4,851 matches
-
precauți și atât de predispuși să se aștepte la tot ce este mai rău, le este greu să se apropie de ceilalți și să fie deschiși" (2002, p. 111). Între schemele de inadaptare, mai pot fi reținute: a. teama de abandon: este teama că oamenii ne vor lăsa singuri. Bennett-Goleman (2002) notează: "pentru oamenii cu această schemă, posibilitatea de a rămâne singuri trezește o tristețe profundă și un sentiment de izolare. Teama și panica ce rezultă sunt emoții tipice tiparului abandonului
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
abandon: este teama că oamenii ne vor lăsa singuri. Bennett-Goleman (2002) notează: "pentru oamenii cu această schemă, posibilitatea de a rămâne singuri trezește o tristețe profundă și un sentiment de izolare. Teama și panica ce rezultă sunt emoții tipice tiparului abandonului" (p. 103); b. tiparul privațiunii; sentimentele profunde trezite de acest tipar emoțional sunt tristețea și deznădejdea, "care se nasc din convingerea unei persoane că nu va fi niciodată înțeleasă sau luată în seamă" (idem, p. 105); c. tiparul subjugării; este
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
este apropiat, speriindu-se sistematic de ceva. Potrivit specialiștilor, există și mici frici tipice, cu care ne confuntăm în copilărie, cum ar fi: frica de cădere, de zgomote puternice, frica de chipuri necunoscute (frica de străini), de despărțire, frica de abandon, de baie, frica de apă în ochi, de fantome, frica de vrăjitoare, de monștri etc. După cum există, la copii, și temeri normale, dar și temeri suspecte (Lelord, André, 2003, p. 253). Temeri normale: • copii de aceeași vârstă au temeri asemănătoare
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
ceva ce te-a făcut să dai acest răspuns?". Clinicienii sunt interesați atât de conținutul răspunsului pacientului, cât și de stilul de a răspunde. În conținutul răspunsului, ei vor căuta teme sau preocupări particulare, cum ar fi relatarea fricii de abandon sau a agresivității. Trăsături importante pot reprezenta tendința pacientului de a se focaliza pe detalii minore ale petei de cerneală decât pe pată ca și un întreg, sau ezitările clientului de a răspunde la anumite planșe. TAT este format dintr-
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
provocată de boala Huntington * Demența provocată de boala Pick * Demența provocată de boala Creutzfeldt-Jakob * Demența provocată de consumul de substanțe Delirum * Delirul provocat de o condiție medicală generală (boli/lovituri la cap) * Delirul provocat de intoxicarea cu substanțe * Delirul de abandon * Delirul provocat de etiologii multiple Amnezia * Amnezia provocată de o stare medicală generală * Amnezia provocată de consumul de substanțe 7.2.1. Demența Studiu de caz În afara unei lovituri la cap produsă în tinerețe, d-l. Anghel nu a avut
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
în copilărie, acestea putând avea o contribuție majoră la formarea credințelor și atitudinilor care fac persoana vulnerabilă tulburărilor depresive. Weishaar descrie în biografia lui Beck modul în care copilul Beck a dezvoltat o teamă care are la bază, în parte, abandonul, dată fiind o zi în care familia lui a făcut o greșeală părăsindu-l pentru câteva momente într-un parc mare. Acest fapt ar fi putut fi soldat la vârsta adultă cu o serie de repercusiuni negative asupra afectivității lui
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
sugerează existența depresiei la adolescent: (1) retard școlar; (2) absenteism; (3) pierderea poftei de mâncare; (4) tulburări ale somnului; (5) alternanța anorexie/ bulimie, în special în cazul fetelor. Patru tablouri care corespund exprimării stărilor depresive la adolescenți: 1) Depresia de abandon insuficientul sprijin familial, manifestat prin carențe afective și tulburări ale primelor interacțiuni ale copilului cu mama sa; astfel adolescentul trăiește cu convingerea că este abandonat deoarece părinții nu s-au interesat de el. 2) Depresia cu sentiment de inferioritate adolescentul
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
sau decesul partenerului de viață, astfel persoanele ajung să se simtă inutile și marginalizate. Aceste persoane sunt puse în situația să se confrunte cu singurătatea, izolarea, diminuarea resurselor, a confortului material, schimbarea locuinței, spitalizarea, aziluri și în unele cazuri cu abandonul din partea copiilor. Simptomele persoanelor în vârstă care suferă de depresie sunt: (1) stare afectivă negativă; (2) tulburări ale somnului și apetitului; (3) sentiment de neajutorare; (4) viziune negativă asupra viitorului. Depresia la vârstnici este asociată cu patologia cerebro-vasculară, pot apărea
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
țara noastră, nu a deținut-o niciodată, și am fi rezolvat în sfârșit această mare problemă: Cum să închidem pentru totdeauna prăpastia revoluțiilor. Necrolog Știința economică a plătit, de câțiva ani, un tribut crud morții. După un lung interval de abandon și atonie, ea a reușit să reunească, să grupeze câteva inteligențe de elită, care s-au străduit să continue tradiția lui Quesnay, Turgot, Jean-Baptiste Say și Charles Comte. Societatea Economiștilor 65 servea ca punct de reuniune pentru acești oameni, pe
