2,210 matches
-
-l deschidă doar fata; poarta se închide după ce fata intră. Ea găsește o stană de piatră, pe care o boci și îi citi timp de 9 ani, 9 luni și 9 săptămâni. În ultimele nopți de veghere, cumpără o roabă țigancă și se odihniră cu rândul; țiganca se îmbrăcă însă cu hainele fetei și deveni mireasa feciorului de împărat, deși "lui îi da brânci inima spre cealaltă." Călugărașul face să apară peste noapte un palat mult mai frumos, are loc recunoașterea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
închide după ce fata intră. Ea găsește o stană de piatră, pe care o boci și îi citi timp de 9 ani, 9 luni și 9 săptămâni. În ultimele nopți de veghere, cumpără o roabă țigancă și se odihniră cu rândul; țiganca se îmbrăcă însă cu hainele fetei și deveni mireasa feciorului de împărat, deși "lui îi da brânci inima spre cealaltă." Călugărașul face să apară peste noapte un palat mult mai frumos, are loc recunoașterea fetei deghizate, apoi pedepsirea arăpoaicei și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
fermecate. Un vânător vede o fată frumoasă și îi spune întâmplarea feciorului de împărat. Fata nu vrea să coboare din pom. Împăratul cere sfatul unei babe, care procedează la ispitirea fetei cu lucruri femeiești; împăratul o ia de nevastă. O țigancă i se substituie fetei. Se instalează echilibrul doar când împăratul își vizitează domeniile, merge pe la fiecare stână și cere să i se spună câte o poveste, "o hore". Finalul previzibil include recunoașterea celor doi soți și pedepsirea țigăncii uzurpatoare. Voinicel
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
nevastă. O țigancă i se substituie fetei. Se instalează echilibrul doar când împăratul își vizitează domeniile, merge pe la fiecare stână și cere să i se spună câte o poveste, "o hore". Finalul previzibil include recunoașterea celor doi soți și pedepsirea țigăncii uzurpatoare. Voinicel de Flori în revărsat de zori [Oprișan, II] este un basm, în care eroul pleacă în căutarea celei promise la naștere, " Fata Brună, Cu Fața Rumenă, /cu Cosița Groasă -/ o fată frumoasă." Aflat la vânătoare, năzdrăvanul este atras
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
este semn că lucrurile se limpezesc și că merg pe un făgaș bun; apele tulburi sunt aducătoare de nenorocire, moarte sau ghinion. Țiuitul sau sfârâitul cărbunilor în apă, respectiv în agheasmă, reprezintă o altă grilă de interpretare a semnelor apei. Țigăncile posedă un procedeu special de a descânta apa, într-o ulcică pe care o acoperă cu o pânză și o răstoarnă apoi cu fața în jos. Zgomotele care se aud în cană, spun ele, pot prevesti rezolvarea sau nu a
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
actuale, alături de categoriile sociale marginale, tiganii manifestă o mare predispoziție pentru actul divinatoriu. Majoritatea celor chestionați în cercetarea noastră au afirmat că au avut ocazia să vadă sau să participe la o ședință de divinație și că practicantul era o țigancă. Aprecierile făcute cu privire la acest fapt sunt dintre cele mai diverse. Ele merg de la neîncredere, refuz și denigrare pănă la interes și acceptare. Uneori răspunsurile sugerează o anume identitate între practicant și apartenența etnică: "cea care mi-a ghicit era sigur
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Aprecierile făcute cu privire la acest fapt sunt dintre cele mai diverse. Ele merg de la neîncredere, refuz și denigrare pănă la interes și acceptare. Uneori răspunsurile sugerează o anume identitate între practicant și apartenența etnică: "cea care mi-a ghicit era sigur țigancă"; "cu asta se ocupă țiganii" etc. 9.1.7. Preotul Este un alt specialist al sacrului care avea un rol deosebit în practicarea divinației în anumite societăți. Preoții sau preotesele templelor, pe lângă oficierea ritualului propriu-zis, aveau și capacitatea de a
