173,125 matches
-
de termen lung al sferei politicului să dispună de un electorat educat mai curând decât de o masă docilă, ușor manevrabilă prin abilitatea partizană a mass-media sau retorica partidelor. Din 1989 se poate spune că România și-a cucerit parțial accesul la 'prezent'. Am trăit câteva victorii de proporții: apariția presei libere, a informării publice imediate despre evenimentul recent; crearea multipartitismului, posibilitatea de a opta între scenarii de guvernare alternative. Din păcate, a conștientiza 'prezentul' rupt de 'trecut' (de unde venim), rupt
Situarea României în lume by Matei Stârcea Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/16961_a_18286]
-
Dar ar fi o greșeală de politică de termen lung ca (in)formarea opiniei publice asupra chestiunilor de fond ale țării să fie abandonată în sarcina presei și a politicienilor. Calitatea informației oferită cetățeanului determină calitatea votului său. Iar dacă accesul direct la avizul specialiștilor va proteja mai bine opinia cetățeanului față de impactul destabilizant al unei logici ancorate în jurnalier, în conjunctural, înseși canalele mass-media vor simți nevoia să-și recalibreze discursul, iar partidele politice, se poate spera, vor fi constrânse
Situarea României în lume by Matei Stârcea Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/16961_a_18286]
-
lipsă de respect pentru o operă genială. În fapt partitura reconstituită de Mendelssohn-Bartholdy pentru a epata - imediat - pe auditorul timpurilor lui, viziunea romantică a Pasiunii are - față de retorica barocă - un alt ritm al povestirii, o altă durată, care îi deschide accesul la teatru. Cum se vede istoria biblică povestită de Evanghelistul Matei? O punte lungă, îngustă, ușor înclinată (ca și cum ar veni de departe) leagă sala de decorul fix din scenă: un spațiu închis de un fundal, balcoane suprapuse unde corul (poporul
BACH - 2000 by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/16954_a_18279]
-
română veche, studiată la facultate, dar și din cărțile mitropolitului Nestor Vornicescu, din convorbirile teologale cu poetul Ioan Alexandru. Revendicarea originii unor sfinți străromâni s-a făcut cu greu, și în timp, apelându-se la surse străine din întreaga Europă, accesul la limbile folosite fiind îngreunat de nesiguranța decriptării corecte de texte, de identificare de moaște. Numai epoca medievală timpurie a adus primele semne, primele trimiteri care au orientat cercetarea întreprinsă pe drumul cel bun. Citim în cartea părintelui Cezar Vasiliu
Sfinții neamului românesc. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_220]
-
îmi permit să adaug - în loc să se plaseze dintru început în grupul de behalfers autohtoni (denominativ ironic pentru regizorii care-și construiesc discursul de tip documentar cramponîndu-se de postura lor de vorbitori în numele/ on behalf of celor considerați ca lipsiți de acces la discursul public), Iepan preferă o poziție - cred - mai subtilă: mimarea unei atitudini îndelung exersate de produsele de tip documentar ale regimului trecut: absența relației personale între cei care filmează și cei filmați, înregistrarea unui "real" consistent "ficționalizat" în prealabil
Iepan (despre curățirea privirii) by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/17008_a_18333]
-
egal la egal - cu una dintre mințile strălucite ale prezentului. Ceea ce urmează este însă versiunea comprimată a discuției noastre, discuție imposibilă fără generozitatea cu care istoricul de artă Amelia Pavel și, în egală măsură, poeta Magda Cârneci, mi-au facilitat accesul în cabinetul de lucru, din Rue du Bac, al filosofului francez. Domnule Alain Besançon, mai întâi trebuie să vă mulțumesc pentru onoarea pe care mi-ați făcut-o acceptând acest dialog. Așa cum v-am scris de altfel, invoc destul de des
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
concretul imaginii - un fel de anamorfoză, specifică și creației componistice contemporane. Și, din acest punct de vedere, mi se pare interesantă concepția Areopagitului cu privire la disimulare. Nu era el de părere că "esența trebuie ascunsă" și că doar inițiații pot avea acces la ea? ...eu mă situez mai mult, dacă vreți, într-un punct de vedere istoric. Hegel anunțase moartea artei. El spunea: "nu mai există artă, pentru că nu mai există religie." Astăzi nu mai putem reprezenta o Fecioară sau un Christ
Dialog cu Alain Besançon despre Imaginea interzisă by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/16973_a_18298]