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
din urmă sânt felul în care, iubind, mă pierd în libertate. Dar pentru că libertatea este în esența ei ne-definită, eu nu am niciodată un chip definit, ci doar pe acela al iubirilor și pierderilor mele. Sânt peste tot în abandon, în cedare, în renunțarea mea la mine. Eul meu e traversat fără încetare de un zvon al dispariției. Sânt disoluția și resurecția mea în toate în câte mi-am pus și mi-am dat sufletul. Mor și mă nasc de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
un student al meu a lucrat în profunzime în favela La Rocinha din Rio, de exemplu 9). E posibil ca înțelegerile dintre școli și traficanții de droguri pentru o liniște relativă să fie o altă explicație. În orice caz, problemele abandonului școlar și ale neșcolarizării adolescenților sunt mult mai importante și urgente decât aceste probleme ale violenței în școală. Un tabel, care reprezintă perceperea violenței de către un eșantion reprezentativ francez și unul brazilian, o dovedește (tabelul 2). Tabelul 2. Perceperea violenței
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
retragerea treptată în sine a victimelor repetate: victimele abandonează un corp social de care se simt abandonate, părăsesc spațiile colective 23, care, nemaifiind decât locurile nimănui, sunt locuri lăsate violențelor mai dure. Nu "o" incivilitate este gravă, ci repetarea lor, abandonul temător pe care-l provoacă victimelor și sentimentul de impunitate care se dezvoltă la agresori. Nu există aici o ruptură între "incivilități" și delictele mai grave, ele le însoțesc, le pregătesc și putem lesne vedea un ansamblu corent, fără să
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
definește astfel fenomenul: "abuz de putere agresiv și sistematic pe termen lung". Importanța dată acestui fenomen e determinată de impactul lui asupra climatului și reușitei școlare și de consecințele psihologice grave pe care le poate provoca. Acestea pot varia de la abandonul școlar, explicând importante probleme de absenteism, la pierderea încrederii în sine, care duce uneori la comportamente autoviolente, precum sinuciderea victimei. Importanta cercetare empirică dezvoltată de aproape treizeci de ani rămâne necunoscută în Franța, în ciuda numeroaselor trimiteri și treceri în revistă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
El arată că stresul cauzat de victimizare poate fi un stres cumulativ și de aceea dificil de tratat, fiind adânc instalat în structura psihologică a subiecților. Tendințele depresive, chiar sinucigașe se combină cu efectele puternice ale insuccesului școlar și cu abandonul. Cele două noțiuni sunt complementare: stresului individual cumulat îi corespunde o retragere în sine și o abandonare a spațiului public care sunt deopotrivă rezultatul și cauza acestui climat de incivilitate din care se alimentează delincvența. Chiar dacă nu orice "incivilitate", dacă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
securitate pe măsură ce crește victimizarea. Cu cât elevul este mai des victimă, cu atât lumea i se pare dezorganizată, ostilă și percepe negativ școala. Cercetări în mare parte încă inedite realizate de Catherine Blaya (2005), care a utilizat teste predictoare ale abandonului școlar și ale depresiei încrucișate cu propriul nostru chestionar, arată că această violențe repetată are consecințe puternice asupra imaginii de sine și angoasei resimțite de victime, care provoacă considerabile dificultăți școlare și psihologice. Chiar dacă în școala elementară elevii au o
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
valorilor noastre "Familia este nucleul fundamental al oricărei societăți. Stabilitatea ei poate garanta dezvoltarea armonioasă și echilibrată a societății. De aceea ocrotirea acestei entități ar trebui să fie preocuparea majoră a tuturor. Din nefericire, astăzi, desigur, din cauza multiplelor constrângeri, a abandonului multor capi de familie, a efectelor perverse ale evoluției vertiginoase în știință și tehnică, celula familială se confruntă cu grele încercări. Această situație antrenează o criză a valorilor noastre morale și culturale care, odinioară, ne făceau mândri. Într-adevăr, în
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
distinge prin mediocritatea muncii, agresivitatea de nezdruncinat, aplecarea spre câștigul facil etc.; tot ce-l îndepărtează de virtuțile cardinale ale educației. Prin contact, are o influență negativă asupra colegilor și întreține împreună cu aceștia un climat favorabil violenței în școală. Astfel, abandonul părinților zguduie serios școala și restul societății. El constituie una dintre principalele cauze ale delincvenței școlare." Și în Québec, Monique Gauvin (1995, p. 46) a evidențiat o convergență puternică între opinia publică, dascălii și directorii de școală și presă, care
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