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ilustrative pentru disponibilitățile atât de diverse ale autorului. Se întâlnesc aici proza lirico-simbolică îngemănată cu aceea obiectiv-psihologică, proza bazată pe fantasticul folcloric cu aceea ermetică. Tema morții, laitmotiv obsedant, tratată în maniera eposului popular, are semnificații explorate nuanțat în nuvela Țiganca albă, care dă și titlul unei cuprinzătoare antologii din 1968. Ca și în Ciuleandra lui Liviu Rebreanu, narațiunea constă în rememorarea unei crime de către ucigaș. Însă accentul nu cade pe latura instinctuală a personajului, ci pe noianul de gânduri ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289160_a_290489]
-
se încearcă valorificarea stilistică a stratului primar al mitului. Capacitatea de a pendula între universuri și stiluri diverse, cu o dezinvoltură nu o dată derutantă, se manifestă și în romanul Iubirile cascadorului (1976), ce are la bază nuvela A.B.C. din Țiganca albă, precum și în nuvelele incluse în Moartea comandorului (1976), Un caz de iubire la Hollywood (1978), Mireasmă și suspin (1985). Dacă prozatorul R. s-a revelat ca o personalitate tentată fie de lirism, fie de obiectivizare, fie, în sfârșit, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289160_a_290489]
-
tuturor contemporanilor. SCRIERI: În plină zi, București, 1959; Casa, București, 1962; Dimineață de toamnă, 1962; Călăul cel bun, București, 1965; De chemat bărbatul pe stele, București, 1966; Pisica roșcată și îngerii, București, 1966; Marșul, București, 1967; Muntele cărunt, București, 1968; Țiganca albă, București, 1968; Securi pentru funii, Cluj, 1970; Jaguarul, București, 1972; Marele prinț, Cluj, 1972; Sechestrul (în colaborare cu Mircea Zaciu), Cluj, 1972; Teatru, București, 1972; A treia zi după război, Cluj-Napoca, 1974; Iubirile cascadorului, București, 1976; Moartea comandorului, Cluj-Napoca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289160_a_290489]
-
chiar cu poezia Veronicăi Micle, dar fiind prea lungă și cu numeroase greșeli de limbă și de ritm, ne mulțumim să reluăm, după Octav Minar „Dragoste și poezie” (p. 86-87), rezumatul ei în fabulosul aceleiași călugărițe Fevronia: „Ajungând în Poaiana Țigancei, deodată o vedenie curioasă i se arătă. I se păru că zărește un nour gigantic care întretaie vârful strălucitor al unei moschee. Avea impresia că a murit și că sufletul îi atinge înălțimile cerești. Apoi încetul cu încetul zărește intrarea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
știe că a fost casa lui Mihai Eminescu și pentru renovarea căreia se duce, actualmente, o campanie de presă. Mai sus de această casă cu larga, cuprinzătoarea ei livadă începe pădurea - și imediat între copaci se deschide locul numit Poiana Țigăncii, atât de frecventat de către Veronica Micle. Ca să ajungă în această poiană, ea trecea, așadar, zilnic pe lângă casa poetului. E foarte ciudat că Octav Minar nu spune nimic, în 1924, despre această casă - deși amintește de poiana de deasupra ei. Să
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
toți la un colocviu cu punerea la dispoziție a ceea ce știe fiecare în parte - și chiar cu sublinierea a ceea ce nu știe ori vrea să ascundă. Știe Octav Minar, la 1924, că Eminescu avea o casă la Văratic, lângă Poiana Țigăncii? Dacă știe, de ce ascunde? Dacă nu știe, de ce nu știe? Știe Mihail Sadoveanu, în 1948, că moartea Veronicăi Micle survenită la 4 august 1889 a fost un gest de sinucidere cu scopul - oarecum științific pentru ea, privind lucrurile dinspre psihologia