-
hîrtia de scris și prietenii cugetam într-o noapte scandalos de cuminte la masă era și mașina de scris dar cerul incolor și comun nu trecea prin camera mea de tortură adia un vîntișor metafizic la care noi nu aveam acces Niță trecea triumfător printre furcile caudine ale vieții (sic) speram ca odată și odată să iubesc și eu ceaiul de mentă și pozele din tinerețe dar iată îmi spun bucură-te de subiecte și predicate de cîini vagabonzi și de
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
formală și încadrarea morfologică în genuri diferite au accentuat în română ceea ce în limba de origine (ca sursă directă sau mai îndepărtată) era doar o diferență de sens. Panseu aparține unui registru familiar care i-a împiedicat pentru o vreme accesul în listele de cuvinte ale dicționarelor românești. Îl găsim în DEX (1975), precedat deja de indicația "ironic". De fapt, panseu aparține categoriei lexicale, despre care am mai vorbit și altă dată, la care conotațiile produse de valoarea pragmatică ironică s-
Pansele și panseuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17091_a_18416]
-
norocoși, noaptea trebuind să ne chinuim să dormim cu lumina aprinsă pentru că, parcă programați, prin rotație în fiecare seară trebuia să-i fie câte unuia dintre noi rău și câte o soră sau infirmieră ne păzea să nu murim din accesele acelea teribile de temperatură și tuse. Într-unul dintre sertarele unei noptiere nu lipsea niciodată un chibrit și... lumânări. Nu prea vorbeam decât la nevoie lucruri foarte precise și urgente ce țineau mai mult de o asistență mutuală ce se
Lumea de dincolo de noi. In: Editura Destine Literare by Emil Străinu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_243]
-
m-am vindecat spre mirarea și satisfacția celor ce m-au îngrijit și am fost externat. Ca un făcut, de întâmplarea cu plicul uitasem de tot. În concediu medical fiind, toată ziua priveam la televizor sau citeam, având încă restricționat accesul în aer liber datorită temperaturilor scăzute mult sub zero și vântului. Eram fericit că scăpasem de boală și într-o dimineață am primit un telefon de la... nea Tudor care era vizibil supărat că nu deschisesem plicul ce mi-l adusese
Lumea de dincolo de noi. In: Editura Destine Literare by Emil Străinu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_243]
-
în cazul oricăror observații și evaluări exterioare. Insistența asupra acestui moment are, însă, o valoare particulară pentru că identificarea și autoidentificarea lui Baba ca portretist, dar ca unul cu totul special, este cheia înțelegerii întregii sale opere și chiar calea de acces către intimitatea unei profunde meditații asupra existenței și a condiției umane. Autoportretul din 1922 și Portretul mamei din 1927 sînt, în acest sens, punctele de pornire, cel puțin din ceea ce se cunoaște pînă acum, a două dintre marile trasee ale
Portretul: artă, filosofie și morală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15805_a_17130]
-
logica visului. Pentru română, ar fi interesant de analizat un corpus real de povestiri de vise, după cum ar fi pasionantă și o investigare a prezenței visului în literatură. Un compromis între aceste două direcții - și mai ales o cale de acces mai lesnicioasă - e oferită de relatările însemnărilor zilnice, ale paginilor de jurnal. în Jurnalul lui Sebastian (însemnare din 21 iulie 1935), secvența relatării onirice are o formulă de introducere ("Un vis pe care încerc să-l scriu chiar acum, trezin-du-mă
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
ține de aceeași mentalitate pseudodemocratică și pseudoumanistă care-l împinge astăzi pe autorul Tobei de tinichea să nu vadă riscul enorm al politicii de tolerare a terorismului pe care au dus-o multe state civilizate. Grass nu e la primul acces de acest fel. O polemică de acum cîțiva ani cu Llosa îl găsea de aceeași parte - rea! - a baricadei. Grass se numără printre cei care, trăindu-și întreaga viață la adăpostul civilizației occidentale, delirează pe tema ororilor acestei civilizații și
Günter Grass și cîinii polițiști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15823_a_17148]
-
TVR 1, telespectatorilor li se oferea emisiunea "Surprize, surprize". Motivul invocat de conducerea TVR 1 pentru a justifica faptul că războiul din Afganistan n-a început decât după ce s-a terminat emisiunea Andreei Marin e că televiziunea națională n-are acces direct la CNN. De ce n-are?
