11,268 matches
-
4: Le Peuple-monde, Paris, Fayard. Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î), Comunitate, Diaspora, LAICITATE, Mobilizare, NAȚIONALISM, NAȚIUNE, POPOR, Religie, Suveranitate/Suveranism Sistem-lumetc "Sistem‑lume" Φ MONDIALIZARE, NAȚIONALISM Sociabilitatetc "Sociabilitate" Așa cum remarca Jean Baechler, trebuie să fim foarte atenți aici la terminologia adoptată, pentru a evita amalgamele și confuziile. Se pot pune astfel În evidență trei niveluri. Sodalitatea, mai Întâi, se referă la capacitatea oamenilor de a forma grupuri, definite ca unități active de tipul cuplului sau familiei, Întreprinderii sau sindicatului, bisericii sau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
focalizarea nu mai prezintă un interes anume, independent de narațiune. Focalizarea internă are în schimb loc înlăuntrul evenimentelor localizate în timp și spațiu, și presupune aproape întotdeauna un personaj focalizator, deși o poziție ori o instanță neînsuflețită pot fi deopotrivă adoptate. Astfel, în povestirea lui Faulkner Barn Burning, băiatul Sartoris joacă adesea rolul focalizatorului, dar nu se identifică cu naratorul (vocabularul folosit în fraza a doua, redată mai jos, nu-i aparține lui Sarty). Istoria este relatată în mare parte din
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
în măsura în care revelează niște dispozitive generice: raporturile observate în trecut între mai mulți factori își pot găsi echivalenți structurali în perioada postcomunistă fără a fi stabilită însă vreo filiație directă. Această particularitate poate fi explicată prin caracterul incoerent al unor traiectorii adoptate: reorientările economice și politice frecvente și brutale au îngreunat cristalizarea clivajelor. Totuși, nu trebuie să credem că este vorba despre o confuzie totală. Dincolo de disjuncțiile istorice, un numitor comun poate fi identificat: toate țările din regiune au cunoscut un proces
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
de definirea unei noi abordări în termenii unor clivaje valabile pentru întregul areal "post-comunist"13 (înțelegând prin aceasta nu doar cele trei sau patru țări ale Europei Centrale, ci și toată Europa orientală, până la actualele granițe rusești, ceea ce corespunde viziunii adoptate de acest centru important al științei lor politice din Cehia. În acest sens, se operează un fel de gumaj al clivajelor anterioare instaurării sistemului de tip sovietic fondat pe principiul uniformizării efectelor acestuia, refuzând de facto luarea în considerare a
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Prima TV, Pro TV, Radio București, Radio Guerrilla, Radio România Actualități, Realitatea TV, TVR1, TVR2, TVR Cultural. 1 SB = subiect, CD = complement direct. 2 D = dativ, ERG = ergativ, ABS = absolutiv, p.t. = participiu trecut, nom. = nominalizator, prez. = prezent. 3 În funcție de modelul adoptat, trăsăturile sunt valuate sau verificate. 4 Este impropriu să se utilizeze notațiile 1 pl., 2 pl., 3 pl., întrucât aceste persoane nu reprezintă pluralizarea singularului corespondent, ca la substantiv. 5 Există limbi în care genul reflectă caracterul [+/-Animat] al referentului
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
limbile pot pierde construcția activă în favoarea celei pasive, de unde rezultă apariția unui tipar morfologic ergativ. 5.3. Există pasiv și în limbile ergative? Răspunsul la această întrebare nu poate fi categoric, acesta depinzând în mare măsură de tipul de definiție adoptat și de limbile ergative avute în vedere. Palmer (2007 [1994]: 158) arată că, dacă pasivul este definit ca fiind promovarea unui termen nonprimar la statutul sintactic de termen primar și marginalizarea termenului primar (originar), atunci unele sisteme ergative au pasiv
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
duce', venir 'a veni' (ergative) au un sens destul de diferit de marcher 'a merge', courir 'a alerga' (inergative 16). În cazul primelor două verbe, subiectul nu e Agent, ci este "pus în mișcare" de locutorul-narator, stăpân al punctului de vedere adoptat. Sorace (2004: 246), în discuția despre selecția auxiliarului în franceză, reia clasificarea propusă de Donaldio (1996)17 pentru verbe de mișcare: (a) verbe care denotă mișcare telică, inerent delimitată (arriver 'a ajunge, a sosi'); (b) verbe care denotă mișcare direcționată
