9,793 matches
-
1998, pp. 99-140, pentru o excelentă analiză a Madonnei ca "fetișism produs pe scară largă", ca teren economic și politic complex pentru producție și atitudine discutabile. 148 După cum afirmă ea însăși: ,,Sunt norocoasă să mă pot schimba și să fiu acceptată... să joc un rol, să schimb personajele, aspectul, atitudinea, să mă distrez și să-i distrez și pe oameni". Citat în Susan Bordo, ,,Material Girl: The Effacements of Postmodern Culture", în Cathy Schwichtenberg (ed.), op.cit., p. 286. 149 Vezi Patricia
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
formare a deprinderilor. Utilizarea acestora facilitează individualizarea Învățământului și duce la formarea unor comportamente de investigator. Funcționalitatea mijloacelor de Învățământ nu cunoaște delimitări rigide, unele mijloace fiind multifuncționale. Pentru clasificarea acestor mijloace sau adoptat diferite criterii, multe dintre ele, o dată acceptate, fiind Îmbogățite pe parcurs. Pornind de la faptul că mijloacele de Învățământ sunt instrumente auxiliare În procesul de predare și Învățare vom adopta criteriul prezenței sau absenței mesajului didactic și vom distinge astfel două mari categorii: mijloace de Îmvățământ care includ
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]
-
față de ceea ce au identificat drept implicații morale sau politice ale teoriei ascendenței comune a viețuitoarelor. Spectrul foarte larg al acestor reacții, varietatea mesajelor ideologice atribuite unei teorii din științele naturii, al cărei autor și-a propus explicarea unor fapte general acceptate privitoare la istoria vieții pe pământ, poate surprinde. Dacă ținem seama de faptul că teoria lui Darwin a fost revendicată atât de gânditori liberali, de adepți ai naturalismului și materialismului, cât și pentru a susține eugenia sau supremația rasei ariene
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
că principiile formulate de Darwin au încetat să fie contestate de către cercetători avizați și de bună credință. Observația și mai importantă este aceea că, în ultimele decenii, biologi cu totul respectabili au formulat serioase rezerve față de punctul de vedere larg acceptat că teoria sintetică a evoluției ar exprima în mod adecvat spiritul gândirii autorului Originii speciilor. După cum se știe, Darwin a sperat că dezvoltarea cercetărilor de paleontologie va duce la descoperirea multor verigi intermediare în rămășițele fosile. Această speranță nu a
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
pe care o punea cu insistență Gould este dacă selecția naturală este într-adevăr o cauză omniprezentă și, totodată, exclusivă a evoluției speciilor, așa cum sugerează programul adaptaționist. Iar răspunsul său a fost negativ. Programului adaptaționist, ca interpretare curentă și larg acceptată a mecanismelor evoluției, Gould îi opunea ceea ce numea „pluralismul lui Darwin“. Darwin - sublinia el - nu a împărtășit o reprezentare atât de simplă despre agenții evoluției. Respingând sugestia că autorul Originii speciilor ar fi fost un „selecționist radical“, Gould reamintea că
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
programului adaptaționist, o constituie speranța câștigării unei orientări mai fertile în cercetarea proceselor evoluției. Sugestia că programul adaptaționist ar fi devenit astăzi o frână în calea dezvoltării în noi direcții a acestor cercetări nu este însă, cum vom vedea, larg acceptată. Pot fi evidențiate și alte temeiuri sau mize ale controversei dintre apărătorii și criticii programului adaptaționist. În tradiția inaugurată prin elaborarea teoriei sintetice a evoluției, teoria selecției naturale a fost apreciată în mod deosebit pentru marea ei simplitate și pentru
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
știința confirmă ceea ce spunea Dumnezeu prin Biblie, mii de ani mai înainte!“ Atitudinea autoarei acestui manual față de știința secularizată este semnificativă. Ea respinge punctul de vedere că rezultatele cercetărilor întreprinse de oameni care nu cred nu ar trebui în genere acceptate, deoarece aceștia nu ar putea interpreta natura în mod corect. Acceptând că oameni de știință care nu cred sunt totuși capabili să cerceteze natura cu „exactitate satisfăcătoare“, autoarea justifică, totodată, scepticismul deplin față de orice concluzii ale cercetării naturii care ar
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
compatibilă cu ateismul“. Impresia că am putea ajunge de la știința darwiniană a evoluției la ateism printr-un demers simplu și liniar se bazează pe confundarea rezultatelor cercetărilor științifice propriu-zise cu extrapolări filozofice, acele extrapolări care vor putea fi tot atât de bine acceptate sau respinse de către persoane informate și de bună credință tocmai fiindcă ele se situează dincolo de ceea ce poate fi confirmat sau infirmat cu referire la fapte. În contrast cu punctul de vedere al lui Dawkins, conștiința faptului că știința naturii nu posedă nici un
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
