4,357 matches
-
mic doar 2 ani. În zilele acelea în care începe povestirea noastră, sărmana femeie a trebuit să meragă la Comisariatul Militar Teritorial, pentru a i se întocmi formalitațile de pensie de pe urma soțului său, mort la datorie pentru Patrie. Era în Ajunul Crăciunului. Lumea se pregătea să întâmpine Marea Sărbătoare a Nașterii Domnului. Natura era îmbrăcată toată în alb, pregătită să-L întâmpine pe Pruncul Iisus. Totul era feeric. Dar, biata femeie nu vedea nimic din această frumusețe, căci pentru ea, iarna
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
Aici medicii au constatat decesul și i-au spus să o ducă acasă. Închipuiți-vă, dragii mei, durerea și disperarea copiilor ei, care o așteptau să le aducă de la oraș covrigi și dulciuri, când au văzut-o moartă. Și era Ajunul Crăciunului. Satul vuia de glasurile colindătorilor, care vesteau din casă în casă că „Astăzi S-a născut Hristos!”, iar ei o boceau pe mama lor! S-au adunat vecinele milostive, care încercau să-i mângâie pe bieții orfani. Niculina, fetița
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
Smărăndița la strânsul mesei și la spălarea vaselor, după care mulțumind din tot sufletul, au vrut să plece. Dar, cu un zâmbet blând, domnul învățător le-a spus: „Nu plecați, căci mai avem ceva de discutat cu voi. Ieri, în ajunul Crăciunului sau împlinit zece ani de când măicuța voastră Ileana, Domnul să o odihnească în pace, a plecat la Domnul. Ați rămas astfel, fără de ambii părinți, și ați luptat din greu cu viața. Văzându-vă comportarea voastră frumoasă, eu și d-
NE POVESTEȘTE ... BUNICA -Povestiri de Crăciun by SOFIA TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91581_a_93215]
-
-mi trimeată banii cu două-trei zile nainte [2r] de zi întîi. Afară de-aceea, am să mă mut, fiindcă șed foarte departe de Universitate. Roagă pe Harieta să mă ierte dacă nu i-am răspuns la scrisorile ei. Astfel, în ajunul acelei nenorocite espozițiuni s-au scumpit așa toate celea aicea că abia pot trăi din ceea ce-mi trimite tata. De-aceea cred că ar fi consult, ca pe semestrul viitor să mă duc la o altă universitate, în provinție
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
fost numit în funcțiune? Revizor școlar: M. Eminescu D-lui Constantin Grigoriu, învățător în cot. Voroveștii, com. Miroslava, pl. Stavnic 141 [ALEXANDRU ORĂSCU] Iași, în 21 april 1876 ROMÎNIA INSPETORATUL ȘCOLAR CIRCONSCRIPȚIUNEA IAȘI N-o 201 Domnule Ministru, Fiind în ajunul plecărei pentru Vaslui în afacerea concursului din 25 april a. c., mă grăbesc a vă încunoștiința că nu am primit nici până acuma știrile statistice pe cari le-am cerut de urgență de la primăriile și învățătorii rurali în urma ordinelor d-voastre
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
sfânt. Nu-i mai vorbeam de mult, dar numai faptul că știam că există era de-ajuns spre a-mi întuneca obișnuita mulțumire. A murit și m-am dus la înmormântare. Vreți să-mi spuneți de ce? Cele două zile din ajunul înmormântării au fost, de altminteri, pline de interes. Nevasta portarului zăcea bolnavă în singura lor odaie și alături de ea fusese așezat pe niște capre coșciugul. Trebuia să ne luăm singuri scrisorile. Deschideam, spuneam: "Bună ziua, doamnă", ascultam elogiul defunctului, spre care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
meu de a fi, simplu și cordial, îmi câștiga, fără prea mare osteneală, simpatia tuturor, fără de care nu mă puteam simți mulțumit. La înmormântarea de care vorbesc, decanul nostru nu binevoise să vină. Eu, în schimb, da, și încă în ajunul unei călătorii, lucru de altminteri subliniat de toată lumea. Știam că prezența mea va fi remarcată și comentată în chip favorabil. Atunci, înțelegeți, nici chiar ninsoarea ce cădea în ziua aceea nu m-a putut face să dau îndărăt. Cum? Ajung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
Un vis a prins a mă purta cu el...Mă aflam pe o pajiște smălțuită cu flori din care culegeam pe alese. În timp ce mă bucuram de soare, flori și cântec de pasăre, a apărut în fața mea - văitându-se -țiganca din ajun. „Bine te-am găsit, conașule. Iar te-am pierdut și umblu în urma matale de-mi rup oasele.” „Da’ ce grabă ai, să mă găsești?” am întrebat-o eu nedumerit. „Ți-am mai spus, conașule, că Cel de Sus mi te-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
