415,373 matches
-
cale cititorul este introdus lapidar în problematica unei paciente isterice, Elisabeth Erdman, care l-ar fi inspirat pe întemeietorul psihanalizei în mai multe privințe, de exemplu la postularea unui principiu al morții, de combinat apoi cu cel al erosului. În acord cu o asemenea introducere, dar totodată cu o mare doză de insolit, întâiul capitol va conține o producție cu aspirații literare a acestei isterice - un poem halucinant despre experiențe trăite, dar mai ales fantasmate ale pacientei, dintr-o stațiune montană
Coborârea în iad by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17280_a_18605]
-
eu!", tac, însă scriu, asta fac. Sînt foarte viu! Chiar vioi. Aerul matinal îmi stimulează starea de înviorare pe care mi-o provoacă și mi-o întreține această gimnastică scripturală" (p. 17). Și, totuși, deși aceste proze sunt elaborate în acord perfect cu ideologia "textuării", autorul preconizează sau visează "un text de o singură zi". Intuiește, altfel spus, devalorizarea scriptului în acest moment al proliferării culturii de masă și lansează campania/vânătoarea "textului-happening" sau "textului-on line". Prozele prezentului volum se fundamentează
Aluviuni textuale by Dorina Bohanțov () [Corola-journal/Journalistic/17298_a_18623]
-
despre Lucian Boia. Numele tînărului (presupunem) i-a atras atenția de cîteva ori în Dilema sub contribuții inteligente și bine scrise. Nimeni n-a știut să spună exact cine e Radu Pavel Gheo, dar toți cei întrebați au fost de acord că "e foarte bun". Să-i reținem numele, pe care l-am dori și în paginile revistei noastre. *JURNALUL LITERAR a împlinit un deceniu de serie nouă, prilej cu care adăugăm la aprecierile și complimentele făcute de crema intelighenției române
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17289_a_18614]
-
Nu-i dat oricui asta, "Vlașinii" Dv. v-au făcut acest dar genetic, trebuie să-l purtați... I.P.:Mai mult ca sigur... oierii, muntele... Dar e prea mult. Încep să mă plictisesc. O.G.: Permiteți-mi să nu fiu de acord cu Dv... I.P.:Să fi trăit pe vremea Revoluției Franceze... ce interesant ar fi fost, ce perindare de evenimente și personaje... Știu și eu? O.G.: Dar și vremurile noastre sînt departe de a fi cuminți... I.P.: Aparent, aparent... înregistrez
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
Național din București, director fiind Liviu Rebreanu. În Viața românească, nr. 2, publică nuvela Drame mici, iar în Revista Fundațiilor Regale, nr. 3, nuvela Eroarea. 1941 - În Revista Fundațiilor Regale, nr. 1, apare nuvela Mona, iar în Vremea, nr. 612, Acord sentimental. 1942 - Este prezentă în Revista Fundațiilor Regale, nr. 1, cu nuvela Fuga, iar în Vremea, nr. 654, cu Beznă, și în nr. 678 cu Două vieți. 1943 - Romanul Beznă se află în vitrinele librăriilor. I se decerne premiul Academiei Române
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
pe a tinerilor, pentru care realismul-socialist, proletcultismul, sociologismul vulgar și celelalte reprezintă deja istorie. Felul în care dl Ungheanu se folosește de aceste documente și imaginea pe care o lasă despre trecut ridică însă mari semne de întrebare. Sînt de acord cu d-sa că putem vorbi de un holocaust cultural. Termenul nu mi se pare prea tare. Dar nu sînt de acord cu multe dintre ideile d-lui Ungheanu, și cu modul în care stabilește vinovățiile și distribuie rolurile. Cred
Măsluiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17326_a_18651]
-
aceste documente și imaginea pe care o lasă despre trecut ridică însă mari semne de întrebare. Sînt de acord cu d-sa că putem vorbi de un holocaust cultural. Termenul nu mi se pare prea tare. Dar nu sînt de acord cu multe dintre ideile d-lui Ungheanu, și cu modul în care stabilește vinovățiile și distribuie rolurile. Cred că ar merita să discutăm lucrurile pe larg. Deocamdată, mă rezum la semnele de întrebare la care m-am referit. Cel dintîi
Măsluiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17326_a_18651]
-
intelectuală." * Colegul nostru G. Dimisianu tratează strict tema propusă, pornind de la ideea că discuția nu poate fi dusă în termeni corecți decît dacă autorii de origine iudaică ce au scris în românește sînt considerați scriitori români. Și Cronicarul e de acord că, în ceea ce privește literatura, limba e simbolul identității culturale: Heine și Kafka sînt nume ale literaturii germane, Albert Cohen și Pascal Bruckner sînt scriitori francezi, Giorgio Bassani și Primo Levi - italieni, Bernard Malamud și Saul Bellow - americani, ca să dăm doar cîteva
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17325_a_18650]
-
care frînează reforma autentică de exact 10 ani, dar care nu mai poate fi acceptată de nimeni și mai ales de Uniunea Europeană, cu care începem curînd negocierile de aderare." Că esența populismului e aceea definită de Horia Alexandrescu sîntem de acord, dar că nimeni nu mai poate accepta acest populism avem serioase îndoieli.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17310_a_18635]