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
semantic și sintactic; problema adjectivelor ergative; lista de limbi care au caracteristici ergative (deși unele dintre acestea au fost cuprinse în lucrări românești, nu s-a vorbit despre caracteristicile lor ergative). Am încercat să găsesc explicații pentru unele dintre soluțiile adoptate anterior în lingvistica românească în legătură cu clasa de verbe care constituie obiectul cercetării: ca urmare a influenței teoriei localiste, verbele ergative au fost identificate fie cu ambii membri ai perechii care participă la alternanța cauzativă, fie cu perechea tranzitivă, iar abordările
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
doganiene a constat în investigarea personalului politic. Pentru Dogan, înțelegerea articulării câmpului politic presupune identificarea diverselor configurații ale elitelor politice din țări și perioade diferite 5, dincolo de polisemia rezultată din diversitatea tradițiilor științifice 6 sau a tipului de demers analitic adoptat (elitist sau decizional). Numeroasele sale studii cu privire la personalul parlamentar sau ministerial devin astfel mijloace prin care putem accede la o mai bună înțelegere a reprezentării politice, dar și o explicație a unor procese politice legate de funcționarea instituțiilor și articularea
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
social în care a fost aruncată Germania și reorganizarea constituțională a Republicii de la Weimar. Istoricii și juriștii germani sau străini care au studiat căderea Republicii de la Weimar subliniază faptul că, deși a fost considerată în epocă drept un summum, Constituția adoptată imediat după Primul Război Mondial avea în realitate o arhitectură dezechilibrată și hiper-prezidențială. Neșansa istorică da, există așa ceva! a făcut ca această nefericită Constituție să cadă în mâinile unui mareșal-aristocrat-latifundiar prusac pe nume Hindenburg, al cărui rol a fost determinant
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Adunarea generală este prezidată de președintele Consiliului de administrație, iar în absență acestuia de vicepreședintele executiv. Președintele desemnează 2 secretari dintre acționari. În procesul-verbal care trebuie scris în registrul adunărilor generale se înscriu prezenta, ordinea de zi, dezbaterile și hotărîrile adoptate. Procesul-verbal se semnează de persoana care a prezidat ședința și de către secretar. Hotărîrile adunării generale nu vor putea fi executate înainte de îndeplinirea formalităților de publicare prevăzute de lege. La ședințele ordinare și extraordinare ale adunărilor generale ale acționarilor în care
HOTĂRÎRE nr. 1351 din 27 decembrie 1990 privind înfiinţarea Societăţii comerciale pe acţiuni "ROMCONTROL - S.A.". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107450_a_108779]
-
unei practici de concurență neloială. ... ------------ Art. 3^2 a fost introdus de pct. 5 al art. I din ORDONANȚA nr. 12 din 31 iulie 2014 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 586 din 6 august 2014. Articolul 3^3 (1) Deciziile adoptate de către Consiliul Concurenței potrivit art. 3^1 alin. (2) se comunică de îndată, dar nu mai târziu de 5 zile de la emitere, persoanelor fizice și juridice în cauză, care au obligația de a se conforma imediat măsurilor dispuse. ... (2) Deciziile
LEGE nr. 11 din 29 ianuarie 1991 (*actualizată*) privind combaterea concurenţei neloiale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107492_a_108821]
-
au obligația de a se conforma imediat măsurilor dispuse. ... (2) Deciziile de constatare și, după caz, de sancționare se contestă potrivit prevederilor art. 49 alin. (1) din Legea nr. 21/1996 ... , republicată, care se aplica în mod corespunzător. (3) Deciziile adoptate de către Consiliul Concurenței prin care se aplică sancțiuni contravenționale, necontestate, constituie de drept titlu executoriu. (4) Deciziile adoptate de către Consiliul Concurenței se publică pe pagina de internet a instituției, precum și într-un ziar de largă circulație, cu respectarea datelor confidențiale
