7,836 matches
-
după 1970 (eșecul Primăverii de la Praga). În 1948 a absolvit Facultatea de Litere și Filosofie a Universității București. În 1949 își începe, la aceeași facultate, cariera universitară - care devine, pe măsura desprinderii de activitatea și funcțiile politice, un domeniu de afirmare profesională, în 1990 ajungând șef al Catedrei de literatura română, iar din 1993 până la pensionare (1996), decan, continuând să funcționeze ca profesor consultant. În 1971 a obținut titlul de doctor în filologie. Paralel cu activitatea universitară, între 1952 și 1964
CORNEA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286421_a_287750]
-
Opt zile pentru totdeauna, Cluj-Napoca, 1982; Șarpele albastru, Cluj-Napoca, 1989; Taifas la purgatoriu, Cluj-Napoca, 1995; Am fost pe lumea cealaltă, Bistrița, 2000; Ce rămâne, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Furtuni domestice, RL, 1978, 45; Tudor Dumitru Savu, Debut și afirmare, TR, 1978, 46; Val Condurache, Prozatori tineri, CL, 1978, 12; George Șerban, Cornel Cotuțiu, „În căutarea altui final”, O, 1979, 8; Radu Săplăcan, Câteva „impresii”, TR, 1979, 10; Horia Pătrașcu, Câteva gânduri pentru acum, FLC, 1983, 37; D.R. Popescu, Galaxia
COTUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286454_a_287783]
-
revistei noastre”, se spune în articolul-program din primul număr. Interesul pentru literatură este sporadic, proza și poezia lipsind din cuprinsul revistei. În articolul Anul literar 1934, Eugen Ionescu afirmă că lipsa spiritului critic în literatura română a dus la imposibilitatea afirmării unor creatori de talent, critica literară dezbătând îndeobște rolul social al culturii, participarea intelectualilor la democratizarea vieții. Exagerând valoarea lui Ion Minulescu, Al. T. Stamatiad și F. Aderca, pe care îi compară cu Paul Valéry, Charles Baudelaire și Julien Benda
CRITICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286518_a_287847]
-
Perceperea propriei persoane ca diferită de cei din jur Socializare reciprocă Perceperea permanenței obiectelor (Piaget: obiectele există și atunci când nu se văd) Primii pași, primul cuvânt Copil mic: 1 an - 2 ani și jumătate Autonomie / rușine și îndoială (Erikson) Independență, afirmare de sine și mândrie sporite Începutul conștientizării propriei persoane Imitarea socială și începutul empatiei Începuturile autocontrolului Imitarea întârziată și gândirea simbolică Dezvoltarea limbajului: 100 de cuvinte Perfecționarea competențelor motorii și de explorare Preșcolar: 2 ani și jumătate - 6 ani Inițiativă
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
78-81; Alexandru Mușina, Arcadia bacoviană: o contrautopie, RL, 1993, 6; Alexandru Buican, Posteritatea lui Bacovia și „Istoria” lui... G. Călinescu, București, 1994; Gh. Crăciun, Bacovia - principiul tranzitiv al „Stanțelor”, RL, 1994, 34; V. Fanache, Bacovia. Ruptura de utopia romantică și afirmarea spiritului modern, Cluj-Napoca, 1994; Micu, Scurtă ist., I, 367-369; Gh. Crăciun, Simbolismul bacovian de la conformism la erezie, ST, 1995, 3; Agatha Grigorescu-Bacovia, George Bacovia. Posteritatea poetului, București, 1995; Ioan Milea, Lecturi bacoviene și alte eseuri, București, 1995, 7-87; Pop, Recapitulări
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
de evenimente ce se petrec în Moldova, în timpul războiului. La Sărcani, la conacul boierilor Coțofanu, s-a înființat un spital, în care sunt îngrijiți răniți, infirmierele fiind femei din elita vremii. Împrejurările conduc personajele către o transformare morală, în sensul afirmării sincerității și al acceptării realității brutale; orice restricție etică fiind abolită, se dezlănțuie cele mai ascunse - până atunci - pasiuni erotice. În castelul-Sodomă coexistă devoțiunea și altruismul cu libertinajul cel mai deșucheat. Atmosfera este de sabat grotesc, iar balul din grotele
BARNOSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285651_a_286980]
-
