul Tisei. Filmul prezintă povestea de dragoste dintre frumoasa țigancă Rada și hoțul de cai Luiku Zobar, așa cum este descrisă la începutul nuvelei "Makar Ciudra" (în ) (1892) a lui Gorki. Filmul "Șatra" a fost distins cu următoarele premii: Actrița Svetlana Toma a obținut mai multe premii pentru interpretarea rolului Rada
Șatra (film) () [Corola-website/Science/312523_a_313852]
-
(în ; ) este o actriță din Republica Moldova, cunoscută pentru interpretarea rolului frumoasei țigănci Rada din filmul "Șatra" (1975). A făcut și carieră de fotomodel pentru o agenție italiană, prezentând colecții de lenjerie intimă. A fost distinsă cu titlul de „cea mai bună actriță a cinematografiei moldovenești din secolul XX”. Ea este prima actriță
Svetlana Toma () [Corola-website/Science/312524_a_313853]
-
Hotin, Cetatea Soroca, Cetatea Orhei, Cetatea Tighina, Cetatea Albă și Cetatea Chilia. În centrul hărții, este reprezentat mareșalul Ion Antonescu ordonând trecerea Prutului în 1941 și soldații care au eliberat Basarabia și care au fost măcelăriți dincolo de Prut în localitatea Țiganca, față în față cu localitatea Murgeni, dincoace de Prut.
Mănăstirea Sfinții Împărați Constantin și Elena de pe Movila lui Burcel () [Corola-website/Science/312803_a_314132]
-
ucideri sau va fi gazdă de hoți... cu această pedeapsă de moarte se va osândi - înțepatu’!"", fapt ce a împuținat simțitor infracțiunile în timpul domniei sale. Pravila lui Vasile Lupu din 1646 prevedea și circumstanțe atenuante, pentru robii foarte săraci: ""Țiganul, sau țiganca lui, sau copilul, de va fura o dată sau de două ori și de trei găină, gâscă sau alt lucru micșor, să se iarte; iară de va fi alt lucru mai mare furat, să să cearte ca și fiece fur"".
Furt () [Corola-website/Science/312404_a_313733]
-
frumoasă cu Irina, dar complet lipsită de tandrețe și pasiune. Departe de aceste probleme și prejudecăți ale familiilor, Irina și Codruț sunt fericiți împreună. Până într-o zi, când el află că, după legile țigănești, îi este sortită Roza, o țigancă foarte frumoasă, educată la Paris. Ea este fiica lui State Potcovaru, fratele de cruce al lui Aurică. State se întoarce din Franța împreună cu soția lui, Flacăra, fiica adoptată Minodora și bodyguardul marocan Thierry pentru a face nunta. Pentru a-și
Inimă de țigan () [Corola-website/Science/312904_a_314233]
-
certificatul oficial de deces cauza morții sale este indicată ca fiind insuficiența cardiacă, se știe în mod sigur că nu a fost vorba de o moarte naturală. A fost înmormântat într-una din gropile comune din cimitirul fără cruci din Țiganca Dobrogei, împreună cu trupurile altor martiri ai comunismului. Un milițian s-a prezentat la rudele profesorului din Iași, aducând vestea decesului și o bocceluță cu lucrurile rămase de la el. Vestea morții lui Ioan Gh. Botez a impresionat lumea universitară din Iași
Ioan Gh. Botez () [Corola-website/Science/309709_a_311038]
-
căpitanul Krusenstern l-a abandonat pe una din insulele Aleutine lângă Kamceatka. La întoarcerea lui în Sankt Peterburg a fost numit „americanul”. A luptat brav în războiul patriotic din 1812, dar și-a scandalizat familia căsătorindu-se cu o cântăreață țigancă în 1821. Alexandru Griboedov la satirizat în "„Haz de necaz”", și vărul său, Lev Tolstoi la numit un om „extraordinar criminal și atractiv”- l-a ficționalizat în "„Război și pace”". Lev Tolstoi sau Contele Lev Nicolaevici Tolstoi () (n. 28 august
Familia Tolstoi () [Corola-website/Science/310062_a_311391]
-
Three Eco-Friendly Self-Propelled Clowns" (Trei clovni ecologiști autopropulsați), a avut premiera pe 19 octombrie 2007 la Off-Off Broadway. Pe 21 noiembrie 2007, a publicat articolul "I Don’ț Want To Be a Gypsy Anymore" (Nu mai vreau să mai fiu țiganca) , atrăgînd atenția asupra modului în care mulți imigranți est-europeni aduc cu ei în SUA atitudini rasiste.
