3,029 matches
-
Trebuia să fac pregătirea lecției prin intuirea tabloului cu mai multe oi sau a ilustrației din carte cu oi pe numărate. Ca să pot răzbi între mai multe limbi sacrificam recreațiile Ninei care îmi spunea toate cuvintele în rusește, turma cuvintelor albindu-mi noaptea. și cuvintele nici nu erau rusești ci ucrainiene sau haholești, de la numele pe care singuri și-l dădeau locuitorii așezării. Încetul cu încetul, ca într-o nisiparniță, absorbeam cantitatea de cuvinte slavone pe când copiii, la rândul lor, partea
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
soarele. Cu o săptămână înainte de îngogoșire, era necesară mutarea pe rastele curate. Trebuia să avem grijă să nu perforeze gogoșile sau mătasea să se întindă pe stelaje și nu în gogoașe. Când viermii au început să crească și să se albească erau înfiorători. Apoi s-au transformat în gogoașe albe. Când acestea erau puțin gălbui a venit mașina care le-a luat. Ale mele nu erau atât de mari și frumoase cum erau cele de la școală dar, reușisem să duc la
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
localităților de pa valea Jijiei, printre care și moșia lui Toderel, ori Toderean, moșie ce se întindea mult spre sud, ajungând până în ținutul Hârlăului și dacă ținem cont și de harta lui Dimitrie Cantemir din 1700, găsim localități ca Iacobeni, Albești, Slobozia s.a. Se mai știe că în apropiere, ca vecin și poate ca stăpân pe Hlipiceni, să fi fost boierul de la Albești, care avea o moșie mare, cu reședința în satul Mășcăteni. Abia pe la jumătatea secolului al XIXlea, s-a
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
ținutul Hârlăului și dacă ținem cont și de harta lui Dimitrie Cantemir din 1700, găsim localități ca Iacobeni, Albești, Slobozia s.a. Se mai știe că în apropiere, ca vecin și poate ca stăpân pe Hlipiceni, să fi fost boierul de la Albești, care avea o moșie mare, cu reședința în satul Mășcăteni. Abia pe la jumătatea secolului al XIXlea, s-a numit Slobozia Hlipiceni. O altă variantă ar fi că, în urmă cu circa 200 de ani, satul Slobozia-Hlipiceni, ar fi făcut parte
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
putut găsi un act doveditor, dar cert este că alături de Hlipiceni pe dealurile de pe malul drept al Sitnei era o mare moșie ce se învecina cu cele din Bâznoasa, iar pe valea Jijei, după cum am amintit, se învecina cu moșia Albești. Singura dovadă veche a localității Hlipiceni rămâne biserica și cimitirul situat în culmea Dealului Ponor. Cert este că populația de aici era și este evlavioasă și ca atare și-a ridicat o biserică, care cu timpul s-a stricat. În
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
1890, pe când s-a construit pe aceste meleguri calea ferată, comuna, mai exact moșia, era Todireni, de unde și numele gării. Până în comuna Todireni trebuie să străbați 4 km; la fel și cu gara Zlătunoaia, care se află pe raza comunei Albești, deși nu poartă numele comunei, iar satul Zlătunoaia este la o distanță de 10 km și face parte din comuna Lunca. Moșia Todireni, moșie destul de mare, suferă mari transformări. Aceste transformări sunt de ordin familiar a familiei boierești Sturdza. Sandulache
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
să scoată vița și să folosească pământul în cultura mare. Centrul de valorificare a cerealelor se transformă în S.C. Romcereal, baza Todireni, condusă de Dumitru Hromei și apoi de inginer Tatiana Cojocaru. Ce-au pierdut? Odată cu desființarea S.M.T.-ului din Albești, tractoarele care au fost mai bune au fost cumpărate de tractoriștii din stațiune ori brigăzi, prin lucrarea individuală a scăzut producția agricolă și implicit venitul. Prin desființarea stației de preparare a asfaltului, din comuna vecină Todireni, nu s-a mai
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
localităților de pa valea Jijiei, printre care și moșia lui Toderel, ori Toderean, moșie ce se întindea mult spre sud, ajungând până în ținutul Hârlăului și dacă ținem cont și de harta lui Dimitrie Cantemir din 1700, găsim localități ca Iacobeni, Albești, Slobozia s.a. Se mai știe că în apropiere, ca vecin și poate ca stăpân pe Hlipiceni, să fi fost boierul de la Albești, care avea o moșie mare, cu reședința în satul Mășcăteni. Abia pe la jumătatea secolului al XIXlea, s-a
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
ținutul Hârlăului și dacă ținem cont și de harta lui Dimitrie Cantemir din 1700, găsim localități ca Iacobeni, Albești, Slobozia s.a. Se mai știe că în apropiere, ca vecin și poate ca stăpân pe Hlipiceni, să fi fost boierul de la Albești, care avea o moșie mare, cu reședința în satul Mășcăteni. Abia pe la jumătatea secolului al XIXlea, s-a numit Slobozia Hlipiceni. O altă variantă ar fi că, în urmă cu circa 200 de ani, satul Slobozia-Hlipiceni, ar fi făcut parte
