6,575 matches
-
spre mine fete în costume cu pantalon, constituite într-un SWAT ad-hoc. Nu știu cum, reușesc să le scap printre degete. Una dintre el dă să mă apuce de sacou, dar mă smulg din mâna ei. Îmi arunc pantofii cu toc și accelerez, strâmbându-mă când simt pietrișul sub tălpi. Când ajung la poartă, inima începe să-mi bată nebunește. În fața mea, trei fete de la PR stau una lângă alta, barându-mi drumul. Haide, Samantha, spune una dintre ele pe un ton de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
în mișcare și trece prin fața mea vagon după vagon, prinzând tot mai tare viteză... până când, în cele din urmă, dispare. Iar Nathaniel se află în picioare pe peron. E aici. Fără să-mi iau ochii de la el, pornesc pe peron, accelerând când ajung la pasarelă. Iar el, aflat pe partea cealaltă, face la fel. Ajungem pe treptele de sus, înaintăm unul către celălalt și ne oprim cam la un metru distanță. Respir precipitat și mi-a venit tot sângele-n obraji
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
s-a Întîmplat și că n-a vrut să spună toate lucrurile alea la televizor și că relația noastră a fost... Oricum. Ideea e că a zis o groază de lucruri. Dar dup-asta a zis... Simt că mi se accelerează iar pulsul și că mă copleșește iar indignarea. A zis că secretele lui sînt mai importante decît ale mele. Lissy și Jemima rămîn cu respirația Întretăiată simultan. Nu ! spune Lissy. — Un nenorocit ! spune Jemima. Ce secrete ? — L-am Întrebat despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
-ți spun. Ei bine, poate că eu nu am chef să aflu ! răspund sfidătoare, răsucindu-mă pe călcîie, mișcare În urma căreia Încep să zboare pietricele În toate direcțiile. Ne fixăm unul pe celălalt ca doi dueliști. Respirația mi s-a accelerat vizibil. Evident că vreau să știu. Iar el știe că vreau să știu. Atunci, zi, spun În cele din urmă, ridicînd iritată din umeri. Dacă vrei să-mi spui, spune-mi. Jack mă conduce În liniște spre un colț mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
mea. În copilărie, zilele sunt extrem de lungi, dar la bătrânețe sunt repezi, „mai iuți decât suveica țesătorului”, cum spune Iov. Și Ivan Ilici menționează și Înălțarea lentă a unei pietre aruncate În aer. „Și când se Îndreaptă spre pământ Își accelerează viteza cu zece metri pe secundă.” Ești controlat de magnetismul gravitațional și Întregul univers e implicat În această accelerare spre propriul tău sfârșit. Ah, dacă am putea readuce zilele lungi trăite În copilărie! Dar am ajuns prea familiarizați cu datele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
am putea readuce zilele lungi trăite În copilărie! Dar am ajuns prea familiarizați cu datele experienței, așa cred eu. Modul nostru de a organiza datele care se perindă rapid Într‑un stil gestalt - adică În forme tot mai abstracte - ne accelerează experiența prefăcând‑o Într‑o comedie periculoasă, alandala, cu capul În jos și picioarele În sus, grabnic derulată. Nevoia noastră de a simplifica totul la iuțeală elimină amănuntele care ne vrăjeau, ne rețineau, ne Întârziau În copilărie. Arta este una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
autobuzul s-a mai și golit după ce a trecut de centru, nu mai sunt acum decât puțini călători. Unul sau doi au rămas în picioare, ca doi marinari lângă catargul ce înfruntă marea agitată, spumegând de furia lui Poseidon. Șoferul accelerează chiuind și cei doi temerari sunt zgâlțâiți de colo colo prin marile hârtoape, dar nu se dau bătuți. Restul pasagerilor, mai cuminți, stau jos și privesc cu sau fără luare aminte pe geam, afară. De-a lungul șoselei n-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
fi avut. Sunt sigură că a existat un motiv. Nu pari a fi omul care se lasă dus prea mult de val. — Ca să slăbesc! zise Violet, de parcă ar fi fost cel mai evident lucru posibil. Își reveni dintr-odată. — Îți accelerează viteza metabolismului și descompune carbohidrații și grăsimile mult mai rapid decât ar face-o corpul tău în mod normal, zise ea plină de zel, asemenea unui om recent convertit la Scientologie, care-ți explică într-un mod ciudat mecanismul interior
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
lui din ambarcațiune. Rafalo slăbi parâma, împinse ambarcațiunea și sări înăuntru: — La revedere! strigă el, ridicând glasul peste zgomotul asurzitor al exploziilor. Încercați să vă păstrați capul la dimensiunea asta. Nu răspunse. Ambarcațiunea începuse să se rotească încet și cârmaciul acceleră la maximum, îndreptându-se spre locul de vărsare a râușorului, pe unde veniseră. Papagalii și stârcii se ridicară în zbor. Familiile de maimuțe care se întorseseră se îndepărtară din nou, zbierând furioase. Aerul curat al lagunei se umplu de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