pe bună dreptate sub jurisdicția științei, atunci nici oamenii de știință nu pot pretinde o înțelegere mai înaltă a adevărului moral, derivată din vreo cunoaștere superioară a constituției empirice a lumii.“ Astăzi, o asemenea concluzie va fi, în principiu, larg acceptată. Esențială este însă asumarea consecventă a tuturor implicațiilor ei. Căci se poate constata că o separare clară a domeniilor cunoașterii științifice și credinței religioase continuă să fie suspectată și respinsă din diferite perspective. Pe de o parte, de către acei fundamentaliști
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
și reprezentărilor generale. Aceste idei și reprezentări, nu în ultimul rând cele religioase, îi vor putea apropia sau despărți pe cercetătorii naturii. Apartenența la știință le va fi recunoscută însă numai acelor rezultate ale străduințelor lor care vor fi general acceptate, deasupra unor asemenea apropieri și deosebiri, de către toți cei avizați și de bună credință. Acceptarea consensului cercetătorilor drept cea mai înaltă instanță în arbitrarea pretențiilor de cunoaștere ce privesc universul natural reprezintă prima condiție pentru o discuție pertinentă a relației
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
ambițioasă și radicală viziune reducționistă pornește de la supoziția că legile formulate în toate domeniile cercetării naturii - fizică, chimie și biologie - vor fi explicate, în cele din urmă, prin legile unei teorii fundamentale ultime. În cercetarea biologică, o poziție reducționistă larg acceptată a fost aceea că toate caracteristicile ființelor vii urmează să fie explicate în termenii conceptelor și legilor geneticii, iar acestea din urmă, la rândul lor, urmează să fie explicate prin concepte și legi ale biologiei moleculare. În ultimele decenii a
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
și entuziasm. Metoda anchetei interviul În prezent, cunoașterea și aprecierea persoanei, indiferent de domeniu în care se implică, intră în preocupările unui număr tot mai mare de teoreticieni și practicieni, fără să fi ajuns la un sistem de evaluare unanim acceptat. Această metodă a fost aplicată la mai multe categorii de persoane începând cu profesorii de educație fizică, care predau la clasele V VIII, cât și la elevii cuprinși în aceste clase, precum și părinților acestor elevi. Interviul și convorbirea, spre deosebire de chestionar
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3021]
-
aceste orientări metodologice sunt moderne, actuale și în perspectiva imediată. Este vorba aici de tratarea diferențiată, problematizarea, modelarea, algoritmizarea, instruirea programată. Ele se manifestă pe fondul unor metode clare de instruire propriu-zisă. Cât privește cea de-a doua precizare, unanim acceptată, se referă la a înțelege deosebirea dintre ,,metodă” și ,,procedeu metodic”. Orice metodă nu există, ca atare, decât prin procedee metodice. Procedeul este, deci, o modalitate concretă de existență a metodei. În practică nu se acționează prin metode, ele există
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3019]
-
a definit-o drept "procesul prin care organizațiile capătă valoare și stabilitate". Mainwaring și Scully (1995) susțin că instituționalizarea este procesul prin care o practică sau o organizație se încetățenește și devine cunoscută la scară largă, dacă nu chiar universal acceptată. Referitor la instituționalizarea partidelor, Huntington identifică patru dimensiuni: adaptabilitatea, complexitatea, autonomia și coerența. Adaptabilitatea se referă la capacitatea unui partid de a rezista în timp și de a supraviețui liderilor fondatori. Complexitatea organizațională vizează numărul de subunități. Autonomia se referă
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de la normele tradiționale la cele moderne a condus la o contestare a vechilor comportamente ce devin acum, prin ochii reformei, corupte. Huntington ne arată că în acest context avem de-a face nu cu o deviație de comportament de la normele acceptate, ci cu o deviație a normelor de la modele stabilite de comportament (Huntington 1999, 60). O altă problemă ce intervine în același context este dificultatea ce apare în recunoașterea diferenței între rolul public și cel privat. Huntington adoptă o atitudine moderată
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
acestora, va depinde acceptarea, integrarea și structurarea unor motivații puternice care să determine comportamentele stabilite. Exersarea individuală și obiectivarea progresului înregistrat, lucrul pe grupe, acordarea reciprocă a asistenței în timpul execuției, întrecerile pe echipe, cu respectarea regulamentului sau regulilor stabilite și acceptate, colaborarea și întrajutorarea cu partenerii, respectul față de adversari, spiritul de fair-play, recunoașterea înfrângerii, dorința de victorie, evaluarea obiectivă a valorii, creativitatea, inițiativa și riscul asumat sunt experiențe practice pe care elevul de gimnaziu le poate trăi în activitățile de educație
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3014]
-