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de sinucidere cu scopul - oarecum științific pentru ea, privind lucrurile dinspre psihologia experimentală practicată de amicul și sfătuitorul ei Eduard Gruber - de a se regăsi cu Mihai Eminescu sau de a-l regăsi așa cum îi apare în viziunile din Poiana Țigăncii, așa cum îl regăsește în poemul scris de ea, etc.? Ea însăși, știe că viața i se curmă la cincizeci de zile după Eminescu - și la zece ani după Ștefan Micle? Este ea o Didonă care-și pune vipere în sân
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
bolnavului cu un cearceaf muiat În apă rece, de mai multe ori. Legători la Încheietura mâinilor cu buruiana de friguri, până ce bășică pielea, cu floare galbenă, floarea broaștei, leuștenul broaștei, coajă de nucă verde, otrățel, piciorul cocoșului, rostopască, scânteiuță, traista țigăncii sau cu usturoi pisat. Ceaiuri din coajă de salcie, cu petale de trandafir, cu traista ciobanului, de arin, arnică, de flori galbene, buruiană de friguri, coada iepei, coada racului, coada șoricelului, corn, dumbăț, floarea doamnei, volbură, lostoparniță, mutătoare, odolean, oleandru
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
SCRIERI: Diferența specifică, Cluj-Napoca, 1982; Incursiuni în literatura actuală, Oradea, 1994; Revizuiri, I, București, 1995; Critica de tranziție, Cluj-Napoca, 1996; Confesiunile unui opinioman, Oradea, 1996; Rebreanu dincolo de realism, Oradea, 1997; Arena actualității. Confidențe, Iași, 2000; Augustin Buzura, Brașov, 2001; „La țigănci” de Mircea Eliade în cinci interpretări, Cluj-Napoca, 2001; Liviu Rebreanu, Brașov, 2003; Clepsidra răsturnată. Convorbiri cu D. Țepeneag, Pitești, 2003. Ediții, antologii: Teodor Scorțescu, Concina prădată, pref. edit., Cluj-Napoca, 1982; Octavian Goga, Poezii, pref. edit., Cluj-Napoca, 1985; Mihail Sadoveanu, Țara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
Tudor din Scovordeni și Dobrotă. İar după aceia, iar au cumpărat Necula lă o >gof ăăt > un țiganu, anume Marin de la Sulga și de la Filipan din Tăncăbești, drept 1200 aspri gata. Și iar au cumpărat Necula logă o >făt o țigancă, anume Stana de la Simnicor din Bucă u > rești, drept 550 aspri gata. Și au vândut acești mai sus scriși oameni acești țigani și moșiia Neculii logofăt, de a lor bună voie și cu știrea tuturor megiiașilor din prejurul locului, din
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
prefeței la Gramatică a lui Eliade, într-un ton mai prăpăstios și vulgar. Se închipuie un dialog între autorul progresist și un presupus boier retrograd de origine grecească, în care se întîlnesc părți de tot hazul, ca scena cu slujnica țigancă: "- Neneecoo! nenecoo! fa nenecoo! - Țe-ai, psihimu! - Iote, Stanca nu va să vază de mine, ioite căzui alergând pân curte după Truică, ca să-i dau o palmă. - Faa! țoroica țe esti! De țe nu vezi di coconița, hai! Cum o sa-țu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
parcă treieră la mărăcini. Pîn-a se găti mireasa, Ochii ginerelui iasă. Când te uiți la el și trece Parcă este în chiostece. Pann are meșteșugul măscăriei fine, al amestecului savuros de mirosuri lingvistice tari. Portretul feciorului de împărat, fiu de țigancă, poate servi ca specimen: Deci crescând băiatul mare, Ș-alt miros dă bălăria". Și-ntîi și după-nțărcare, Astfel dar și copilașul, Și de când umbla ca broasca Ce-l numea toți coconașul, Începu să se cunoască: S-a văzut de vârstă mică