-
extraordinar instrument de lucru pentru cunoașterea vieții (dar și a operei) lui M. Eliade am avea! Și, peste cîțiva ani, probabil o vom avea. Pentru asta depune o extraordinară stăruință dl. Mircea Handoca, editorul său, căruia i-a revenit - cu acordul ilustrului autor - arhiva familiei și, apoi, s-a zbătut să colecteze de la diverși corespondența lui Eliade. Sigur că n-a izbutit să o colecteze pe toată (mă gîndesc la personalitățile din străinătate din lumea științifică și încă alții, chiar români
Din epistolarul Mircea Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17317_a_18642]
-
cu droguri, execuțiile de tip mafiot au devenit în România întâmplări banale. Dacă asasinul Râmaru a ținut afișul ani în șir, urmașii săi nu stârnesc decât curiozitatea de-o clipă a cititorului de ziare. Am fost tentat și eu să acord credit susținătorilor tezei conform căreia nu criminalitatea n-a crescut în România, ci doar reflectarea acesteia în presă. Naivă iluzie! Statisticile arată exact contrariul: ziarele nu amplifică, ci prezintă selectiv multitudinea de situații criminale petrecute într-o singură zi în
Indici ai bunăstării: astăzi, pubela by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17347_a_18672]
-
deprindem treptat și, pare-se, cu recunoștința de rigoare. Un bătrîn mi-a șoptit cîndva la ureche: - Dumnezeu îi ajută pe cei care se ajută singuri! Același "om de bancă" ne atrage atenția că e de datoria noastră "să implementăm acorduri internaționale asupra modificărilor de climă și a diversității biologice". Democrația culturii, a buneistări, a sănătății, a banului, a informației etc. - toate la un loc alcătuiesc revoluția sfîrșitului și începutului de mileniu. Singura cale democratică a dezvoltării întinde "punți peste prăpastia
Visînd la bobul de orez... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17335_a_18660]
-
cu bucurie -, ci clemența acelora care se pregăteau a-i fi călăi și care - cu supremă generozitate - îi oferă posibilitatea de a scăpa de moarte și tortură, dacă acceptă să semneze, pentru a doua oară, pactul. Iar condamnatul este de acord. De-abia acum pierzania - și alegerea care a determinat-o - sînt fără de întoarcere. În absolut, nu sîntem jucăria sorții, ci dotați, pînă la capăt, cu liber-arbitru, pare a spune Volkoff, ca și Rafael. De altfel, dacă nu cedezi la mită
Faust, cavalerul și struțocămila by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17343_a_18668]
-
România drept an Eminescu, dl Caramitru merită felicitări. Despre Eminescu s-au scris în presa centrală în ultimele zile articole pe care le cred remarcabile. Unele pornesc de la idei pe care nu le împărtășesc, cu altele chiar nu sînt de acord, dar fiecare în parte și toate laolaltă stau dovadă că această aniversare nu e una de tipul parastaselor organizate de oficialități pînă în '89. Ideea de pildă, că articolele politice ale lui Eminescu au astăzi o actualitate care dovedește că
Despre Eminescu azi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17384_a_18709]
-
iar alții vor un asemenea Mesia pentru că nu au organ pentru democrație, ci simt nevoia unei "ordini" de tip totalitar. O ordine pe care să o facă ei și căreia să i se supună toți cei care nu sînt de acord cu punctul lor de vedere. Dacă tot vorbim de dialog și de reinterpretare, anul Eminescu ar putea fi o cale prin care discuțiile despre democrație în România să capete un plus de substanță, iar așteptările ori voințele mesianismelor politice să
Despre Eminescu azi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17384_a_18709]
-
căiască și deci nici o problemă nu îl tulbură din acest punct de vedere (nu știu dacă asta e preferabil, sau posibil), lui I. Funeriu îi trebuie multă bărbăție și multă sinceritate ca să spună lucrurilor pe nume. Un nume neodios, de acord, dar care se lasă în genere anevoie silabisit de condei, cu atât mai mult cu cât, aparent, nimic nu obligă la aceasta - și nici precedente nu prea există. Alege așadar ceea ce dumnealui gândește că ar fi trei lașități antedecembriste ale
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
stupid să persevereze - și, la urma urmei, în vederea a ce? Pentru a-și satisface o curiozitate?! b) Pe 6 decembrie 1989 i se propune să semneze o scrisoare de contestare a regimului, redactată de mai mulți intelectuali timișoreni. Își dă acordul de principiu, dar rezultatul imediat este că o îngrozitoare frică de consecințe îl terorizează în zilele de până la declanșarea generală a revoltei, care va face scrisoarea inutilă. Sentința sa: Halal disident! Justificarea posibilă: În fond, ar fi semnat scrisoarea, odată
