70,486 matches
-
se încarcă de noi sensuri și noi străluciri, se oferă seducător (re)lecturii. Scrierile lui Mateiu Caragiale intră în această din urmă categorie. În primul paragraf al povestirii, naratorul insistă asupra caracterului ei autentic, asupra faptului că e "o poveste adevărată" în ciuda senzației de vis (sau, aș adăuga eu, de pură plăsmuire) pe care o poate da. Există deci "vise ce parcă le-am trăit..., precum sunt lucruri viețuite despre cari ne întrebăm dacă n-au fost vis", dar dovada că
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
de pură plăsmuire) pe care o poate da. Există deci "vise ce parcă le-am trăit..., precum sunt lucruri viețuite despre cari ne întrebăm dacă n-au fost vis", dar dovada că întîmplarea pe care urmează s-o povestească e adevărată o constituie faptul că de atunci n-au trecut "decît șapte ani". Asta ar fi o garanție că memoria - redeșteptată de o scrisoare cu emblema "Remember" - nu-l poate înșela! Iar paragraful al doilea începe cu precizarea temporală: "Era în
Recitind Remember by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14139_a_15464]
-
Și, înainte de toate, tocmai despre modul de a învăța, de a cunoaște. În zadar mă opintisem, licean cu o pasiune precoce, dar organele încă neformate, încercând să compun un comentariu la Cugetările lui Pascal, savantul credincios pentru care nutream o adevărată fervoare. Cursul universitar al profesorului Yves Auger, fost normalian, despre Pascal, curs urmat pe când eram încă în ultima clasă a liceului, mi-a oferit mai puține idei noi despre acele Cugetări, cât despre metoda de a le ordona, de a
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
al tabloului, către care se îndreaptă privirile lui Socrate ca și ale lui Aristotel, celălalt personaj central al tabloului, alături de Platon, prin minuția însăși a prezentării de o aparent plată concretețe, aprindea în mine " poate printr-un straniu contrast " o adevărată lumină a spiritului. Din fragmentele disparate, laborios culese și enumerate de profesorul meu pozitivist, încercam reconstituirea acelui "templu al Filosofiei" (ca să folosesc o expresie a lui Marsilio Ficino), care e Școala din Atena a lui Rafael. Pentru mine, acel deget
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
Dar, Maestre, am rostit cu îndrăzneală, în momentul acesta reputația mea se află sub ocrotirea dumneavoastră, nu pot să-mi doresc mai mult decît acest fapt care mă onorează. Cuvintele mele păreau că i-au răpit graiul. Găsisem cea mai adevărată motivație, care pornea din sentimentele de prețuire ale Maestrului și, poate, dintr-o afecțiune a lui, care se raportau nu numai la tinerețea mea, ci mai cu seamă la izbînda ce se săvîrșise cu cîteva luni înainte, prin apariția în
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
de emigrare în alte țări, în Argentina, în Brazilia, în Canada - „încercări" nerealizate (și din motive familiale). Tot „munca la CAROMAN" era mai sigură și mai atrăgătoare - mai ales pentru că îi dădea posibilitatea să exercite o activitate în folosul României adevărate, oprimate. Printre cei cărora Neagu Djuvara le-a acordat o salvatoare mînă de ajutor a fost Eugen Lozovan (1929-1998), devenit profesor la Universitatea din Copenhaga - un valoros savant român (căruia i s-a putut asigura o bursă la Universitatea „liberă
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
la urmă, cu gîndul departe"; „mi-am ascuns fața în palme și am plîns cu hohote, în ascuns" (p. 44-45). Putea-va cineva, citind aceste rînduri, să nu înțeleagă suferința vieții pe pămînt străin - fie el și francez - al acestui adevărat patriot român în „pribegie"? Și apartenența sa totală, viscerală, definitivă, la o Românie ideală, aceea pe care destinul (altcineva ar spune hazardul ) l-a obligat, în numele unei drepte cauze, să o părăsească? Dacă cei ce vor citi aceste însemnări, necunoscînd
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
aduna forțele și a-și cîntări în liniște șansele. Doi ani, cît timp se menținu în expectativă, "cu arma la picior", România fu teatrul unor intense frămîntări politice și diplomatice. Opinia publică era divizată. Se făcea propagandă pentru ambele cauze. Adevărații patrioți strîngeau relațiile cu Franța și Rusia solicitîndu-le, în vederea alianței, ajutorul în tehnică de război. Disputat și tergiversat, acest ajutor sosea intempestiv, după ocoluri costisitoare care-l făceau încă și mult neînsemnat. Pe de altă parte, nu se putea refuza
-Fragment dintr-un roman inedit - by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/14063_a_15388]
-
și prin pulpele ei se zărea ca prin vitralii halucinante cum furnicile vii ale morții și cum furnicile moarte ale vieții dansau un dans frenetic exagerat de bizar era în tăcerea sa sculpturală foarte tandră și foarte sinceră și foarte adevărată domnița poesie făcea rondul de majestate era dis-de-dimineață și eu eram epuizat de luptele de gherilă dintre bătrînul ficat și bătrînul plămîn din trupu-mi întins ca un arc deasupra unei prăpăstii piezișe și-mi lingeam pieptul cu limba unei pisici