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
putut găsi un act doveditor, dar cert este că alături de Hlipiceni pe dealurile de pe malul drept al Sitnei era o mare moșie ce se învecina cu cele din Bâznoasa, iar pe valea Jijei, după cum am amintit, se învecina cu moșia Albești. Singura dovadă veche a localității Hlipiceni rămâne biserica și cimitirul situat în culmea Dealului Ponor. Cert este că populația de aici era și este evlavioasă și ca atare și-a ridicat o biserică, care cu timpul s-a stricat. În
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
1890, pe când s-a construit pe aceste meleguri calea ferată, comuna, mai exact moșia, era Todireni, de unde și numele gării. Până în comuna Todireni trebuie să străbați 4 km; la fel și cu gara Zlătunoaia, care se află pe raza comunei Albești, deși nu poartă numele comunei, iar satul Zlătunoaia este la o distanță de 10 km și face parte din comuna Lunca. Moșia Todireni, moșie destul de mare, suferă mari transformări. Aceste transformări sunt de ordin familiar a familiei boierești Sturdza. Sandulache
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
să scoată vița și să folosească pământul în cultura mare. Centrul de valorificare a cerealelor se transformă în S.C. Romcereal, baza Todireni, condusă de Dumitru Hromei și apoi de inginer Tatiana Cojocaru. Ce-au pierdut? Odată cu desființarea S.M.T.-ului din Albești, tractoarele care au fost mai bune au fost cumpărate de tractoriștii din stațiune ori brigăzi, prin lucrarea individuală a scăzut producția agricolă și implicit venitul. Prin desființarea stației de preparare a asfaltului, din comuna vecină Todireni, nu s-a mai
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
pedofilia, traficul de carne vie. Drepturile persoanei sunt moral construite ignorându-se orice altă determinare în afara faptului de a fi om. Aceasta este calea rațională prin care umanitatea a progresat spre extinderea statutului de cetățean de la un club restrâns: bărbații albi creștini cu avere, spre o umanitate tot mai lărgită. În ultima jumătate de veac, cetățenia și drepturile nu mai depind nici de sex, nici de rasă, etnie, avere etc. Calea rațională ne impune o normă prin care să tratăm pe
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
niciodată o Congregație «mixtă». De aceea, «dacă vreți aprobarea diecezană, va trebui să o acceptați drept Congregație clericală». Prin urmare, toate acele articole care îngăduie fraților o anumită responsabilitate de conducere în Congregație trebuie să fie suprimate. Don Calabria se albește la față. I se face rău. Adunarea este suspendată. În ziua următoare, pe 29 februarie, don Pedrollo și părintele Natale merg la episcop. Îl văd foarte îngrijorat și preocupat pentru sănătatea prietenului său don Calabria. A spus, cu accent îndurerat
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
a rarelor stații de încrucișare, calea ferată, fără întîrzieri exagerate, a făcut față pînă la capăt. În spate, unde după plecarea spre front rămîneau diplomații asistam la debarcarea răniților, alături de "corespondenții de război", faună specială ce mergea de la bătrînul hîrșîit, albit în meserie (în majoritate englezi tăbăciți în expediții îndepărtate prin Africa și Asia...), la tipul de Tartarin cu tot felul de centiroane puse peste costume în carouri, cu cizme înalte și înarmați pînă în dinți. Toată această lume, împiedicată să
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
în semifinale. Pentru a fi măturată acolo de Germania Federală. Astăzi, Franța și Brazilia își împart iarăși un sfert de finală. O pagină albă din cartea de istorie a fotbalului freamătă în așteptarea cernelei. Iar adolescenții anului 2006 vor povesti, albiți la tîmple, în 2026, cît de frumos a fost meciul de la Frankfurt. iulie 2006 Fiorul tacticii Italia a uitat de anchetele interne, de scandalurile de corupție și a ales calea fotbalului. Lippi a dominat Mondialul, bazîndu-se pe educația tactică deosebită
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Renașterii, spre a se reînnoi prin simboliști: Cât au călcat cu piciorul, N-au mai văzut crăișorul Câte flori împodobite, Câte râuri limpezite! Oh! câți trandafiri miroase Cu foi rumene, frumoase! Rosmarinii au verdeață Și garoafele roșeață. Aici crinul să albește, Colea nardul frumos crește. Chedrul ramurile-și tinde, Care mult văzduh cuprinde. Chiprul frunze înverzește, Și văzduhul le clătește. Izvoarele curg răcite, Ca cristalul limpezite. Barac are, în numeroasele lui prelucrări, un adevărat geniu al titlului analitic care taie răsuflarea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