LEGE nr. 11 din 29 ianuarie 1991 (*actualizată*) privind combaterea concurenţei neloiale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107492_a_108821]
-
se contestă potrivit prevederilor art. 49 alin. (1) din Legea nr. 21/1996 ... , republicată, care se aplica în mod corespunzător. (3) Deciziile adoptate de către Consiliul Concurenței prin care se aplică sancțiuni contravenționale, necontestate, constituie de drept titlu executoriu. (4) Deciziile adoptate de către Consiliul Concurenței se publică pe pagina de internet a instituției, precum și într-un ziar de largă circulație, cu respectarea datelor confidențiale și a secretelor comerciale. Cheltuielile de publicitate se suportă de către contravenient. ... ------------ Art. 3^3 a fost introdus de
LEGE nr. 11 din 29 ianuarie 1991 (*actualizată*) privind combaterea concurenţei neloiale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107492_a_108821]
-
respingere de către prima Cameră sesizată, proiectul sau propunerea legislativă se trimite celeilalte Camere care va decide definitiv. (4) În cazul în care prima Cameră sesizată adopta o prevedere care, potrivit alineatului (1), intră în competența sa decizionala, prevederea este definitiv adoptată dacă și cea de-a doua Cameră este de acord. În caz contrar, numai pentru prevederea respectiva, legea se întoarce la prima Cameră sesizată, care va decide definitiv în procedura de urgenta. ... (5) Dispozițiile alineatului (4) referitoare la întoarcerea legii
CONSTITUŢIE*) din 21 noiembrie 1991 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107465_a_108794]
-
convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor. ... Articolul 93 Măsuri excepționale (1) Președintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgență în întreaga țara ori în unele unități administrativ-teritoriale și solicita Parlamentului încuviințarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia. ... (2) Dacă Parlamentul nu se afla în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenta și funcționează pe
CONSTITUŢIE*) din 21 noiembrie 1991 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107465_a_108794]
-
politica generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condițiile articolului 113. ... (3) Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se considera adoptat, iar aplicarea programului sau a declarației de politica generală devine obligatorie pentru Guvern. ... (4) În cazul în care Președintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face în ședința comuna a celor două Camere. ... Articolul
CONSTITUŢIE*) din 21 noiembrie 1991 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107465_a_108794]
-
se afla în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizată nu se pronunța asupra ordonanței, aceasta este considerată adoptată și se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedura de urgenta. Ordonanța de urgenta cuprinzând norme de natura legii organice se aproba cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1). ... (6) Ordonanțele de urgenta nu pot fi adoptate
CONSTITUŢIE*) din 21 noiembrie 1991 (*republicată*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107465_a_108794]
-
Ministerul Justiției și Procuratura Generală; prevederile alin. 1 se aplică în mod corespunzător. ---------------- Articolul 34 Salariile din prezenta lege sunt brute și impozabile în condițiile legii. Acestea vor fi actualizate țin��nd seama de indexările acordate în conformitate cu prevederile hotărârilor Guvernului adoptate după 1 ianuarie 1993. Articolul 35*) Statele de personal ale unităților exterioare subordonate Ministerului Justiției și Parchetului General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție se aprobă de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Ministerul Finanțelor. Statele de funcții pentru aceste unități se
LEGE Nr. 52 din 29 iulie 1991 *** Republicată cu privire la salarizarea personalului din organele puterii judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107572_a_108901]
-
străină de garanțiile și normele echivalente acelora existente în cazul unei adopții naționale." 6. La articolul 7 se introduc două alineate finale, cu următorul cuprins: "În cazurile prevăzute de art. 1 alin. 4, întocmirea noului act de naștere al copilului adoptat, cu toate efectele filiației firești, se va face de către primăria pe raza căreia își are domeniul sau reședința adoptatul, iar în cazurile prevăzute de art. 1 alin. 5, de către Primăria sectorului 1 din municipiul București. Cetățenia adoptatului este supusă legii
