2,113 matches
-
ridicată în terme, se introduceau și în pereți tuburi de lut ars ("tubuli"), prin care circula atât fumul provenit din focar, cât și aerul cald ce fusese circulat în hipocaust. Spre etaje aerul circula prin conducte de țiglă, sau prin țigle cu protuberanțe ("tegulae mammatae").
Hipocaust () [Corola-website/Science/322684_a_324013]
-
Accesul se făcea exclusiv printr-o scară practicată în grosimea zidului, care cobora de la etajul întâi. Astăzi intrarea este directă, din exterior, printr-o poartă deschisă la inceputul secolului XX în peretele nordic. Poarta este protejată printr-o copertină de țigle, sprijinită pe două picioare masive de zidărie. Pivnița este aerisită printr-o deschidere îngustă practicată în peretele sudic. Etajul întâi era camera de locuit, dotată cu un șemineu ale cărui urme sunt vizibile pe zidul vestic. Această sală a fost
Cetatea din Câlnic () [Corola-website/Science/322689_a_324018]
-
3 km sud-vest de Poiana, lângă fântâna și pârâul ""Lișca"" (""Liskakut""), pe un loc arabil mai ridicat (unde a existat satul dispărut Élecsfalva) s-a descoperit o așezare rurală romană (vestigiile așezării se compun din: substrucții de ziduri, pietre, cărămizi, țigle, olane, ceramică, unelte etc). Așezarea romană "Lișca" este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010 (cod LMI CJ-I-s-A-07211). De-a lungul secolelor a purtat diferite denumiri (Poján
Poiana, Turda () [Corola-website/Science/322873_a_324202]
-
Marin, Lehe Nicolae (din Câmpenești), Ruștea Ioan, Petru Tomșa, Ștefan Grigore. Între anii 1949-1956 paroh al locului a fost Iuliu Popovici, ca preot ortodox, iar între 1957-1966 Aurel Mara. În perioada pastorației sale s-a schimbat acoperișul bisericii, înlocuindu-se țigla cu tablă zincată. În anul 1966 Pr. Aurel Mara a fost transferat în parohia Apahida. Următorii slujitori ai altarului au fost: 1966-1971 Neluț Constantin; între 1971-1973 preoții misionari Nicolae Benea, Traian Man și ieromonahul Sidor. Din 1973 până în 1990 preot
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Feiurdeni () [Corola-website/Science/329628_a_330957]
-
turn și au reparat orga veche, cumpărată în anul 1844 de la biserica săsească din Cluj. Tot atunci au cumpărat un clopot nou de 203 kg în locul celui rechiziționat în timpul primului război mondial. În anul 1942 biserica a fost acoperită cu țiglă. Alte lucrări de reparații au avut loc în anul 1951. După șase ani, în anul 1957, în locul clopotului vechi, care a crăpat, au fost turnate două clopote noi, pe cheltuiala credincioșilor. Cu trecerea timpului, s-au produs din nou crăpături
Biserica reformată din Dumbrava () [Corola-website/Science/329633_a_330962]
-
duplex este un proiect simplu "în patru colțuri", fundație beton, structură de lemn pe unul sau două nivele, închidere cu OSB, compartimentare cu gips-carton, izolare interioară cu vată și exterioară cu plăci de polistiren, șarpantă lemn cu acoperiș de tablă, țiglă sau plăci bituminoase în funcție de zonă și arhitectura locală. Imobilele multifamiliale (3+) se construiesc fie pe structură de lemn sau, din 2009, pe structură metalică, ceea ce oferă o calitate și fiabilitate superioară. Una din variantele cele mai eficiente o constituie mansardarea