dileme din spațiul intelectual al Europei occidentale, acolo unde dezbaterile privind limpezirea cadrului teoretic - inițiate, în cadrul curentului La nouvelle histoire, încă din deceniul al treilea al secolului al XX-lea - nu au dus, încă, la un punct de vedere unanim acceptat. Finalmente, dincolo de eforturile de compatibilizare a conceptului cu noțiunile de viață privată sau de timp liber (loisiră, de orientările spre studiul mentalităților colective și a imaginarului, de abordările în spirit pluridisciplinar - prin utilizarea anumitor instrumente metodologice preluate din științele socio-umane
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
al XV-lea, regimul de tip feudal nu a lăsat nicio speranță aspirațiilor citadine ale Bacăului, dezvoltarea sa nefiind posibilă nici pe verticală, nici pe orizontală. Explicațiile țin de domeniul evidenței: pe de o parte, datorită faptului că singurele „înălțimi” acceptate au fost cele neconcurențiale de ordin religios - menite să consolideze puterea voievodală - și, pe de altă parte, datorită lanțului inviolabil al moșiilor ce au încorsetat localitatea până în zorii Epocii Moderne. Adăugându-se acestui cadru socio-politic intern, factorii externi au îngreunat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Aeroplan”, „România”, „Franța”, „New-York”, „Continental” și „Splendid”. II. C. Semne ale modernizării citadine - rețelele de canalizare și alimentare cu apă potabilă și electrificarea În general, alimentarea cu apă potabilă a locuitorilor din Bacău a fost neconformă cu standardele calitative unanim acceptate. Principala problemă a fost generată de faptul că apa potabilă a Bacăului nu era suficient de ... potabilă. Încă din anul 1890, când apa din fântâni a fost supusă unor analize chimice în laboratoarele de la București, s-a constatat că nivelul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
masculine au inclus sacoul, „redingota la dou) rânduri, cu poalele tăiate drept mai sus sau mai jos de genunchi, și jacheta, la un rând, cu poalele tăiate curb din dreptul stomacului spre spate, acestea fiind haine de zi, de lucru, acceptate eventual la vizite, în vreme ce fracul, tăiat drept la talie, în față, și continuat în spate de cozi ce coborau până la genunchi, era rezervat ținutei de gală, de seară, pentru dineuri, spectacole și baluri”. Pantalonii erau din postav, de nuanțe, în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
felul de-a reacționa al eroilor din comedii și Momente la împrejurări; viața n-are nici o taină, totul se petrece afară, sub privirea oamenilor și a societății... Trivială e, în acest context, afișarea cu onestitate a relațiilor de adulter oficializate, acceptate și prezentate ca atare: "Directorul a plecat de la șapte de acasă... Nevasta lui a rămas să se gătească și să vie mai tîrziu la gară cu copiii și cu amicul. Amicul este un profesor foarte tînăr, care locuiește la directorul
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
sufletească și a făcut posibilă o nouă percepție asupra lumii, vieții și morții. Însă nu este suficientă o îmbrățișare a pământului prin Crucea Sa, este mai mult decât importantă acceptarea acestei îmbrățișări de către cei pentru care S-a răstignit. Odată acceptată, îmbrățișarea reciprocă schimbă omul începând dinlăuntrul său. De aceea discursul Hristic a rămas ca model, ca discurs fondator, ajungând până în zilele noastre cu același scop: de a reface legătura dintre Dumnezeu și om. Dacă există puterea de a schimba ceva
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
poruncită. Dar ea este cea care conduce la acceptarea regulilor și, de aici, la formarea comunității oamenilor credincioși, creată după aspectul normat dorit și acceptat liber de către om. Altfel spus, credința, aflată în lăuntrul omului, este încadrată în anumite reguli acceptate firesc de către omul credincios. El își asumă o normă, o regulă, acceptând astfel aspectul injonctiv al unei religii. Prin urmare, credința este manifestată prin religiozitate, care derivă din acceptarea diferențiată a unei anumite religii. Diferiții oameni care acceptă regulile și
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
de vedere a celor doi duhovnici față de problema în sine, și nu a opune părerea unui duhovnic, față de opinia celuilalt. În discursul religios nu poți pune opiniile în opoziție. Religia, ca manifestare a credințelor persoanei, nu poate avea opinii unanim acceptate, fiecare având dreptul de a avea propria opțiune. Referitor la discursul critic istoric, încă din primii ani de după '89 a curs multă cerneală tipografică, iar jurnalele televizate au prezentat în mod constant problema bisericilor din Ardeal. Pe această temă, în
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
a-i accepta obscuritățile drept teste impuse legitim pentru a măsura valoarea unui cititor" (1983, p. 2). Cercetătoarea amestecă, până la indistinct, două planuri. Unul este cel al experienței vizionare empirice, care poate sau nu să fie acceptat, dar care, odată acceptat, clarifica multe dintre necunoscutele celuilalt. Celălalt este al experienței vizionare estetice, iar aici lucrurile nu mai sunt negociabile: poetica lui Blake este dependentă de poiețica; prin urmare, pe acest plan, aserțiunile blakeene sunt singurele care contează. În plus, "obscuritățile" amintite
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]