boală mintală a părinților, dar acest aspect este mai puțin documentat. Factorii de risc asociați cu școala Cele trei sinteze de referință ni se par, în această privință, slab documentate. Factorii școlari avuți în vedere sunt: eșecul școlar, absenteismul și abandonul școlar, problemele disciplinare frecvente, schimbările frecvente de școală, atașamentul slab față de școală și angajarea slabă în activitățile școlare. Acești factori par buni predictori, mai ales în ce privește eșecul școlar, dar sunt legați mai mult de subiectul însuși decât de structura școlară
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
excesive sau fluctuante + + + + + + Permisivitate excesivă + + + Atașament familial slab, conflicte +/− + + + Atitudini parentale favorabile abuzului de substanțe − nr ++ Separare părinți-copii +/− nr nr Boli mintale ale părinților − nr nr Factori de risc asociați cu școala Eșec școlar + + + + + + Atașament slab față de școală +/− + + nr Absenteism/abandon școlar + + + nr Schimbarea frecventă a școlii +/− + + nr Probleme disciplinare frecvente + + + + + + Angajare slabă în activitățile școlare + + + + nr Hawkins (2000) Fortin (2003) Vitaro-Gagnon (2003) Factori de risc legați de ceilalți copii Frați delincvenți + + nr nr Anturaj delincvent + + + + + + Membri în bande + + + + nr Conflicte
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
familial. Tabelul 31 arată așadar care sunt direcțiile pe care le poate urma o echipă didactică fără să aștepte o schimbare a mediului social. Tabelul 31. "Ce funcționează în prevenirea criminalității" (school-based strategies) Strategii Criminalitate Abuz de substanțe Comportament agresiv Abandon, absenteism Intervenții centrate pe mediu Intervenții asupra școlii și în gestionarea disciplinei ● Intervenții pentru stabilirea normelor sau așteptărilor ● ● ? Gestionarea clasei ● ? ● Reorganizarea gradelor sau a claselor ● ● Intervenții centrate pe indivizi Promovarea self-control-ului sau competențelor sociale prin metode cognitivo-behavioriale ● ● Promovarea self-control-ului sau
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și ne amintim că numeroasele lucrări despre school bullying citate în prima parte corelează acest fenomen cu pierderea stimei de sine și cu depresia. Lucrările recente ale lui Catherine Blaya (2003) au arătat, de exemplu, că există o legătură între abandonul școlar și hărțuirea de către colegi în timpul școlii. Discuție și concluzie Rezultatele din școala elementară franceză, obținute printr-o anchetă pe bază de chestionar referitoare la elevii din ciclul 3, sunt așadar bune în ce privește climatul școlar în general, dar prezintă și
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de lucru în această direcție, unde comparațiile empirice sunt încă la început. Oricum, chiar la niveluri diferite, am putut constata un ansamblu de probleme destul de banale pentru a constitui o preocupare cotidiană, prin repetarea și consecințele lor obișnuite: legăturile violente, abandonul școlar și sănătatea mintală sunt prea importante ca să nu ținem cont de ele. 4. Toate acestea merg spre provocarea majoră, cea de a acționa, o replică la riscul neputinței. Aici găsim cel de-al doilea sens al cuvântului "provocare": un
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
o libertate de acțiune mai redusă. De la ierarhie la "egalitatea nivelelor" O tendință finală pe care am putea-o observa în acest studiu al schimbărilor în guvernarea teritorială de la statul bunăstării sociale la un model statal mai pluralistic, o reprezintă abandonul legăturilor ierarhice în cadrul diferitelor nivele de guvernare. În Suedia, comitatele și municipalitățile se află pe aceeași poziție, iar cele două regiuni experimentale nu dețin o legătură ierarhică cu municipalitățile din cadrul lor. Și în Franța, există egalitate între cele trei nivele
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
locuit și de prețurile ridicate pentru alimentele de bază. Decizia era astfel violentă pe plan intim-personal, pentru că se interpunea între femei și propriile lor funcții reproductive, dar și pe plan social, condamnând numeroase familii la sărăcie și numeroși copii la abandon. Cu toate acestea, toate propunerile de încurajare a natalității prin asistență socială suplimentară ă formulate în „Studiul privind situația natalității...” ă au fost refuzate în ședința Comitetului Executiv din 2 august 1966, motivația fiind că ele constituie „o cheltuială în
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
pe calculul de maximizare și adoptă noțiunea de raționalitate procedurală în analiza comportamentului organizațional și al luării deciziei. Ele se disting de abordările disciplinare ale guvernanței prin concepția lor, bazată pe crearea și repartizarea valorii (dinamic contra static) și prin abandonul noțiunii de echilibru în schimbul celui de proces. În reprezentarea lor asupra societății, dinamica proiectului productiv ocupă un loc central atât din punct de vedere al inovației, cât și al coordonării. Rolul guvernanței în cadrul abordării cognitive este de a favoriza identificarea
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]