Habitat for Humanity () [Corola-website/Science/329801_a_331130]
-
Deasupra pereților de lângă naos se deschide o boltă în formă de leagăn întors (berceau). Altarul are trei ferestre: spre nord, sud și est, naosul câte două de fiecare perete, pronaosul câte una. Turnul, nava lăcașului și altarul sunt acoperite cu țiglă. Turnul are un etaj, cu acoperișul în formă de piramidă cu opt laturi pe bază patrulateră. Acoperișul cu două pante al bisericii se termină în pignon (fronton), deasupra altarului. Acoperișul altarului e cu 1,50 m mai scund decât al
Biserica Nașterea Domnului din Sărata () [Corola-website/Science/328117_a_329446]
-
contextul în care imperialii au ocupat orașul fără a li se opune rezistență . Urmașii lui Karacsay Sandor au locuit în Aruncuta până în anul 1918, castelul familiei fiind demolat de săteni în perioada 1926-1928, iar materialele rezultate (piatră, cărămidă, material lemnos, țigla tip șolzi etc.), au fost utilizate la construirea bisericii greco-catolice din sat (informație furnizată de către Tare Maria din Aruncuta, născută în anul 1919, si care - înainte de demolare - a locuit cu părinții și cu alte familii din sat în acel castel
Familii nobiliare din Aruncuta, județul Cluj () [Corola-website/Science/328276_a_329605]
-
-lea; prezența câtorva icoane valoroase, atribuite zugravului zărăndean Constantin din Rișca, ar putea modifica însă această cronologie. Amplei renovări din anii 1955-1959, i se datorează adosarea pridvorului deschis sudic (altă ușă se găsește pe latura apuseană), înlocuirea șiței clasice cu țiglă, învelirea turnului-clopotniță scund în tablă (reînnoită în 2008) și tencuirea suprafeței interioare a bârnelor, urmată de împodobirea iconografică a suportului mural rezultat; ultimele reparații s-au desfășurat în anul 2000.
Biserica de lemn din Valea Mare de Criș () [Corola-website/Science/327270_a_328599]
-
în plan ortogonal,iar la marginea lor s-au prevăzut locuri pentru plantarea de pomi, inclusiv eucalipți. Cartierul buhar a devenit faimos pentru mărimea caselor și întinderea curților din preajma lor.Casele erau înzestrate cu ferestre în stil neogotic, acoperișuri cu țigle, arcade în stil neo-maur și componente din marmură italiană. Fațadele erau ornamentate cu motive evreiești că Steaua lui David și cu inscripții în ebraică. Mulți din evreii bogați rămași în Buhara au achiziționat aici vile de vară, mai ales pentru
Cartierul Buharilor din Ierusalim () [Corola-website/Science/330533_a_331862]
-
Înfățișând aceeași planimetrie dreptunghiulară, des întâlnită în părțile zărăndene, anume un altar pentagonal decroșat, un naos cu doi umeri laterali rectangulari și o clopotniță centrală, încadrată de două turnulețe, toate beneficiind de coifuri ample, de factură barocă, lăcașul, acoperit cu țiglă, a fost împodobit iconografic în anii 1946-1947, de Ileana Hui din Arad; târnosirea s-a făcut în 1947. Biserica este înscrisă pe lista monumentelor istorice românești (HD-II-m-B-03372).
Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din Obârșa () [Corola-website/Science/329311_a_330640]
-
iconostas nou, sculptat, iar când s-a pictat biserica a fost vopsit cu bronz auriu. În anul 2002, biserica a fost reparată în exterior, în partea stângă s-a construit o sacristie, s-a introdus încălzire centrală, s-a schimbat țigla de pe acoperiș, dușumeaua a fost placată cu gresie artificială, în jurul bisericii s-au făcut trotuare, iar din dușumeaua veche din dale de piatră s-a amenajat o alee între ușa laterală de evacuare și aleea principală de acces în cimitir
Biserica Greco-Catolică din Teiuș () [Corola-website/Science/328823_a_330152]
-
fost construită între anii 1637-1639 și, de la început, a fost metoh al de la muntele Athos. Intrarea în incinta fortificată a mănăstirii, situată pe Ulița Mare, se făcea printr-o boltă situată într-un turn construit în 1638. Turnul, acoperit cu țiglă și a cărui înălțime estimată este de peste 30 de metri, avea două încăperi în partea superioară: o primă încăpere în care se aflau cele opt clopote și o alta, deasupra, în care era instalat orologiul cu câte un cadran pe
Turnul-clopotniță al Mănăstirii Trei Ierarhi () [Corola-website/Science/330448_a_331777]
-
șiite iraniene devotate poartă chador de culoare neagră, iar ayatollahii iranieni mantii negre. Descendenții profetului Muhammad prin fiica acestuia Fatima și ginerele Ali poartă turbane negre. Culoarea albastră semnifică protecția, prin urmare numeroase moschei sunt frumos decorate cu turcoaz albastru, țigle albastre și vopsea de culoare albastră. Deși culoarea roșie este de multe ori conexată Islamului, nu are nicio semnificație religioasă. Roșul a apărut pe foarte multe steaguri musulmane de luptă, în consecință a fost transferat pe unele drapele naționale în
Culori în islam () [Corola-website/Science/331105_a_332434]
-
pe pietre de râu. Un spațiu verde, ca o gradină, înconjoară casa prevăzută cu prispa înaltă și cu intrare laterală. Câteva trepte duc către calea de acces. Stâlpii din lemn, cu capiteluri ornate, conturează o linie ondulata, sprijinind acoperișul din țiglă. De la înălțimea pridvorului poți privi bustul savantului turnat în bronz de sculptorul Oscar Han, dominând cadrul cu privirea energică La intrarea în locuință, pe o placa de marmura stă scris “Aceasta casă în care au muncit, s-au bucurat și
Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” () [Corola-website/Science/331365_a_332694]
-
sarcofagele de piatră unde odihneau corpurile înmormântate în abațială sau la galeria claustrului. Varul intra și în compoziția mortarului de zidărie în toate lucrările de întreținere. Aceste sarcini se cuveneau „țiglarului”, un fel de factotum, care schimba, înlocuia și reașeza țiglele și ardezia acoperișurilor pe care le repara și le supraveghea. Un vechi teasc, banal, cu dimensiuni impresionante, și distrus la sfârșitul secolului al XIX-lea, ocupa o mare parte din acareturi, care se împreunau cu enorma poartă de intrare. Acolo
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
Magdelaine de Vassinhac Imécourt Stareță a Casei Regale din Juvigny.” Vânzarea acestei vii împrejmuite, la Revoluție, a produs de franci. La marginea grădinii de zarzavat și în apropiererea clădirilor mănăstirești " Depozitul de lemne", orientat Nord-Sud, era un adăpost acoperit cu țigle rotunde, destul de lung, strâmt și puțin înalt, unde erau antrepozitate lemnele pentru încălzire (bușteni, lemne de foc, lemne pentru fabricarea cărbunelui de lemn), și unde se îngrămădeau, deja pe timpul Doamnei de Livron-Bourbonne, „două mii de mănunchiuri de vreascuri” ! O parte din
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
de a merge la Roma pentru a dobândi abilități militare pe care să le folosească mai târziu în lupta împotriva Imperiului Roman. În timp ce prințul evreu urmărea de pe acoperișul casei sale procesiunea intrării în oraș a noului prefect Valerius Gratus, o țiglă se desprinde și-l lovește pe demnitarul roman, doborându-l de pe cal. Messala îl acuză pe Iuda de tentativă de asasinat, iar nobilul evreu este trimis, fără a fi judecat, ca sclav pe viață la galere; mama și sora lui