iresponsabilități sociale și politice ce anunță un viitor de violente răsturnări, unită cu forța artei de pamfletar a poetului susțin volumul. Cântare omului e sociogonie în imagini și odă libertății. Secvențele principale ale acestei alcătuiri simfonice relevă treptele cuceririi și afirmării umanului din om: ridicarea din pulbere pe verticala demnității și a cunoașterii, botezul nemărginirii, bătălia minții pentru adevăr, cutezanța prometeică, inventivitatea, munca. Semnificativ, fiecare pas înseamnă ruperea unor împotriviri, rezistențe, inerții. Pentru A., omenescul se câștigă în lupta dusă cu
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
totale, între viață și neviață. Poezia de dragoste, acum poezie a regretului și amintirii, e de o mare puritate. Se continuă „dialogul” cu divinitatea, rostirea întrebărilor fără răspuns asupra hotarelor de nedepășit din condiția umană. Acceptarea misterelor inaccesibile (Psalmul mut), afirmarea necesității interioare căreia îi răspunde „fantoma” divinității (Psalmistul) stau alături de răzvrătirile când vitalist-dionisiace (Marele Cioclu), când patetice în tragismul viziunii de chin absurd, sisific, prin care este interpretat destinul (Haruri), și de certitudinea pribegiei și a căutării. Morții i se
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
întoarcere, din 1836, B. este profesor de gramatică română și germană, limbă latină, istorie, geografie, aritmetică, principii de bună purtare, contabilitate și corespondență comercială. Brașovul a fost văzut de B. ca un centru unde puteau rodi ideile lui referitoare la afirmarea națională prin intermediul școlii și culturii. În 1837, cu ajutorul bănesc al negustorului R. Orghidan, scoate cea dintâi gazetă a sa, „Foaie de săptămână”, apărută doar în două numere. La 1 ianuarie 1838, finanțat de J. Gött, proprietar de tipografie, face să
BARIŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285644_a_286973]
-
După 1860, reintră în viața politică, devenind un militant energic care, alături de alții, avea de reprezentat interesele românilor în Dieta din Sibiu și în Parlamentul din Viena. În vremea dualismului austro-ungar, proclamat în 1867, adept al direcției pasiviste, el susține afirmarea cât mai sistematică și completă a individualității naționale românești. Se mută la Sibiu și editează ziarul „Observatoriul” (1878-1885), unde publică mai ales studii istorice și sociologice. Participă, în 1881, la înființarea Partidului Național Român, ajungând în 1884 președinte al partidului
BARIŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285644_a_286973]
-
puternică și o mare speranță”; „Drepturile noastre le cucerim”; „Convingem prin GEST, nu numai prin raționament”; „Ne ferim de cărturarii pedanți. Sunt totdeauna sterili și totdeauna fățarnici” - și Ce vrem. Catehism pentru suflete nehotărâte. Autorul unor asemenea sentințe care propovăduiau afirmarea impetuoasă era cunoscut până în anii ’50 doar prin aceste broșuri. N. Vătămanu, un participant la întâlnirile „academiei”, prețuind la B. harul și hazul cu care nara momente din viața vechiului București, l-a îndemnat stăruitor să le scrie. Astfel, cel
BELDIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285683_a_287012]
-
a integrat în cea europeană într-un proces de evoluție firească pe propriile coordonate. Validitatea acestui punct de vedere, inspirat, probabil, de eseistica revistei „Gândirea”, dar argumentat prin roadele unei laborioase cercetări personale, e, firește, de discutat. Aflate cumva între afirmare și tăgăduire - Nicolae Manolescu include în Istoria critică a literaturii române (1990) un capitol intitulat, semnificativ, A existat un baroc românesc? -, secvențele baroce din literatura noastră au adunat, între timp, în jur numele unor cercetători reputați ai discursului literar medieval
BAROC. Termenul. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285653_a_286982]
-