Ella Veres () [Corola-website/Science/310449_a_311778]
-
-l într-o groapă. De aici i s-a tras moartea boierului, iar de Irinuța blondă și drăgălașa nu s-a mai auzit nimic vreodată. Căpitanul Neculai povestește despre istoria care se intamplase cu el atunci când era îndrăgostit de o țiganca pe nume Marga care și-a sacrificat viața pentru a-l salva. Un negustor pe nume Damian ajunge la han împreună cu tovărășii de drum. Acesta se așază la foc și povestește despre drumurile sale din Germania. Un orb, vrând să
Hanu-Ancuței () [Corola-website/Science/310447_a_311776]
-
pe regiune de colină cu dealurile Mihăiloaia, Tartaul și Nucilor. Este cunoscut faptul că teritoriul dintre râurile Ialpug și Prut era populat de români chiar și în timpul dominației turcești din secolele XV-XVIII.În această perioadă existau localitațile Andrușul, Brânza, Gotești, Țiganca și altele, cunoscute încă din secolele XV. Tătarii din Bugeac sporesc mai cu seamă în secolele XV-XVII. Aceștia populau stepele din preajma Mării Caspice, însă fiind strâmtorați de alte triburi turcice s-au retras spre vest și s-au așezat în
Tartaul, Cantemir () [Corola-website/Science/305148_a_306477]
-
din localitate. La ceremonia de sfințire a participat și Părintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa, un viu simbol al rezistenței ortodoxe anticomuniste. Zidirea sfanțului lăcaș înveșnicește memoria celor 26 mii de ostași ai Armatei Române căzuți în vara lui 1941, în bătălia de la Țiganca, Cahul. În bătălia de la Țiganca, Armata Română a înregistrat una din cele mai mari pierderi de vieți omenești din istoria sa. Cei 26 mii de eroi ai neamului au fost înhumați, unul peste altul, în trei gropi comune: de la Cania
Cania, Cantemir () [Corola-website/Science/305145_a_306474]
-
sfințire a participat și Părintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa, un viu simbol al rezistenței ortodoxe anticomuniste. Zidirea sfanțului lăcaș înveșnicește memoria celor 26 mii de ostași ai Armatei Române căzuți în vara lui 1941, în bătălia de la Țiganca, Cahul. În bătălia de la Țiganca, Armata Română a înregistrat una din cele mai mari pierderi de vieți omenești din istoria sa. Cei 26 mii de eroi ai neamului au fost înhumați, unul peste altul, în trei gropi comune: de la Cania, Iepureni și Stoianovca. În perioada
Cania, Cantemir () [Corola-website/Science/305145_a_306474]
-
bălțile și mlaștinile de le-a format de-a lungul timpului apa Prutului. Dovezile se află în incunabile, cît și în cocumentele mai noi. Într-o menționare istorică este pomenit ca un „Sat mare... așezat în Valea Prutului pe rîulețul Țiganca, tocmai la gura văii Camenca, pe șoseaua care duce de la Lipcani spre Sculeni”. Denumirea, posibil, e una eronată, ce derivă de la slavonescul "boloto" (glod, mlaștină, baltă) și dovadă avem chiar în denumirile altor localități din preajmă: Glodeni, Bălți care se
Balatina, Glodeni () [Corola-website/Science/305173_a_306502]
-
plaiurile Groza, Prihodiște, Ciunget, Dofteana și altele. În SE și Sud apar niște muncei deparați de văi adânci de corpul principal al Nemirei: Cernica, Caraslăul Mare, Jiroș etc. În Vest, între afluenții din dreapta Apei Roșii (Bărzăuța) apar: Culmea Chiliașca, Dealul Țiganca, Vârful Iahoroș și altele. Cele mai mari desprinderi din corpul Nemirei se află între văile Pârâului Negru și Pârâul Lemnia, o creastă orientată N-S, precum și între văile Apei Line și a Apei Roșii, numită Creasta Bărzăuței. Munții Nemira sunt
Munții Nemira () [Corola-website/Science/306307_a_307636]
-
ediția din septembrie 1967 a revistei "Secolul 20", fiind inclusă apoi în volumul " și alte povestiri", tipărit în anul 1969 de Editura pentru literatură din București. Nuvela prezintă experiența fantastică trăită de profesorul Gavrilescu ca urmare a unei vizite „la țigănci”, reprezentată de o ieșire a personajului din timpul real și de o călătorie simbolică către moarte. Academicianul Eugen Simion o considera „o alegorie a morții sau a trecerii spre moarte”. Într-o după-amiază toridă de vară, întorcându-se acasă cu
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
umbră și apoi începe să meargă pe jos pentru a evita căldura toropitoare. În stația următoare este atras hipnotic de mirosul amărui al frunzelor de nuc și de nefireasca răcoare ce venea din grădina unei case înalte ce aparținea unor țigănci, pe lângă care trecuse mulți ani fără să o ia în seamă. Căutând o oază de răcoare, profesorul intră în curte și este dus de o fată oacheșă într-o căsuță veche unde o babă îi oferă posibilitatea de a alege
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
aflau fetele, Gavrilescu simte în mod inexplicabil o senzație de fericire de parcă ar fi fost din nou tânăr și își amintește brusc de Hildegard, marea sa dragoste. Profesorul întâlnește în bordei trei fete tinere (o grecoaică, o evreică și o țigancă) ce îl supun unei probe: el trebuie să ghicească care-i țiganca. Rătăcit în propriul trecut, el nu reușește să ghicească țiganca și se trezește prizonier într-un spațiu labirintic, simțind că trupul său este gol, diform și înfășurat într-
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
ar fi fost din nou tânăr și își amintește brusc de Hildegard, marea sa dragoste. Profesorul întâlnește în bordei trei fete tinere (o grecoaică, o evreică și o țigancă) ce îl supun unei probe: el trebuie să ghicească care-i țiganca. Rătăcit în propriul trecut, el nu reușește să ghicească țiganca și se trezește prizonier într-un spațiu labirintic, simțind că trupul său este gol, diform și înfășurat într-o draperie ca un giulgiu. Gavrilescu se trezește în cele din urmă
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
de Hildegard, marea sa dragoste. Profesorul întâlnește în bordei trei fete tinere (o grecoaică, o evreică și o țigancă) ce îl supun unei probe: el trebuie să ghicească care-i țiganca. Rătăcit în propriul trecut, el nu reușește să ghicească țiganca și se trezește prizonier într-un spațiu labirintic, simțind că trupul său este gol, diform și înfășurat într-o draperie ca un giulgiu. Gavrilescu se trezește în cele din urmă și iese din curtea țigăncilor, continuându-și drumul cu tramvaiul
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]