Poezii by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14694_a_16019]
-
de pe Valea Drăganului. "în plină educație politică și cetățenească - mde, nu mai eram bandite, eram deținute - ni se proiectau câte patru-cinci jurnale de film dintr-o dată - Mandric și iar Mandric. Cazna - gardiana poreclită așa, nici nu-i mai știam numele adevărat, singura supraveghetoare în sala de proecții, coborând printre scaunele de la punctul ideologic, ori că s-a împiedicat, ori că i-a pus cineva piedică, a căzut cât era de lungă. într-o hărmălaie ce a acoperit chiar și vocea lui
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
Europa. Cam la un an de la întâmplarea cu "gârla care cerea OM" va putea fi pe picioarele ei, va recupera rapid liceul și apoi se va înscrie la Arte Plastice. După moartea bătrânei, prin 75, a trăit o vreme un adevărat miracol. Se visa noaptea zburând alături de bunică-sa ori chiar în spatele ei, imponderabilă, peste cartierele capitalei. Ziua desena aceste "vederi de sus", rezultatul se asemuia acelor hărți cu care am ieșit din Evul Mediu, cu toate simbolurile desenate în amănunt
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
sau meschini, îngeri sau monștri, - îngeri transformați în monștri sau monștri transformați în îngeri - despre felul cum ne imaginăm pe noi înșine în alții și despre - mereu ipotetic, mereu nesigur - despre felul cum se imaginează alții în noi... Asta e adevărat și despre pura teorie, căci nu spunea Paul Valéry, pe care-l citez din memorie: "Orice teorie e autobiografie"? Iată doar cîteva din gîndurile pe care mi le-a trezit lectura Jurnalului suedez al Gabrielei Melinescu, poetă, de la începuturile sale
O scrisoare deghizată by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14704_a_16029]
-
de un rang superior: fiecare triumf presupune o nouă învestitură, o nouă "descălecare" ș.a.m.d. Topoii prezentați și sugestiile conținute în analize, care se limpezesc pe masura ce lectură converge spre final (locul înălțimii, geografia paradisiacă, "legăturile" sau vrăjile, falsă și adevărată volnicie etc.) sînt și căi de orientare a reflecției cititorului către un sistem de relații și valori, altul decît cel curent, de natură să lămurească măcar în parte caracterele unei literaturi a cărei structura coerentă și aparte devine tot mai
Barocul lui Cantemir by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14771_a_16096]
-
poezie. În anul 1944, căsătorindu-mă cu Dinu Pillat, a trebuit să locuim în apartamentul părinților săi. Auzeam, prin ușile deschise, vocea graseiată a lui Ion Pillat chemându-și zilnic la telefon prietenul pentru un sfat sau comentariu. Straniu dar adevărat, Doctorul era cel care stingea arderile repezi ale lui Ion Pillat sau potolea incertitudinile celuilalt prieten al său, Ion Marin Sadoveanu, căci cumințenia lui ancestrală ținea în frâu plăsmuirile arzătoare ale propriei sale simțiri și imaginații fantastice, având astfel puterea
Ultimul mag, poetul Vasile Voiculescu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14749_a_16074]
-
legendelor medievale care sug seva timpului istoric evocat. Reveriile, marcate de indimenticabila poezie de debut O fată tînără pe patul morții, își topesc definitiv frăgezimile în sterilitatea unor Satire fără har și haz. Romanele Manoil și Elena apar ca o adevărată izbîndă după un șir de trudnice nefinalizări ale genului, cu expozițiuni semnificative dinspre Ion Ghica și M. Kogălniceanu, dar cu apogeu stilistic în Nicolae Filimon. Piesele de teatru, ca și viețile romanțate ale unor domnitori patrioți merită din plin "vălul
August by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14902_a_16227]
-
fără compasiune pentru semeni, nepăsători, calculați și duri, înseamnă că trăsăturile acestora au dobîndit deja o dimensiune colectivă. Bineînțeles că am depășit faza acestui tip de raționament sumar, obiectiv și aleatoriu. Poate oare o astfel de experiență personală reprezenta o adevărată "secțiune transversală" în natura unei societăți și mai ales în ethosul ei? Firește că nu, dar nu e mai puțin adevărat că, cel puțin într-o măsură, antisemitismul se bazează tocmai pe genul ăsta de generalizări, pe cît de superficiale
Rețete neștiințifice pentru combaterea antisemitismului by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/14828_a_16153]
-
a da peste minuni ale lumii care vor rămîne pentru totdeauna interzise majorității muritorilor. Dar și neșansa ca, din cauza goanei disperate, să treacă pe lîngă toate aceste minuni scoase în cale de un destin binecuvîntat aproape fără să le observe. Adevărata carte de memorii a lui Neagu Djuvara se lasă încă așteptată. Neagu Djuvara, Amintiri din pribegie. 1948-1990, Editura Albatros, București, 2002, 466 p.
