KorAP: Find »[drukola/base=adept & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...83 84 85 ...302 >

7,542 matches

Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292

săi (În special Făcăoaru și Herseni), care, Începând cu ultima parte a anilor ’30, au adus elogii antisemitismului natural și tradiționalismului conservator ale poporului român. Deja În acea perioadă devenise clară evoluția unei direcții exclusiviste, chiar rasiste printre unii dintre adepții eugeniei, a căror retorică a excluderii Îi apropia mai mult de Garda de Fier și alte mișcări politice de dreapta decât de poziția raționalist-clinică pe care Moldovan Încerca Încă să o apere. În 1926 Însă, discursul despre viitorul statului român

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
extindere a orașelor avea similitudini cu ideile de planificare urbană dezvoltate de Henri Prost și de alți arhitecți implicați În replanificarea spațiilor urbane din Franța, la sfârșitul secolului al XVII-lea43. Moldovan, la fel ca și acești arhitecți francezi, era un adept al modernizării. Cu toate acestea, existau puncte de divergență Între obiectivele sale de maximizare a capitalului biologic al națiunii și ideile contemporanilor săi francezi. În același timp, nici unul dintre autorii cu viziuni eugeniste din străinătate nu a pus atâta accent

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
agrare și, implicit, cine vor fi cei ce Își vor pierde o parte din pământ, În condițiile unui regim eugenic. Unele studii ulterioare ale lui Moldovan și o scrisoare deschisă către Ion Mihalache, președintele Partidului Național-Țărănesc, semnată de unul din adepții ideilor lui Moldovan, Francisc Rainer, cunoscutul antropolog și profesor de anatomie al Facultății de Medicină din București, dezvăluie Întrucâtva poziția eugenistă asupra acestui aspect important, dar neexplicitat, al criticii pe care autorul o aduce reformei agrare 48. Ca și În

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
politic 56. Discuția autorului Într-o secțiune ulterioară despre aplicarea legii reflectă această speranță că tehnocrații aveau o șansă mai bună de a administra cu mai mult succes aplicarea legilor și de a convinge populația să coopereze de bunăvoie. Cei mai mulți adepți ai ideilor eugeniste nu păreau să fie Înclinați către folosirea coerciției pentru a impune noua ordine eugenică. Încrederea În puterea persuasiunii și a educației este cea care ordonează viziunea despre reorganizarea Ministerului Afacerilor Interne. O posibilă sursă a poziției lui

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
patologiile latente ereditare și abstinența voluntară. Stilul și substanța argumentului lui Moldovan În favoarea necesității de a proteja sănătatea națiunii sunt foarte diferite de celebrările fasciste ale agresivității și violenței directe. În acest sens, Moldovan se distanțează și de unii dintre adepții ideilor sale, precum Iordache Făcăoaru 63. Conceptul lui Moldovan de stat biopolitic se apropie cel mai mult de acela de stat total, propus de filosoful german Carl Schmitt. În context românesc, cele mai multe similitudini le Împărtășește cu viziunea corporatistă a economistului

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
și muncă trudită, pământul și din interacțiunea fondului ei biologic și a mediului rezultă Înainte de toate destinul neamului 74. Afirmația de mai sus pune Încă o dată În evidență ambivalența sa față de noțiunea lamarckiană de determinism ereditar. Moldovan, spre deosebire de numeroși alți adepți ai ideilor eugeniste din Europa de Vest și Statele Unite, era reticent față de ignorarea importanței mediului În dezvoltarea trăsăturilor ereditare 75. De-a lungul anilor ’30, Moldovan a rămas un admirator constant al programelor eugenice din Germania, a căror eficiență o considera un

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
În antropologie la Universitatea din München, În 1929, considera că cel de-al Treilea Reich reprezenta cel mai de succes model pentru implementarea a ceea ce el susținea că sunt programe eugenice normative. Făcăoaru a mers mai departe decât orice alt adept al ideilor eugeniste din România În susținerea măsurilor eugenice coercitive, o poziție care Îl apropie mai mult de mișcarea nazistă decât de cea a eugeniștilor români. Făcăoaru era convins de importanța așezării inegalității rasiale În centrul politicilor și organizării statului

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
identificarea metodelor celor mai eficiente de a promova interesele statului și a asigura viitorul eugenic al națiunii. În 1937, la cel de-al XVII-lea Congres Internațional de Antropologie și Arheologie, organizat la București, Moldovan s-a remarcat, printre alți adepți ai ideilor eugeniste, drept cel mai puternic susținător al sterilizării controlate de stat. Propunerea lui Făcăoaru ca „sterilizarea practicată pe criterii eugenice să devină obligatorie și coercitivă” a fost respinsă prin vot de majoritatea participanților 85. Cei mai mulți dintre colegii săi