cu copilul de atât de multe ori, încât practic ajunsese să simtă fetusul mișcându-i-se în burtă. Desigur, Hugo nu se gândise deloc la asta. Avea de recuperat foarte multe înainte să-și poată spune părerea. Amanda intenționa să accelereze procesul utilizând o formă subtilă de persuasiune. Surpriza avea să fie arma ei secretă. Sau, cel puțin, una dintre ele. Hugo habar n-avea că soția lui se îndrepta spre casă și asta pentru că, între interviurile de la departamentul Resurse Umane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
zonă. În special, pentru divizia de blindate mari și sclipitoare ce transportau oameni, care l-au întâmpinat imediat după ce a intrat pe strada cu creșa. Era ca și când ai fi întâlnit un convoi militar ce se îndrepta într-o direcție greșită. Accelerând agresiv, cu luminile de avarie aprinse, cu radiourile bubuind, manevrate de femei cu ochii larg deschiși, a căror înălțime părea invers proporțională cu dimensiunile gigantice ale vehiculelor: Range Rover, Land Rover și SUV-uri de toate tipurile imaginabile, care blocau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
putut să ajungă în casa acelui nefericit, pentru a-l arunca în aer, făcând (în același timp, asta da performanță) și jogging, cu poliția pe urme. Își spuse că avea să urmeze, cât de curând, un interogatoriu pe cinste, apoi acceleră. Nu se îndoia că explozia aceea avea o foarte strânsă legătură cu acel musafir misterios care intrase și nu mai ieșise decât pentru a ajunge sub roțile unui jeep, cu acel geamantan (cu bani, cuvintele Luciei, singura care văzuse manuscrisul
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
și religii, colaborare și solidaritate în slujba omului. În reflecția sa despre globalizarea și finanțarea economiei, Guido Gatti amintește de timpul în care țările bogate puteau să asocieze în liniște eficiența economică cu o anumită siguranță socială, o bunăstare economică accentuată cu creșterea democrației interne. Apoi, făcând un pas spre timpurile noastre, afirmă că astăzi această situație este profund schimbată: țărilor bogate le este teamă și această teamă are un nume familiar, globalizarea. În opinia sa, ceea ce iese în evidență are
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
globalizarea și protestul globalizat au atins scenarii și dimensiuni neașteptate. Multe ziare au scris în acele zile despre un regres sau chiar de o lovitură mortală la adresa globalizării. Dar, de fapt, lucrurile se prezintă diferit: atacurile de la 11 septembrie au accelerat globalizarea. Întrebarea pe care ne-o punem, din perspectivă creștină, este următoarea: cum să acceptăm astăzi, să respectăm și să promovăm valorile umane, mai ales dreptatea și solidaritatea, în sintonie cu valorile economice la scară globalizată? Conceptele fundamentale la care
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
în ceea ce produce, în inovația tehnică, este clar că această cultură a omului tehnic va influența și viața familiei, care de acum înainte va avea ca punct de plecare selecția în baza eficienței și a utilității. Această situație critică este accentuată și de trecerea rapidă de la comunitatea reală, la comunitatea virtuală, mediată de mijloacele mass-media moderne. Ceea ce nu ar trebui să uităm, însă, constă în faptul că „familia se prezintă ca un sistem de relații originare în devenire, în complexitatea interacțiunii
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
citat și de Belting, Likeness (mai sus, Prefață n. 7), 72. 137 M. Bergstein, "Marian Politics în Quattrocento Florence: The Renewed Dedication of Santa Maria del Fiore în 1412", Renaissance Quarterly, 44 (1991), 673-719. 138 Asemenea sentimente sunt cu precădere accentuate în perioade de schimbări radicale, cănd vechile valori și atitudini sunt puse la încercare. Pentru o paralelă în circumstanțe foarte diferite, vezi J. M. Merriman, "Incident at the Statue of the Virgin Mary: The Conflict of Old and New în
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
Dabija 62 Îndoială că mi se petrecea un lucru identic cu ceea ce trăiau toți navetiștii din acel tren puturos ce vindea iluzii, În care mă aflam. respiram același aer de mâncare la pachet Înmiresmat cu duhoarea de budă de tren accelerat la clasa a doua și Împărtășeam cu toții aceleași vise de furnici. Crezusem că, odată ce voi scăpa de plictiseala de provincie și de bombănelile lui Janet, lucrurile vor merge ca pe roate. Numai că Poezia Îmi fugise cu un bețiv din