poezia e străbătută de fior fantastic, și iată o bună scenă de noapte spectrală: Dodată calul se încordează! S-aruncă-n lături, se spăimîntează! Se svîrcolește! de frică multă, Nici bold, nici glasul nu-mi mai ascultă. Ager descalec, văz jos turtită Albind o trâmbă învăluită! Vântul stătuse, ploaia-ncetase, O raz-a lunei se arătase, Cea cât o mince stârcită mică O bleaznă mare-n sus se rădică, P-obraz lăsate cărunte plete Cu șerpi i-atîrnă încovoiete, Neagră la față din ochi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Ca o îndrăgostită nebună se încolăcește în șuvoaie turbulente și ușor, ușor, dispare înghițită de îmbrățișările dure și rigide ale nemuritorului prieten. Uneori, când ploile abundente spală albia moldavă, Jijia strânge în ea toate șuvoaiele răzlețe de la Dorohoi, Botoșani, Drăcșani, Albești, Hlipiceni, Andrieșeni, Vlădeni, Larga Jijia, transformându-se într-un balaur fioros cu sute de capete. Supărată pe tot ce întâlnește, atacă dur măturând totul în cale, cărând cu ea lemne, fân, oi, vite, pe care cu o ură nebună le
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
ajungă la straja filistenilor, era un pisc de stîncă de o parte și un pisc de stîncă de cealaltă parte; unul purta numele Boțet(boțit: mototolit, înghesuit, încrețit) și celălalt Sene (senina: a lumina, a luci, sini: a înălbăstri, a albi prin înălbăstrire)... 19,22 Atunci Saul s-a dus el însuși la Rama. Ajungînd la fîntîna cea mare fără apă, care este la Secu, a întrebat...” Textul de mai sus arată situația jalnică a ivriților, săraci și fără surse de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
mai groși decât acul, aranjați frumos în butoiaș, și cu foarte multă sare pe ei. Pentru noi, care eram mai mari, era mai ușor, dar pentru Titi care abia se înțercase, de foame, nu mânca decât hamsii sărate, de-i albea sarea pe buze și împrejurul gurii și apoi bea apă multă, multă. Această lipsă cronică în alimentația noastră a avut urmări, dar aceste urmări au fost resimțite, cel mai greu de bietul Titi. El na mai crescut ca ceilalți frați
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
scurt până la genunchi și era încălțat în botfori...vrednic roman. De oamenii răi spunea că nu-I pasă; are pentru dânșii pistoale încărcate în desagi” * De către un crâșmar * “Meșter la vorbă era cel cu căciulă” * “Oase risipite, cu zgârcurile umede, albeau țărâna. Botforii, tașca, chimirul, căciula brumărie erau ale lui Nichifor. El era acolo, însă împuținat de dinții fiarelor...Asupra rămășițelor descoperite ale lui Nichifir bătea piezis soarele auriu de aprilie” Personaj absent, Nechifor Lipan: soțul Vitoriei Lipan, concentrează în jurul său
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Ionescu de la Brad. Printre membrii grupării liberale ieșene s-a numărat și Ion Creangă. liberali de nuanța lui Mihail Kogălniceanu. Kogălniceanu însă nu mai avea partid, ci, odată cu detronarea lui Cuza, kogălnicenismul pierise. Pe frac ționiști conservatorii din București, adică „albii“, îi numeau: „roșiii din Moldova“. Fruntașii celor două partide în luptă erau: din partea conservatorilor de nuanțe diferite, o puternică pleiadă compusă din: prințul Dimitrie Ghica (Beizade Mitică), Lascăr Catargiu, general Chr. Tell, Petre Mavrogheni, general I.Em. Florescu, Gheorghe Costa-Foru
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dar încă vioi. S-a încercat să-mi dea câteva lecțiuni de vioară. Deși instrumentul îmi plăcea mult, n aveam aptitudini. Lăutarii epocii erau: Angheluș, celebru muscalagiu 267, Pădureanu bă trânul 268, Ionică Dinicu 269, tatăl lui Grigoraș Dinicu, Ochi Albi 144 bucureștii de altădată 265. Nae Miulescu, devenit între timp patron de tipografie, a fost acuzat, pe nedrept, de comiterea unui asasinat, în complicitate cu soția sa, în ziua de 12/24 mai 1885 (celebra - pe atunci - „crimă din strada
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Imaginația noastră despre exil e unilaterală, săracă”. Cînd am ajuns în dreptul său, copilul începuse să coboare din plopul cel înalt. Era palid de efort și emoție. După ce a atins pămîntul, a început să-și scuture haina de școală, care se albise de praf și var. „Ce-ai căutat acolo sus?”, l-am mustrat eu. „Te-ai murdărit, dar puteai și să cazi!” Tăcea. „Nene - a intervenit colegul său, care îi păzise ghiozdanul și ghetuțele - s-a urcat să așeze un pui
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]