LEGE Nr. 48 din 16 iulie 1991 pentru completarea şi modificarea unor dispoziţii legale privind înfierea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107565_a_108894]
-
două alineate finale, cu următorul cuprins: "În cazurile prevăzute de art. 1 alin. 4, întocmirea noului act de naștere al copilului adoptat, cu toate efectele filiației firești, se va face de către primăria pe raza căreia își are domeniul sau reședința adoptatul, iar în cazurile prevăzute de art. 1 alin. 5, de către Primăria sectorului 1 din municipiul București. Cetățenia adoptatului este supusă legii cetățeniei române." 7. După art. 7 se introduc art. 7^1 și 7^2, cu următorul cuprins: "ART. 7
LEGE Nr. 48 din 16 iulie 1991 pentru completarea şi modificarea unor dispoziţii legale privind înfierea. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107565_a_108894]
-
de Ministerul Justiției și Procuratura Generală; prevederile alin. 1 se aplică în mod corespunzător. ---------------- Articolul 34 Salariile din prezenta lege sunt brute și impozabile în condițiile legii. Acestea vor fi actualizate ținând seama de indexările acordate în conformitate cu prevederile hotărârilor Guvernului adoptate după 1 ianuarie 1993. Articolul 35*) Statele de personal ale unităților exterioare subordonate Ministerului Justiției și Parchetului General de pe lângă Curtea Supremă de Justiție se aprobă de Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Ministerul Finanțelor. Statele de funcții pentru aceste unități se
LEGE Nr. 52 din 29 iulie 1991 *** Republicată cu privire la salarizarea personalului din organele puterii judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107570_a_108899]
-
care rămân valabile reglementările privind salarizarea în vigoare la 1 martie 1991. ... (2) Indemnizațiile lunare și salariile din prezenta lege sunt brute și impozabile în condițiile legii. Acestea vor fi actualizate ținând seama de indexările acordate în conformitate cu prevederile hotărârilor Guvernului adoptate după 1 ianuarie 1993. ... (3) Drepturile prevăzute la art. 2 din prezenta lege se cumulează cu pensia sau cu alte venituri. ... (4) Prin derogare de la Legea nr. 3/1977 , cu modificările ulterioare, la încetarea mandatului, indiferent de durată acestuia, senatorii
LEGE Nr. 53 din 31 iulie 1991 *** Republicată privind indemnizaţiile şi celelalte drepturi ale senatorilor şi deputaţilor,. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107574_a_108903]
-
care rămân valabile reglementările privind salarizarea în vigoare la 1 martie 1991. ... (2) Indemnizațiile lunare și salariile din prezenta lege sunt brute și impozabile în condițiile legii. Acestea vor fi actualizate ținând seama de indexările acordate în conformitate cu prevederile hotărârilor Guvernului adoptate după 1 ianuarie 1993. ... (3) Drepturile prevăzute la art. 2 din prezenta lege se cumulează cu pensia sau cu alte venituri. ... (4) Prin derogare de la Legea nr. 3/1977 , cu modificările ulterioare, la încetarea mandatului, indiferent de durată acestuia, senatorii
LEGE Nr. 53 din 31 iulie 1991 *** Republicată privind indemnizaţiile şi celelalte drepturi ale senatorilor şi deputaţilor,. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107573_a_108902]
-
care rămân valabile reglementările privind salarizarea în vigoare la 1 martie 1991. ... (2) Indemnizațiile lunare și salariile din prezenta lege sunt brute și impozabile în condițiile legii. Acestea vor fi actualizate ținând seama de indexările acordate în conformitate cu prevederile hotărârilor Guvernului adoptate după 1 ianuarie 1993. ... (3) Drepturile prevăzute la art. 2 din prezenta lege se cumulează cu pensia sau cu alte venituri. ... (4) Prin derogare de la Legea nr. 3/1977 , cu modificările ulterioare, la încetarea mandatului, indiferent de durată acestuia, senatorii
LEGE Nr. 53 din 31 iulie 1991 *** Republicată privind indemnizaţiile şi celelalte drepturi ale senatorilor şi deputaţilor,. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107575_a_108904]