Ben Hur (roman) () [Corola-website/Science/335746_a_337075]
-
în secolul XIII, fiind întâlnit și la bisericile romanice din Bonțida, Nima, Orman, Bădești, Chidea, Gherla, Boteni. Cel mai înalt element volumetric al bisericii este turnul, nava este mai înaltă decât corul și porticul. Nava și corul sunt acoperite cu țiglă, iar turnul este învelit cu tablă zincată. Nava este deschisă spre cor prin arcul de triumf semicircular, compus din blocuri fațetate de piatră. În timpul lucrărilor conduse de Debreczeni, în 1935, pe intradosul arcului de triumf a fost dezvelit un decor
Biserica reformată din Fizeșu Gherlii () [Corola-website/Science/332597_a_333926]
-
Are hramul „Sfânta Treime” și a fost construită din bârnele unei biserici vechi de lemn donată de locuitorii din Diviciorii Mari. În 1929-1930, ortodocșii din Pădureni au construit pe locul primit prin reforma agrară o biserică de lemn acoperită cu țiglă, cu hramul Sfânta Treime. Lucrarea a fost încredințată meșterilor Ioan Kiss și Ioan Fülöp din Sic. Banii necesari lucrării au provenit din vânzarea pădurii, iar materialul a fost recuperat de la o veche biserică de lemn, donată de credincioșii din Diviciorii
Biserica de lemn din Pădureni (comuna Mintiu Gherlii) () [Corola-website/Science/332660_a_333989]
-
Construcția este executată din zidărie de cărămidă acoperită cu tencuieli de var în exterior și de ipsos în interior. Piatra este folosită pentru a îmbrăca o parte din soclu, precum și pentru profilele brâiele, coloanele și balustradele fațadelor. Acoperișul este din țiglă smălțuită, montată în soli. Împrejmuirea și porțile mari sunt zidite în piatră brută de Bușteni. Întinderea și forma terenului a permis o plantație destul de importantă pentru punerea în valoare a unei arhitecturi care cere o asemenea încadrare.” Alex Lepadatu, Ministru
Hanu’ Berarilor () [Corola-website/Science/332862_a_334191]
-
în locuri rele? Mă pun la pământ și treceți peste mine! Zdrobiți-mă și gata!”". Autorul realizează o frescă istorică a Moldovei, descriind drumurile, îndeletnicirile și obiceiurile oamenilor, precum și ospețe și nunți la care se consumă sarmale, claponi rumeniți în țiglă și plăcinte poale-n brâu. El nu uită să menționeze și tradițiile bahice moldovenești, căpitanul Ilie Turculeț afirmând la un moment dat "„căci, ca drept moldovan, dau mare cinste și laudă vinului de la Cotnari”". Romanul dezvăluie și alte calități specifice
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
11 ani. Se spune că odată, cînd era copil, s-a cățărat pe scările care duceau pe acoperișul bisericii din orașul său. Neștiind că De Ruyter era acolo, niște lucrători au luat scările. De Ruyter a fost nevoit să spargă țiglele de pe acoperiș ca să intre în biserică și să iasă pe ușă. În 1622 a luptat ca muschetar în armata Olandei, sub comanda lui Mauriciu de Nassau, împotriva spaniolilor, pentru eliberarea orașului Bergen-op-Zoom. În același an a revenit în cadrul flotei comerciale
Michiel de Ruyter () [Corola-website/Science/333206_a_334535]
-
realizat filmări la hotel pentru filmul "The Tourist", cu Johnny Depp și Angelina Jolie. Apartamentul care a apărut în film a fost locuit odată de Marcel Proust și Balzac, lucru menționat în film. Într-o scenă, Depp a urcat pe țiglele de pe acoperișul hotelului în pijama. Clădirea din secolul al XIV-lea, care a fost hotel din anul 1822, are acum o fațadă de culoare roz cu praguri de marmură, turnulețe albe și balcoane cu arcade ascuțite. Principala caracteristică arhitecturală este
Palatul Dandolo () [Corola-website/Science/333421_a_334750]
-
sale, fie ea întruchipa salerosa Sevilla fata care părăsește orașul său de a reuși în lumea de cântec. Din acest motiv, în 1978, ea a dedicat o stradă din Alameda de Hércules din Sevilla sa natal. Are de asemenea o țiglă în Piață carelor din Sevilla, în locul în care Estrellita Castro a trăit câțiva ani. Estrellita Castro moare la Madrid, la 10 iulie, 1983. A fost înmormântată la dorința sa cu un melc pe frunte, a fost marca sa altfel, la
Estrellita Castro () [Corola-website/Science/334528_a_335857]