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Fier91. În relația cu Făcăoaru și ideile sale extremiste, Moldovan s-a dovedit Încă o dată inadecvat rolului autoasumat de lider al mișcării eugeniste. Alte perspective asupra statului eugenictc "Alte perspective asupra statului eugenic" În epocă, s-au afirmat și alți adepți ai eugeniei, neafiliați cercurilor conduse de Moldovan, care explorau Însă potențialul teoriilor eugeniste de a reforma instituțiile statului și conceptul de cetățenie. Unul dintre aceștia era Ioan Manliu, un medic interesat de construirea unui stat bazat pe principiile eugeniei. Manliu

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
alocau resurse În direcția menținerii marii majorități a cetățenilor În limitele „normalității” eugenice și mai puțin În favoarea celor care alegeau să Își concentreze eforturile și fondurile către reducerea numărului indivizilor disgenici și sporirea dimensiunilor elitei biologice 109. Banu părea un adept fidel al distribuției populației după o curbă În formă de clopot. Cu toate acestea, exista un punct important de divergență Între opinia lui Banu și cea a majorității adepților eugeniei din Marea Britanie, Statele Unite și Franța, preocupați În mod similar de

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
indivizilor disgenici și sporirea dimensiunilor elitei biologice 109. Banu părea un adept fidel al distribuției populației după o curbă În formă de clopot. Cu toate acestea, exista un punct important de divergență Între opinia lui Banu și cea a majorității adepților eugeniei din Marea Britanie, Statele Unite și Franța, preocupați În mod similar de degenerarea clasei muncitoare. Banu considera că responsabilitatea și activitățile de „normalizare” a capitalului biologic al clasei muncitoare nu puteau fi lăsate În Întregime În grija mamelor, așa cum sugerau cei mai mulți

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
indiferent de orice considerații practice, statul comunist și-a redefinit politicile În sensul aplicării unor măsuri mai restrictive de control al sănătății cetățenilor. * * * Eugeniștii susțineau că sunt interesați de sănătatea națiunii, nu de politică. Cu toate acestea, unele dintre lucrările adepților eugeniei au Încercat să propună reorganizarea comunității politice și a Înseși bazei de funcționare a statului În acord cu prioritățile eugenice. Teoria eugenistă a devenit fundamentul unei ideologii politice care, În unele cazuri, așa cum este cel al lui Moldovan În

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
forței ca mijloc legitim de asigurare a sănătății națiunii viitoare. De-a lungul perioadei interbelice, eugeniștii au evitat, În cea mai mare parte, discuțiile deschise despre problema evreilor, dintr-o perspectivă rasială sau eugenistă. În același timp, nici măcar unul dintre adepții eugeniei nu a criticat legile antisemite din 1940. Discursul eugenist a redefinit granițele statului, extinzând prerogativele și puterile statale În interiorul comunității, cu prețul reducerii drepturilor individuale. În același timp, eugeniștii erau În aceeași măsură dornici să extindă și responsabilitățile statului

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
ale suporterilor celui de-al Treilea Reich. Eugeniștii români nu susțineau Însă violența ca instrument legitim al statului și nici rasismul ca principiu fundamental. Având În vedere ambiguitățile intrinsece În viziunea biopolitică a statului eugenic, nu este surprinzător că diferiți adepți ai ideilor eugeniste și-au Însușit și au folosit În mod diferit argumentele acestora, pentru a susține afilieri politice extrem de eterogene, de la simpatia pentru Partidul Național-Țărănesc până la cea pentru Carol al II-lea și de la activismul În favoarea mișcării legionare până la

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
a preocupațiunilor noastre; În el trebuie să vedem un laborator al generațiilor viitoare, față de care atenția noastră trebuie să se Îndrepte cu aceeași solicitudine ca și față de materialul uman prezent. Expunere de motive, Proiectul Legii Sanitare și de Ocrotire, 1930 Adepții români ai eugeniei și-au investit eforturile nu doar În sensul restructurării statului, ci și pentru remodelarea rolurilor și ierarhiilor sociale. La baza viziunii lor a stat ideea Întâietății intereselor colective asupra celor individuale. Rolul social al unui individ singular

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
În trecut să ofere siguranță. Dimpotrivă, principiul interesului prioritar al comunității În raport cu actorii individuali avea să constituie fundamentul unei noi ierarhii a meritelor care, În opinia eugeniștilor, reflecta mai bine nevoile și problemele specifice epocii moderne. Ierarhiile sociale schițate de adepții eugeniei din România erau, În general, mai complexe decât de cele elaborate de alte mișcări eugeniste 1. Ne propunem să examinăm În continuare complexitățile, dar și inconsistențele conținute de modelul ierarhiei sociale eugeniste, pentru a Înțelege mai bine felul În

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
afaceri neromâni, politicieni de profesie și funcționari din administrația publică, chiar dacă cei din urmă erau și ei bărbați români. Eugeniștii au Încercat să redefinească și relațiile de gen, susținând atitudinile tradiționale, care le atribuiau femeilor cu precădere un rol domestic. Adepții ideilor eugeniste adăugau Însă acestui rol o nouă dimensiune legală, clar exprimată, care se suprapunea responsabilităților vagi atribuite femeilor și limitărilor impuse comportamentului lor, În sfera privată și În cea publică. Eugeniștii erau preocupați și de problema urbanizării și a