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
de fairy-tale, doldora de qui-pro-quo-uri și de farse inocente edulcorată parodic și de aceea devenită cu atît mai șocantă. Suflul scriiturii e animat sistematic, ca într-o sală de cinema la un film mut, în care pianul răpăie îndîrjit pe acordurile unor scene violente sau periculoase, în vreme ce pe ecran se perindă figuri tăcute și inofensive. Ai sentimentul ciudat că oricînd i e va putea întîmpla ceva grav Oedipei, că ea trăiește pericole reale, dar pe de altă parte știi că totul
Gangsteri de mucava și exilați romantici by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17362_a_18687]
-
întotdeauna categoric, clar formulate și cu persistență urmărită". Firește că, rămas credincios inițiativelor regelui Carol I, "prea generosul meu protector", Tzigara, ca specialist în istoria artei și avizat cunoscător al monumentelor noastre, e - și acum, cînd își redactează memoriile - de acord cu metoda restaurării utilizată de Lecomte de Nouy, care, se știe, a restaurat biserica de la Curtea de Argeș, dărîmînd-o și reînălțînd-o din nou, după un plan dinainte desenat. Și Titu Maiorescu, sub al cărui cel dintîi ministeriat (1874-1876), s-a inițiat această
Mărturisirile lui Tzigara-Samurcaș by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17373_a_18698]
-
utilizată de Lecomte de Nouy, care, se știe, a restaurat biserica de la Curtea de Argeș, dărîmînd-o și reînălțînd-o din nou, după un plan dinainte desenat. Și Titu Maiorescu, sub al cărui cel dintîi ministeriat (1874-1876), s-a inițiat această restaurare, era de acord cu procedeul utilizat și în Franța de Viollet le Duc, maestrul lui Lecomte de Nouy. Dar, mai tîrziu, procedeul a fost contestat de alți specialiști, printre care și de N. Iorga. Dimpotrivă, Tzigara-Samurcaș consideră că Octav Smighelski a nesocotit tradiția
Mărturisirile lui Tzigara-Samurcaș by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17373_a_18698]
-
prefect al Poliției Capitalei, cu probe despre loialitatea sa față de țară și cetățenii români în suferință, pe care i-ar fi apărat. În litigiu nu e, firește, delegația reînnoită pentru funcțiunea sa, primită, în martie 1918, din partea guvernului Marghiloman (cu acordul Curții de la Iași), ci tot însărcinarea primită, la sfatul lui P.P. Carp, din partea autorităților de ocupație germane. Și oricît s-a disculpat și apărat el timp de vreo două decenii, litigiul a rămas pe rol, apăsîndu-l ca o grea osîndă
Mărturisirile lui Tzigara-Samurcaș by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17373_a_18698]
-
o chestiune reprobabila din punct de vedere moral (indecentă, provocare etc.). fie riscantă medical (cancer la sîn), în ambele cazuri ea nu e acceptată. Aici apar două subcategorii: a femeilor care, apelînd la argumentul moral, nu au fost niciodată de acord cu această practică, si a celor care, convinse de problemă medicală, o resping după ce fie ele însele au experimentat-o, fie au tolerat-o la altele. Poziția bărbaților intervievați diferă destul de spectaculos: pentru aproape nici unul dintre cei întrebați nu e
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]
-
Balcani. Orgoliile demențiale care au condus, într-o primă fază, la situația tragică din Kosovo, îi împiedică acum pe liderii sârbi să facă și cel mai mic pas înapoi. Nici Milosevici și nici un alt politician sârb nu va fi de acord în vecii vecilor să-și pună semnătură pe un act de renunțare la Kosovo. Asta ar însemna - după cum îmi spunea un prieten sârb - că numele lui să fie blestemat o mie de ani de aici înainte! Or, tocmai asta n-
Cu toate pânzele sus, spre Zona Rublei! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17911_a_19236]
-
conștiința cititorilor. Paralel cu restabilirea critică a textului, merit însemnat al îngrijitorului de ediție, este reconstituit întreg procesul de receptare, de la recenziile și comentariile ocazionate în timp pînă la privirile de sinteză. În mare, românul a avut parte de un acord unanim. I s-au recunoscut vîrtuți ce țin de realismul clasic și doar filiațiile au diferit, căutîndu-se jaloane cînd în Balzac, cînd în Stendhal. Odată depășit stadiul cronicii de întîmpinare, au început forările în profunzimi, cu scop de a identifica
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
care le presupune condiția administrativă și financiară a unui ziar e de înțeles. Dar, treptat, se pare ca Ion Cristoiu a ajuns la o atitudine în care nu mai vrea să fie plictisit nici de patronul ziarului, indiferent de condițiile acordului inițial dintre părți. Fiindcă, după cum rezultă din articolul de opinie al lui Ion Rațiu, înainte de semnarea contractului propriu-zis, a existat o înțelegere prealabilă între cei doi, prin care s-au fixat termenii generali ai acestei relații.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17926_a_19251]