poetică remarcabilă. Forța acesteia stă în repetiția câtorva idei și motive fundamentale, într-o simbolistică transparentă, de obicei de extracție filosofică. Valoarea acestui tip de poezie nu este de aflat nici în profunzimea, nici în noutatea ideilor, ci în vigoarea afirmării unor credințe care ar fi comune tuturor - sau care trec ca atare. Cum spunea B. însuși: „Mă inventau, de cumva n-aș fi fost.” Versul profetic al lui Goga se încarcă aici de ideologie. Tonul oracular, tentativele demiurgice din Cântece
BENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285699_a_287028]
-
adversități. Publicația a respins orice academism, „cultivarea în eprubetă închisă, cu dop, a vieții politice și literare”, și a căutat să aducă un aer proaspăt în spațiul dezbaterii publice și al literaturii, stimulând în mod consecvent creativitatea și setea de afirmare a unor „condeie noi”. Foarte prețuită de tinerii scriitori, revista, mai ales în prima ei serie, le-a dat unora prilejul să debuteze, iar pe alții i-a ajutat să se facă mai bine cunoscuți. Astfel, în ce privește poezia, pe lângă cele
BILETE DE PAPAGAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285739_a_287068]
-
cu transpunerile anterioare ale Vechiului și Noului Testament existente la noi, din care numeroase pasaje ar fi fost preluate și integrate aproape fără modificări în cuprinsul noii ediții. Apariția Bibliei din 1688 a fost apreciată în acest context drept momentul afirmării depline a limbii naționale în cult, o încununare a strădaniilor cărturarilor clerici și laici din cele trei state feudale românești, și extinse pe o durată de mai bine de un secol, pentru dezvoltarea limbii literare. Traducerea și tipărirea integrală a
BIBLIA DE LA BUCURESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285724_a_287053]
-
strădaniilor cărturarilor clerici și laici din cele trei state feudale românești, și extinse pe o durată de mai bine de un secol, pentru dezvoltarea limbii literare. Traducerea și tipărirea integrală a Bibliei în Țara Românească ar fi avut drept consecință afirmarea subdialectului muntean ca bază în evoluția ulterioară a limbii române literare. Cercetările mai noi, reactualizând un alt punct de vedere, dar aprofundând investigația și argumentarea, insistă asupra însemnătății traducerii lui N. Milescu, a ponderii acestui text în cuprinsul ediției de la
BIBLIA DE LA BUCURESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285724_a_287053]
-
un al doilea tom). În 1955, este aleasă membru al Academiei Regale din Belgia, iar în 1966, este distinsă cu un premiu al Academiei Franceze pentru întreaga activitate. B. se numără printre scriitorii al căror debut editorial a însemnat o afirmare impetuoasă, răsplătit și cu un premiu academic. Impresiile de călătorie din Les Huit paradis vor cuceri publicul prin farmec exotic, cu adieri din O mie și una de nopți. Peisaje de vis și miresme legendare, palate fastuoase și maghernițe umile
BIBESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
et de Transylvanie (1930), excursuri eseistice în istoria și arta românească, sau Feuilles de calendrier (1939), care înmănunchează un ciclu de articole și reportaje scânteietoare de vervă. B. reprezintă, alături de Elena Văcărescu și Anna de Noailles, o ipostază strălucită a afirmării spiritului românesc peste hotare. SCRIERI: Les Huit paradis, Paris, 1908; ed. (Cele opt raiuri), tr. Tudor Nicolaescu, București, 1946; Alexandre Asiatique ou L’Histoire du plus grand bonheur possible, Paris, 1912; Isvor, le pays des saules, I-II, Paris, 1923
BIBESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285720_a_287049]
-
tuturor artelor, revista reușește să ofere o imagine a vieții culturale românești și europene din epocă. În paginile ei, cu rubrici diverse și bogat ilustrate, apar informații și comentarii de actualitate, sunt evocate personalități artistice, sunt semnalate talente în plină afirmare. O atenție specială e acordată artelor spectacolului, cu un accent pe teatru și film. Revista are o echipă de cronicari tineri, dar redutabili, cu un spirit critic ascuțit, deseori polemic. Cronica teatrală e semnată de N. Carandino, cea cinematografică de
BIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285746_a_287075]
-
fost propusă de G. Călinescu, este structurată pe ideea că „filonul folcloric străbate evoluția întregii noastre literaturi”, idee ilustrată prin cercetarea monografică a problemei la șase scriitori: D. Cantemir (raportul operei acestuia cu etosul popular cunoaște o „pregnantă și strălucită afirmare - poate unică la acea dată în planul culturii europene”), Gh. Asachi, I. Heliade-Rădulescu, M. Kogălniceanu, C. Negruzzi și N. Bălcescu. Lipsește din sumarul cărții Alecu Russo, fiindcă - precizează B. - acesta a colaborat discret la colecția de poezii populare a lui
BISTRIŢIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285749_a_287078]
-
timp, cu o anumită lirică patriotică ori de meditație istorică, oraculară, vag ori criptic vindicativă, care a fost tolerată ori încurajată de naționalismul ceaușist, și că diferă net de aceea doar prin recursul masiv și explicit la religiozitate și prin afirmarea poziției politice anticomuniste, promonarhice, manifestă, de pildă, într-o odă lui Mihai I. Uneori se disting accente neoexpresioniste de filiație blagiană, în viziuni ceva mai „aspre” și mai sumbre decât cele ale maestrului: „Năpraznic cădeau pietre.../ Pietre peste pietre se
BODEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285775_a_287104]
-
nostru. G. CĂLINESCU Prima sa carte se adresează cititorilor de acasă, pentru a atesta - în română și greacă - însușirile autorului său: un domn creștin, respectuos al tradițiilor religioase dominante în societatea vremii, iscusit în arta scrisului, erudit. [...] Divanul nu este afirmarea unui misticism juvenil, ci prima scriere a unui om al culturii sud-est europene din epoca înnoirii ei, dornic de afirmare literară, socială și politică. VIRGIL CÂNDEA Scriind istoria de început a neamului în limba alor săi, punându-le la îndemână
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
său: un domn creștin, respectuos al tradițiilor religioase dominante în societatea vremii, iscusit în arta scrisului, erudit. [...] Divanul nu este afirmarea unui misticism juvenil, ci prima scriere a unui om al culturii sud-est europene din epoca înnoirii ei, dornic de afirmare literară, socială și politică. VIRGIL CÂNDEA Scriind istoria de început a neamului în limba alor săi, punându-le la îndemână, la fel ca înaintașii într-ale rechemării trecutului în actualitate, un sacru depozit de pilde și argumente de orgoliu, încheindu
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
astăzi, dominată de o stare cronică de stres, de îndoială spirituală și de emoții violente, puterea gândirii negative a devenit una dintre cele mai importante - deși nerecunoscute - cauze ale bolilor cronice, ale deteriorărilor și ale imunodeficienței dobândite. Gândirea pozitivă și afirmarea sentimentelor de fericire sunt moduri foarte eficient de folosire a minții pentru generarea tipului de energie asociate cu sănătatea și vindecarea. Numeroase studii științifice au demonstrat că, atunci când pacienții din spitale și sanatorii își pot exprima sentimentele sincere de fericire
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
veacurilor. Popoarele se formează și se mișcă în virtutea altei forțe, dominante și imperative, dar a cărei origine rămîne necunoscută și inexplicabilă. Forța aceasta este dorința de a atinge sfîrșitul și care constituie în același timp negarea acestui sfîrșit. Este forma afirmării necontenite și neobosite a existenței sale și a negării morții. Spiritul vieții, după cum spune Scriptura, «rîurile de apă vie», a căror secare o prevestește amenințător Apocalipsul. Principiul estetic, cum se exprimă filosofii, principiul etic, cum zic aceiași filosofi. «Căutarea lui
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]