parte din fiecare auditor va scăpa din sugestia muzicei, care va fugi de subt stăpânirea arcușurilor noastre, chemat afară de arcușurile aerului fin. Și tot așa va fi și cu fiecare executant. Aș vrea pentru joi o ploaie bună. Duminica, în ajunul generalei, fusese cu deosebire de obositoare. Marcian voise să desfacă iar din nituri fiecare bucată muzicală 265 pentru a controla calitatea și defectul amănuntului. Apoi se trecuse de două ori ansamblul. Marcian descoperea abia acum greșeli și, cu acel imperativ
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
în-mormîntarea pentru miercuri. Erau lucruri destul de supărătoare. Pentru cine cunoștea tragicomedia, cu sfârșit așa de tragic, moartea Siei avea unele elemente de emoție. Evenimentul mai era și neprevăzut deoarece credeau că boala s-a sfârșit cu bine. Apoi înmormîntarea în ajun de concert era o stângăcie vrednică de Sia. Elena, turburată de acea veste, pălise cu mâini moi și reci care tremurau. Cum Drăgănescu tocmai intra, înt-un elan neobicinuit și nemotivat, Elena se repezise spre el cu gest de brațe întinse
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
emancipa. XVIII Sosise ziua repetiției generale pusă la cale de atâta timp de doamna Elena Drăgănescu-Hallipa cu pasiune și metodă. îndelung pregătită cu zel sistematic, apoi așteptată cu răbdare și socotință, iar în ultimele zile cu o enervare neprevăzută. în ajun, Elena simțise o sălbiciune trupească și sufletească de convalescent și de la acea slăbiciune trecuse lesne la un somn adine. Se sculase în dimineața "generalei" odihnită de somn liniștit și rămăsese învăluită de o beatitudine în care orice preciziuni se topeau
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
cartier nu se știa bine de cine e vorba. Unii spuneau că a murit o actriță de la Operă, alții un deputat. Circula însă stăruitor și versiunea că era o fată mare adusă de la spital, zvon răspândit de cei ce din ajun văzuse instalarea catafalcului. Unii adăogau că "era de boală molipsitoare". Sicriul era acoperit. Erau aprinse toate candelabrele și florile se grămădeau treptat, aduse de doamne elegante în rochii negre. Erau acolo și mulți bărbați în ținută corectă de doliu. O
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
și le desfacă din tremurul rezonanțelor. - Ieri! . . . murmură Elena. - Admirabil! îi răspunse prințesa Ada. Elena se uită surprinsă de prezența ei, acolo unde ea se simțea așa de singură, si de sigură cu gândul ei, de altfel necunoscut Adei. în ajun coralul din Bach emoționase po Elena până la intimidare și aiureală. Corul de azi o purtase spre un fel de bucurie interioară, fără de energii fizice. Din toți, ea singură îl ascultase ca pe un imn de slavă, nu de jale; ea
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
de accident". La vreun accident de bob-sleigh se va fi gândit sărmanul, sau totuși știa că moare? -• A! ... Așa! ... se potoli Drăgănescu, dar începură ciocăneli noi subt coastă. Era acum și el îndoit. Să-i dea Elenei telegrama tocmai în ajun de concert și după înmormîntare! O luă în mână, o întoarse, o răsuci. Cumpăni sentimentele și disciplina lor. Vroia să facă ceea ce ar fi fost mai plăcut Elenei. O înapoie nedeschisă. - Du-o în salonașul doamnei. De se întoarce cu
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
darurile și cu pomul de iarnă apropiindu-se, puștiul se hotărăște să-i scrie lui Moș Crăciun și să-l roage să aducă pentru fiecare dintre membrii familiei câte un dar. Pentru sine, însă, uită să ceară ceva. În noaptea Ajunului, năstrușnicul Moș Crăciun bate la ușă, împarte darurile și, spre surprinderea lui Cristinel, îi înmânează acestuia cadoul dorit: o mașinuță cu telecomandă. Uimirea care se citește pe chipul micuțului nu are margini. El înțelege că este răsplătit tocmai pentru faptul
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
de casă cu blăniță și niște ochelari cu rame aurii... și lipi repede scrisoarea, fără să spună ce își dorește și el. Uitase complet de el, gândindu-se la ceilalți, și nici nu și-a dat seama decât chiar în Ajunul Crăciunului. Erau cu toții în camera de zi, în jurul bradului împodobit mai frumos ca niciodată. Îngerași argintii și steluțe aurii umpleau acel colț de cameră cu o lumină aparte. Dinspre bucătărie răzbăteau miresme de pâine coaptă și de turtă dulce cu
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
