2,913 matches
-
domnească, acest monument este celebru prin pictura în stilul bizantin paleolog din vremea lui Vlaicu Vodă ( 1364 -1366), căreia se adaugă alte două stadii de refacere a frescelor, cu adăugarea unor tablouri votive și prin zidăria aparentă care decorează exteriorul, alternând cărămida și patra de râu. Despre biserica epicopală se știe că a fost ctitorită de către Neagoe Basarab, între 1512 și 1517, când a fost târnosită cu mare fast, după cum relatează Gavriil Protul, martor al evenimentelor, care consemnează că Neagoe „sparse
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
acoperi pe deplin goana buimacă de sub frunte. O goană îndepărtându-se iarăși,cât ai clipi, de cuvintele anume găsite pentru ea. Dar care sunt aceste cuvinte și cât de iute ar trebui ele să-ți stea la îndemână și să alterneze cu altele, pentru ca să ajungi din urmă gândurile? și-apoi, ce-nseamnă „să ajungi din urmă“? Doar gândirea vorbește cu totul altfel cu sine însăși decât vorbesc cu ea cuvintele. și totuși, dorința aceasta: „să pot s-o spun“ - dacă n-
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
ani a stat în lagărul regelui care ucide, și în acești cinci ani a fost mereu pe punctul să moară de foame. Ajunsese acolo la nouăsprezece ani, purtând cozi lungi ca orice țărăncuță. Motivele pentru care te rădeau în cap alternau, povestea mama. Existau două, dar ea o pățea mereu, indiferent din care. Când erau păduchii motivul, când faptul că furase de pe câmp câțiva cartofi sau sfeclă furajeră ca să nu moară de foame. Se-ntâmpla, uneori, să fi fost deja tunsă
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
am învățat contrar curiozității și intențiilor mele, depășind mereu limitele a ceea ce mi s-ar fi putut pretinde, și în răspăr cu nervii mei. Zilele despre care-am povestit mai înainte demonstrează că bicicleta și platinarea părului, frigiderul și pietrișul alternau între ele. Dar ceva rămâne constant în alternanța acestor nimicuri: umbra însemnată. Pentru că și amenințarea rămâne constantă. Lucrurile pot fi și trebuie reduse la o concluzie simplă: cu cât o țară e mai lipsită de libertate, cu cât statul te
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
-n regulă. Și zâmbea subțire cu mustățile lui negre în coadă de rândunică. Și mai era ceva. Ceasul acesta era simplu, dar frumos. Sub sticlă, în partea superioară, pe cartonul unde sunt indicate sub formă de cerc cele douăsprezece ore alternând ziua cu noaptea, era ștanțată sigla C.F.R., informație extrem de prețioasă, care preciza din capul locului instituția căreia îi era destinat ca o garanție absolută a funcționării lui impecabile, el adresându-se unui eșalon de muncitori având ca notă caracteristică fundamentală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
se uita lung la mine, dar nu îndrăznea să mi se adreseze. Eu pe atunci eram cochetă și aveam două paltoane - unul de stofă și unul de blană - , amândouă prefăcute din două foste mantouri elegante ale mamei, pe care le alternam. Îmi schimbam mereu și pieptănătura. Am aflat ulterior că tânărul Marius Ralian a crezut că eram două. Două surori care semănau foarte bine între ele, iar el nu știa care dintre cele două îi plăcea mai mult. Până la urmă, văzându
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
viață dintr-o rusă învățată cântând Tomnaia noci, Dasfidanie, mama...: Pasolstvo... ambasadă... rumînskoie pasolstvo! Sau rumînskaia? Am străbătut peronul întrebând, fără să aștept răspuns, și Cuda rumînskoie pasolstvo? Și Cuda rumînskaia...?, genul adjectivului mărindu-mi spaima; mă loveam de oameni, alternând femininul cu neutrul; până când o bătrânică m-a luat de mâna în care țineam valiza și m-a dus la o stație de autobuz spunându-mi (sau așa mi se păru): spakoina ingheală... spakoina ingheală..., acest ingheală de la bunică-mea
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
petrece acțiunea. Provincial, subiectul devine repede, în mâinile tânărului regizor, de nerecunoscut ; și nu pentru că autorul nostru ar fi descoperit America (în care personajele sale vor să emigreze ), ci tocmai pentru că aceasta, ei da, a fost (demult) descoperită ! Schimbând unghiurile, alternând cele trei puncte de vedere asupra aceleiași povești, N.C. cinefilizează o realitate posacă, infuzându-i aerul subtil al jocului cinematografic. Astfel privită, povestea se transformă într-un de-a v-ați ascunselea amoroso filosofic, o hârjoană a sensurilor ce se