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
cultural-lingvistice. La fel ca și alte programe sociale normative propuse În epocă, teoriile eugeniste au folosit diferite reprezentări ale „celuilalt” pentru a trasa granițele normalității. Diferența dintre strategiile eugeniste și ideile altor intelectuali români era reprezentată de insistența cu care adepții eugeniei subliniau necesitatea de a folosi argumente științifice, bazate pe legile eredității, pentru a distinge Între comunitatea normală și elementele străine acesteia. Deși apelau la dovezi dure pentru a face explicită identitatea indivizilor nedoriți, adepții români ai eugeniei erau mult

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
reprezentată de insistența cu care adepții eugeniei subliniau necesitatea de a folosi argumente științifice, bazate pe legile eredității, pentru a distinge Între comunitatea normală și elementele străine acesteia. Deși apelau la dovezi dure pentru a face explicită identitatea indivizilor nedoriți, adepții români ai eugeniei erau mult mai moderați În problema separării elementelor străine de organismul sănătos al națiunii decât membrii mișcării eugeniste din Germania. Adepții români ai eugeniei erau dispuși să recunoască acuratețea limitată a metodelor folosite pentru a identifica indivizii

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
și elementele străine acesteia. Deși apelau la dovezi dure pentru a face explicită identitatea indivizilor nedoriți, adepții români ai eugeniei erau mult mai moderați În problema separării elementelor străine de organismul sănătos al națiunii decât membrii mișcării eugeniste din Germania. Adepții români ai eugeniei erau dispuși să recunoască acuratețea limitată a metodelor folosite pentru a identifica indivizii nedoriți și ofereau chiar soluții pentru integrarea unora dintre ei În societatea normală, mai ales În cazul delincvenților minori sau al prostituatelor. Prostituția era

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
două grupuri distincte, de cele mai multe ori aflate În conflict, datorită diferențelor importante dintre impactul pe care activitățile și comportamentul fiecăruia le aveau asupra sănătății națiunii. În rândurile care urmează, vom Încerca să decelăm aceste diferențe, așa cum erau ele percepute de adepții ideilor eugeniste, și să evaluăm influența unor asemenea percepții asupra conceptualizării problemelor sociale și a soluțiilor care li se ofereau. Existau În permanență tensiuni În Încercările eugeniștilor de a separa intelectualii de Întreprinzători, În două categorii sociale distincte, aflate pe

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
alte țări ale Europei Occidentale (În special În cadrul grupurilor de veterani din Franța și Germania), astfel de revendicări Încercau, de obicei, să restabilească poziții pierdute În timpul războiului. Perspectiva conflictuală asupra relației dintre antreprenori și intelectuali și-a găsit ecou printre adepții eugeniei, ale căror scrieri explorau alte aspecte ale rolului intelectualilor În comunitățile naționale, regionale sau locale. La primele lor apariții, atât Buletinul eugenic și biopolitic, cât și Societatea de Mâine se raportau la intelectuali, Înțeleși ca specialiști cu educație superioară

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
acest sens. Intelectualii păreau, de aceea, să constituie grupul cu șanse ideale de a media Între prioritățile eugenice ale națiunii și masele rurale, de care erau foarte strâns legați și asupra cărora aveau o influență semnificativă, la nivelul local informal. Adepții eugeniei considerau, de asemenea, că o garanție a potențialului intelectualilor locali de a susține substanțial noua ordine, la nivelul populației de rând, era faptul că preoții și Învățătorii jucaseră un rol esențial În difuzarea ideilor naționaliste și În mobilizarea țărănimii

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
populației de etnie română, o mare nedreptate, Înlocuind angajații de etnie maghiară din aparatul de stat cu alții de etnie română 10. Procesul de restructurare etnică s-a derulat Însă cu greu, din cauza insuficienței personalului calificat și specializat. În opinia adepților eugeniei, ritmul În care statul gestiona acest proces era chiar Îngrijorător de lent, iar situația, avertizau eugeniștii, putea să creeze oricând numeroase probleme. Eugeniștii se temeau că birocrații maghiari erau Înclinați să nu prețuiască interesele sănătății națiunii române și, de

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Îngrijorător de lent, iar situația, avertizau eugeniștii, putea să creeze oricând numeroase probleme. Eugeniștii se temeau că birocrații maghiari erau Înclinați să nu prețuiască interesele sănătății națiunii române și, de aceea, nu li se putea Încredința responsabilitatea aplicării normelor eugenice. Adepții eugeniei au mers chiar mult mai departe, argumentând că birocrații care nu erau de etnie română reprezentau o amenințare disgenică directă, pentru că obișnuiau să ia În căsătorie românce, care Își pierdeau astfel identitatea națională și Întemeiau familii ai căror copii

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]