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
mai mică îndoială că mi se petrecea un lucru identic cu ceea ce trăiau toți navetiștii din acel tren puturos ce vindea iluzii, în care mă aflam. Respiram același aer de mâncare la pachet înmiresmat cu duhoarea de budă de tren accelerat la clasa a doua și împărtășeam cu toții aceleași vise de furnici. Crezusem că, odată ce voi scăpa de plictiseala de provincie și de bombănelile lui Janet, lucrurile vor merge ca pe roate. Numai că Poezia îmi fugise cu un bețiv din
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
asemenea vorbe erau doar o extrapolare, nicidecum o paranteză otrăvită; ar fi putut să rămînă În mintea lor pentru totdeauna, tinerii aceia credeau În el, Îl iubeau unii; un frate mai mare. Depășea viteza permisă cînd se urca pe motocicletă, accelera agresiv, zgomotul devenea insuportabil pentru pietoni; Înjurau unii, blestemau alții, cei mai mulți erau obișnuiți: o invazie de extratereștri pe două roți În oraș, de la o vreme, sub căștile făpturilor nu era nici un chip, doar ceva spectral, dincolo de vizierele lăsate. Copiii erau
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
a părut nesfîrșit, a dormit mult, dacă s-ar fi aflat Într-un tren ar fi coborît, s-ar fi urcat Într-altul și s-ar fi Întors la Copenhaga. Ar fi suit-o pe Antonia pe motocicletă, ar fi accelerat la maximum, spre Elsinor, izbindu-se de zidul castelului. Nu mai avea chef de nimic; copilul american spre care pornise era doar un străin, stewardesele erau urîte, avionul o rablă care, probabil, era dusă doar de vînt, California un tărîm
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
spre altceva. Simțea în adâncul sufletului că numai prin propriul efort de voință va rezista. În acele momente, dacă cineva ar fi urmărit indicatoarele aparatelor la care era conectat, ar fi observat, cu surprindere, desigur, că pulsul i s-a accelerat, că organele vitale îi funcționează la valori ce tind spre normalitate. Atâta doar că această stare nu a durat prea mult. Poate secunde ori minute, dar nimeni nu putea afirma ceva, deși era îmbucurătoare manifestarea, pentru că nimeni nu observase acest
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
naturale, arcuite elegant, scot în evidență ochii negrucăprui, mari și luminoși, înconjurați de gene lungi uniform arcuite. Nasul drept, acvilin..., uite... pornește de sus într-o perfectă prelungire a liniei sprâncenelor, inspirând oricărui privitor respect prin armonia liniilor și hotărârea accentuată de pomeții obrajilor. Mda! Îmi dă o notă de încrezută... Gura... Ce zici de ea? Este chiar... senzuală, iar buzele perfect conturate par a fi permanent în așteptarea unui sărut. Hm! dacă nu mă laud eu...cine... cine altcineva?” Tainicele
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
urechea dreaptă, în timp ce-mi admira curbura delicată a bărbiei și a gâtului meu lung, care parcă implora sărutările sale. Încercam să fiu nepăsătoare la tot acest asediu aparent nevinovat, dar plin de o puternică încărcătură emoțională, care îmi accelera pulsul și mă făcea să mă pierd, în timp ce-i răspundeam la întrebările puse aproape în șoaptă. De ce oare nu reușeam să-mi controlez simțurile? De ce prezența acestui bărbat reușea să mă zăpăcească atât de mult, încât să uit de mine
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
de 30 de inși mai mult sau mai puțin nerăbdători să scape de penibilul situației. Fiecare aveați dreptul la trei minute de speech după decernarea premiului respectiv, numai că din cauza ploii Președintele Societății Oamenilor de Litere a fost obligat să accelereze operațiunea. Așa se face că după primii trei sau patru laureați care și-au rostit discursurile în întregime, următorii s-au văzut amputați. Al cincilea și al șaselea au avut dreptul la doar două minute, al optulea și al nouălea
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
bancheta din spate se afla fiica noastră de 16 ani. Ca întotdeauna cînd îmi asumam funcția de copilot resimțeam un anumit stres și urmăream cu atenție modul în care conducea soția, practic, în mintea mea, eu luam virajele împreună cu ea, acceleram și frînam, participam, chiar așa imobil, la fiecare decizie. afară era încă lumină, acea lumină de dinainte de căderea serii, să fi fost poate ora patru după amiază. La un moment dat, ne-am apropiat de un sens giratoriu, un sens
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]