Un om norocos? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/14803_a_16128]
-
Simona Tache Deși pare ficțiune, această poveste este adevărată, reală și autentică: 31 decembrie 2008. Seara, în jur de ora 19. Amica mea, A., se urcă în mașină și pleacă spre Carrefour să-și facă niște cumpărături. Pe drum, asistă la accidentarea gravă a unui cățel de către un coleg
Cum scapi de un câine mort după ce ai încercat să îl salvezi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21144_a_22469]
-
mai puternic afrodisiac este creierul uman. Poți să mănânci 20 de kile de ciocolată amestecată cu usturoi, caviar, sparanghel, avocado, spanac, miere, șampanie, banane (și alte produse de pe listele standard de afrodisiace), în timp ce vizionezi un vraf de filme porno, treaba adevărată o va face doar creierul. Iar creierul omului în anul 2012 are de-a face cu atâția stimuli, încât nu-l mai poți da gata c-o pagină din “Cele 50 de vicii ale domnului Gray”, dacă semn de carte
Costum sexy menajeră Mimi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21186_a_22511]
-
mai cutremurătoare momente ale cărții este cel în care Charlie își dă seama că toți cei pe care-i credea prieteni, nu făceau altceva decât să-și bată joc de el. Concluzia lui e pe cât de candidă, pe atât de adevărată și de sfâșietoare: “Iușor săai prieteni dacă lași lumea sărâdă detine”. Prin ochii inocenți ai lui Charlie Gordon, lumea o să vi se pară, dintr-odată, mult mai ușor de înțeles. Cojurația imbecililor de John Kennedy Toole: Povestea din spatele cărții e
Vacanța perfectă cu cărți by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21189_a_22514]
-
Simona Tache Ceea ce părea doar literatura de sertar, s-a transformat, se pare, într-o adevărată corespondență. Andreea i-a scris ieri Mihaelei o scrisoare care ar fi trebuit sa ramana secretă, dar Mihaela a interceptat-o și i-a răspuns aici. E randul Zanei să riposteze. Drăguți, N-am înțeles cum ai intrat în posesia
Scrisorile Andreei Marin catre Mihaela Radulescu se intoarce 2 by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21206_a_22531]
-
om serios, pe care te poți baza (știu, nu pare, dar chiar e), că stă bine la capitolul autoironie, că poți avea un dialog real cu el și că știe să facă complimente fetelor. A, da, și că e un adevărat gentleman. Păi, cine a bătut tot orașul ca să-mi aducă clătite, la ora 3 noaptea, cînd eram consemnată în redacție? Bucurenci. Și n-a așteptat să fie rugat de mai mult de trei ori... De ce îmi vine să fac tot
2358 de cuvinte despre “brandul” Dragoş Bucurenci by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21201_a_22526]
-
când făcuse potecă spre Sala Palatului mi se părea că e prea mainstream, prea clișeu. Ce vină avea ea (ce vină are Leonard Cohen?) că cineva a uitat câteva dintre piesele ei pe repeat în Vama Veche? Povestea frumoasă și adevărată scrisă de Ana-Maria Caia mi-a confirmat ceva ce bănuiam deja - că mi-ar fi plăcut s-o ascult în concert și s-o cunosc, tocmai pentru că era așa de vie, de contradictorie și de autentică. O ascult pe Cesária
Dor de Cesária by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82368_a_83693]
-
Dragoș Bucurenci Într-o lume perfectă, titlul acestui forum ar fi redundant: leadership-ul adevărat nu poate fi decât strategic*. Fără abilitatea de a privi proiectele în perspectivă, de a vedea pădurea și nu doar copacii, fără obișnuința de pleca la drum cu o hartă și fără exercițiul zilnic al diferențierii dintre esențial și accesoriu
Strategic Leadership Forum by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82379_a_83704]
-
simțim că și noi putem fi răniți. Iar cand răspundem, îndepărtând, la rândul nostru, una dintre măștile puterii noastre, când ne descoperim celuilalt în slăbiciunile - omenești, mult prea omenești - care ne definesc, abia atunci, cred eu, se naște o prietenie adevărată. Mi-a fost greu să nu citesc în comentariul prietenului meu și un ton amărui, resemnat. Definiția lui Foer surprinde o arhitectură a relațiilor pe care as numi-o prietenia-corvoadă. Ceva cu totul străin de cum simt eu că ar trebui
Prietenia ca o corvoadă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82383_a_83708]