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Athalia de Racine, Zaira de Voltaire etc.), piesele originale (Candidat și deputat, La Plevna) sunt fără însemnătate. Interesant e doar memorialistul din Suvenire contimporane. Emanciparea țiganilor, istorie a unui țigan rob, născut din legăturile boierului Cantacuzin Pașcanu cu o frumoasă țigancă, împins la sinucidere, fiindcă, umblat prin lume, în Franța, nu capătă slobozenia spre a se căsători cu o franțuzoaică, e o narațiune condusă în tonul unui memorial francez din sec. XVIII. Frații Cuciuc tratează problema eredității criminale cu elemente de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
bun la sine Și la c... să-i deie una sută bine Șăptezăci sau noăzăci și unul la vine, Cincizăci, șăsăzeci la spati, Să o umple de sănătăți. Cu aceasta pre mult să folosăscu, Grece, moldovencă să tămăduiescu; Iar la țigance să nu ispitească, Fiind boala la ele firească.” În cîntul al IX-lea din Țiganiada este o secvență care arată pedepsirea femeii Înșelătoare. Infernul dantesc are, aici, o notă de veselie crudă: Muierea care pă ai său bărbat Pentru ibovnicul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și la un ofițer de la o masă oarecare, ce se simte stânjenit și pleacă. Pe Eminescu, apoi (ce încarnează un tip sexual ambiguu, cu fizionomie atrăgătoare, de androgin), îl "mănâncă din ochi" și fetele și femeile (și Veronica, și Natalița, țiganca) ceea ce e lesne de înțeles, dacă ținem cont de faptul că forța de seducție (a bărbatului, dar și a femeii) izvorăște, după cum afirmă cei mai avizați cercetători ai fenomenului, dintr-o anumită indiferență față de sexul opus expresie a unui soi
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
făcu să simtă "o ușoară silă" față de "realitatea" amorului: "De ce o fi mușcând așa? se tot gândea el. În dragoste era deprins cu senzații mai blânde". Ca atare, numai "imaginea ideală a Veronicăi" va izbuti să-i risipească "urmele dinților țigăncii" și "pe această Veronică, așa cum i-o sculptase propria imaginație, o luă cu el la Berlin, floare presată într-o carte"161. Pe cealaltă Veronică, "reală", o va regăsi la întoarcere, după un ritual prestabilit, într-o postură convențională ("o
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Moldova socialistă”, „Învățătorul Moldovei”, „Scânteia leninistă”. Debutează editorial în 1961 cu volumul de proză pentru copii Trișca și cu o culegere de publicistică, Răsărise un soare în vie. V. se va afirma însă ca scriitor cu nuvelele din Două mere țigance (1964) și cu romanul-parabolă Povestea cu cocoșul roșu (1966), care va avea mai multe ediții. A tradus din Aleksandr Pușkin, romane de Vasili Șukșin și Valentin Rasputin, Peripețiile bravului soldat Svejk de Jaroslav Hasek și Bai Ganiu al bulgarului Aleko
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290443_a_291772]
-
colectivă, la amplificarea ambiguității. Proza lui V., dominată de o viziune pitoresc carnavalescă, este modernă, conținând semnificații adânci. SCRIERI: Trișca, Chișinău, 1961; Răsărise un soare în vie, Chișinău, 1961; Ale tale două mâni, Chișinău, 1964; ed. Chișinău, 1993; Două mere țigance, Chișinău, 1964; Povestea cu cocoșul roșu, Chișinău, 1966; ed. București, 2002; Tăcerile casei aceleia, Chișinău, 1970; Pățaniile celor doi verișori, Chișinău, 1981; Elegie pentru Ana-Maria, pref. Aureliu Busuioc, Chișinău, 1983; Scrieri alese, pref. Mihai Cimpoi, Chișinău, 1986; Mama-mare - profesoară de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290443_a_291772]