în numele Tatălui, al Fiului și al Sfântului Duh, amin!” („Amin”) Cunoscându-i apetența pentru poezie autentică, i- am răspuns dorinței sale de a-i da în scris poezia: “Coșmar penitenciar” din 25 Decembrie 1949, Camera 4 Spital: “O noapte de Ajun...dar sorții undeva în iad erau jucați; mai trebuiau doar niște argați în spațiu-ncercuit al morții. O clipă am crezut că nu mai sunt: pădure-adâncă, și din mine rupeau flămândele jivine și nu puteam să le înfrunt. O mână a
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
simt într-o stare aparte. Am un pronunțat sentiment de plinătate, de ușurare sufletească, nu sunt în stare să mănânc ceva. Către miezul nopți mă încredințez odihnei binemeritate și sper ca ulterior să mi se liniștească și gândurile, care în ajun o cam luaseră razna la un moment dat... Marți, 25 august 2009. Încă de la ora 7 acționez ca o gazdă responsabilă pentru musafirii dragi, Felicia din Galați și bucureșteanca Liliana cu al său fiu, Luca, venit special pentru eveniment. Pe
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
3) O altă gafă de aceeași proporții este și vizita la miez de noapte, tot pe tăcute, sub protecția întunericului, la dl. Vântu acasă. Ce-l mâna pe dl. Geoană așa de tare să facă acea vizită buclucașă, tocmai în ajunul turului doi? Cum de nu și-a dat seama că măcar de data aceasta nu se cade, nu se cuvine, nu e necesar și încă nu e necesară o asemenea vizită. Cum de nu și-a dat seama că face
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
să aibă loc în ziua următoare. De ce n-a întrebat pe niciunul dintre consilieri în această problemă dacă e bine s-o facă sau să n-o facă? Buclucașă vizită și de neiertat - zic eu - pentru un politician aflat în ajunul celui mai mare eveniment din viața sa politică! Să țintești în vârful piramidei afirmând că vei fi cel mai... cel mai... președinte și să te pretezi unui asemenea joc copilăresc de-a politica?!? Hai să fim serioși, dar nimeni, chiar
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
beneficiu vădit pentru ambele părți. În plan general parlamentul a validat noul guvern, care a și trecut la lucru - țintă predilectă - Bugetul pe 2010 - precum și alte priorități. Cred în cinstea, în onestitatea premierului Boc. Joi, 24 decembrie 2009. Suntem la ajunul Crăciunului. La mulți ani cu sănătate! Vremea s-a încălzit simțitor. Stratul de zăpadă de peste 40 de cm scade în volum, pământul absoarbe avid zăpada abundentă. Ce e semănat râde sub brazdă promițând un rod bogat pentru vară. Primesc un
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
"O viață de om așa cum a fost" - aș parafraza pe Nicolae Iorga, care își intitula memoriile astfel - dupa ce am parcurs ,,Memoriile mele" scrise de catre Ioan Costache Enache, întrun ajun de existență pământeană. Și aș vrea să subliniez tenacitatea acestui veteran care a fost capabil să aștearnă 350 de pagini A4, cu o grafie aruncată din condei în multiple rotocoale și îmbinări artistice de consoane și vocale, inimitabile, așa cum am
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93056]
-
picat din alt tărâm, totul devine limpede și tulburător. Pesemne aceasta era legea care m-a făcut să-l întâlnesc pe Guță Diaconescu. Vreme de cinci luni, năsos și deșirat, chipul lui nu mi-a spus nimic, până în seara de Ajun când, cugetând la o vorbă de duh cu care să-mi întâmpin musafirii, deodată, mi sa iscat în amintire, odată cu înfățișarea celui care o rostise cândva, vorba căutată. Trăsăturile duhliului erau ale lui Guță. Coincidea până și numele. Cu atotștiința
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
și nimic din înfățișarea sa ori din felul șovăitor în care se apropie de obiecte, de parcă nu mai e sigur de mișcările lui, nu ține de realitatea obișnuită. Pune pe masă, fără să zică nimic, cele două cărți luate în ajun și așteaptă ca Julius să-i dea altele. Tot două și, bineînțeles, tot despre mări și oracole. Fără să se uite, măcar, la ele, murmură un "mulțumesc" slab și se prelinge pe ușă. 19. "Cărțile despre oracole" mi-au adus
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
s-a pornit să zbârnâie. Am deschis ochii și am văzut ferestrele albe. Peste puțină vreme, mă aflam pe gardul din capătul grădinii. Țin minte și mirosul acelei zile. Pluteau în aer arome grele de nuci bătuți cu prăjinile. În ajun plouase și rămăsese în umezeala scândurilor ceva care te făcea să dorești soarele... Cum ar fi arătat, oare, viața mea fără acea zi? În primii ani de liceu, mă dădeam în vânt după literatura sămănătoristă. Era o reacție împotriva mediului
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]