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15821_a_17146]
-
orice caz, indiferent de planurile de autor, prin complexitatea sa intrinsecă, dat fiind uriașul volum al exegezei de parcurs pentru Hegel și Nietzsche, precum și vastitatea explicațiilor asupra condiției istorice a evreilor. Principalul avantaj al unei asemenea cărți este cel al accesului critic la surse, mai ales cu privire la probleme care au fost dezbătute vreme îndelungată. S-ar putea spune că, dincolo de miza profundă a textului și de un interes mai mult sau mai puțin specializat, există și un câștig în planul unei
Doamnele Franței în veacul al XII-lea by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15811_a_17136]
-
Cine e ăsta?"). Cazul deictic e foarte clar: anularea sau obiectualizarea individului prin persoana a III-a și demonstrativ e în multe limbi percepută ca grav nepoliticoasă, chiar agresivă. Cazul anaforic e mai complicat: cît timp cel desemnat nu are acces la formulă, ea poate fi considerată pur și simplu funcțională și neprotocolară (de pildă: "ăia de la poștă"); atunci cînd cel în cauză o "interceptează", reacția sa e adesea negativă (poate pentru că și ea pare să anuleaze o substanță, reducând individul
Ăla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15844_a_17169]
-
vremii știa că intelectualilor oricum nu le poate fi ascuns adevărul. Ei înțelegeau bine ce se întîmplă, așa încît a le tăia orice satisfacție spirituală ar fi fost inutil. În fine, oricît de sever ar fi fost controlat "traficul" intelectual, accesul direct sau indirect (prin intermediul posturilor de radio străine, prin relatări telefonice sau pe viu) la aparițiile editoriale străine nu putea fi redus la zero. În același timp, ar fi nedrept să nu menționăm aici eforturile curajoase ale unor editori. Dacă
Apel patetic by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15882_a_17207]
-
Henriettei Eminovici, ale Veronicăi Micle adresate lui Slavici sau lui Maiorescu, ale medicilor de la Leidersdorf, unde Eminescu era internat după declanșarea bolii constituie uneori documente extrem de interesante, edificatoare pentru calitatea sufletească a emitenților (găsim aici o Henriette bolnavă și cu accese de egoism dar capabilă și de gratitudine față de Maiorescu și toți cei ce se îngrijeau de soarta nefericitului ei frate), găsim o mână de oameni - Maiorescu, Emanoil Gregorovitza, Arthur Hyneck, fostul coleg de gimnaziu al poetului, îngrijorați în mod real
Primăvara halucinantă a lui Miller by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15883_a_17208]
-
să se constituie un regiment de marș, care să se deplaseze spre zona frontului. Prin urmare, la 1 iulie 1917 se ordona ca sublocotenenții Popescu Victor și Camil Petrescu, din Regimentul 16 Infanterie, să execute o recunoaștere asupra căilor de acces de la est de Tecuci, pe unde urma a se dirija coloanele. Executând misiunea primită cei doi sublocotenenți înaintează primul raport în aceeași zi, 1 iulie 1917, orele 16, împreună cu două schițe, pentru ca a doua zi să-l prezinte și pe
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
primită cei doi sublocotenenți înaintează primul raport în aceeași zi, 1 iulie 1917, orele 16, împreună cu două schițe, pentru ca a doua zi să-l prezinte și pe cel de-al doilea. Dacă în primele documente stilul cazon nu ne permite accesul la sentimentele și trăirile sufletești ale unui tânăr sublocotenent întors din misiune, în următoarele două ni se dezvăluie omul Camil Petrescu într-un moment cu totul deosebit din viața sa: prizonieratul. Redactate la întoarcerea din prizonierat în cele două memorii
Camil Petrescu pe front și în lagărele de prizonieri by Iulian Stelian Boțoghină () [Corola-journal/Journalistic/15889_a_17214]
-
asocieze liber pentru a începe afaceri în România. Așa-numitele Fundații pentru tineret sînt rămășițele fostului UTC, pe care nu-l interesează tinerii, ci propria sa supraviețuire. Conduse de foști tineri, aceste fundații trăiesc din discoteci sau din cîrciumi cu acces fără restricții de vîrstă în care tinerii de azi sînt storși de banii de buzunar. Excepțiile, cîte or fi, întăresc regula. Din nefericire nici măcar părinții acestor tineri nu sînt dornici să le încurajeze un real spirit de independență, chiar și
Ce vrea tineretul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15958_a_17283]
-
conștiința publică, Alain Pâris afirma cu același prilej, că rafinamentul, cultura gândirii componistice face ca muzica aceasta să nu poată deveni niciodată populară. "Rapsodiile, da! dar nu Enescu cel adânc; el nu trece ușor rampa, nu este o muzică de acces facil; este greu de înțeles și acceptat. Nu este o muzică pasională, trebuie să intri în ea cu încetul descoperind mereu alte fațete. Este ca și cum ai intra într-un univers din care nu mai ieși niciodată. Este una dintre marile
Oameni care sunt by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15969_a_17294]
-
dintre cele mai jucate piese a lui Mrozek este mai mult decît atît. Ea conține comentariul cinic și revoltat al însuși autorului, derulat pe zeci de pagini, ca explicație la imagine, dedesubtul caricaturii. Sînt mai multe chei care îți îngăduie accesul în codul lui Mrozek. Evident, nu toate cheile pe care le încearcă regizorii se și potrivesc. Și nu toți cei acceptați pătrund prin același loc. Astfel încît nu văd aceleași lucruri, nu au aceleași perspective, iar spectacolele sînt diferite pentru că
Nunta lui Artur cu Ala by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15594_a_16919]
-
O. este cea mai importantă structură de securitate a spațiului occidental. O structură bazată pe sisteme de informații comune, pe o ideologie comună, pe o viziune asupra lumii comună. Se subînțelege că o țară intrată în N.A.T.O. va avea acces nelimitat la întregul tezaur de informații și strategii al țărilor occidentale. Prin urmare, e absolut obligatoriu ca oamenii angrenați în sistem să fi dovedit că aparțin aceleiași lumi și că au aceleași aspirații. Or, ce raportează profesionistul N.A.T.O. după ce
Retina opărită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15620_a_16945]