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
în fine, deși în roluri mai mici, toți ceilalți interpreți (Luminița Gheorghiu mama lui Adi , Adi Carauleanu tatăl , Alex Potocean Adi...) sunt impecabili. Din punct de vedere tehnic, 4, 3, 2 este o performanță de control. Camera lui Oleg Mutu alternează, după cum spuneam, cadrele fixe cu apropierea aproape tactilă de personajul Otiliei filmat mai mult din spate, pe dominante de verzui-cenușiu (culori de acvariu...). Montajul Danei Bunescu este perfect, întrucât nu se vede. Iar lipsa muzicii (cu excepția piesei de pe genericul final
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
fost totuși ; pe lângă intensul ”moment subiectiv” din finalul Pădurii spânzuraților abil integrat narațiunii, perfect explicabil din punctul de vedere al perspectivei personajului Bologa și, oricum, episodic în economia filmului , Duminică la ora 6 rămâne exemplul cel mai consistent de cinema alternând o incertă subiectivitate a personajelor cu o absolut certă subiectivitate regizorală, ce-și permite, la o adică, să introducă acel laitmotiv al liftului ambiguu ca unghi subiectiv (Al vreunui personaj ? Al regizorului ?), dar în mod manifest inovator, scandând narațiunea ca
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
într-un ritm alert, personajul părând a determina creația. Această, complexă, corespunde matricei plurivalente a lui Antipa, analogon al literarității: stării de exuberanta, bucuriei de a fi, de a pătrunde în esențialitatea umană - Eros, Mithos și Thanatos - urmărind destinul eroului alternează cu lipsa unui scop clar, cu gratuitatea. Valeriu Cristea crede că ambiguitatea, caracterul indefinit ale personajului își au modelul în Gogol. Artistul nu se poate smulge procesului creator care presupune dramă neputinței de a cunoaște, acceptarea misterului indescifrabil. Antipa se
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Manolescu îl consideră un ,,român substanțial modern, ironic și totodată plin de un realism minuțios, abundent, întors însă spre marea viziune fantastică” Reiterarea existenței mitice induce durată, inexorabila temporalitate umană, în paralel cu transformarea vieții în spectacol. Ritmuri epice diverse, alternând între dinamism și lentoare extremă, sunt generate prin elipse, repetiții, prelungiri ale sunetelor etc. Conversația marchează incomunicarea, singurul dialog posibil fiind între narator (dublul creatorului) și personaje: „Și înainte chiar de a începe să cobori, tu te retragi, dispari treptat
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
optimă face Biblioteca municipală - model de urmat în alte părți. Dar ce surpriză mi-au făcut comentariile pe care ai binevoit să mi le consacri! Ai pus în profilul atât de sugestiv, din gazetă, tot ce era de reținut. Liniile alternând între evocare și axiologie, ritmul frazării și vibrația afectivă relevă o certă artă a compoziției... Mulțumiri și gratitudine! Dumitale o caldă îmbrățișare și urări de noi realizări - iar Doamnei - respectuoase omagii. Cu prietenie. Constantin Ciopraga </citation> (43) Calde mulțumiri, iubite
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
spun mai întîi că îl știam de la începerea facultății: hazardul repartiției ne plasase în aceeași cameră de cămin. înalt, drept, cu o cerbice puternică, păr șaten, creț, semăna cu Raf Valone, un actor italian la modă. Figura sa evoca dîrzenie. Alterna însă masca durității (maxilare strînse, privire întrebătoare) cu cea a jovialității. Era un tip spontan, malițios, de poante repezi, cu rîs scurt, supravegheat. Un „puncheur” îndemînatic, elegant. Nu întindea gluma, nu insista pe marginea unor subiecte frivole. Avea „ținută” în
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
un «lacăt» undeva, dar nu la nivel conștient”. Povestea primei părți a lucrării continuă cu alte meditații referitoare la marile teme existențiale. Sunt schimbate locațiile (după Ecuador urmează Brazilia, Peru și Argentina), precum și partenerii de dialog, iar preocuparea pentru șamanism alternează cu îndeletnicirile pur turistice. Discursul capătă accentuate dimensiuni pedagogice, morale și filosofice. În sufletul autoarei se duce o luptă între nevoia de senzațional și nevoia de rațional. Tot citind textul cărții, îmi dau seama că așa cum un european nu poate
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
grav. În mod clar este emoționată să vorbească la atâta lume și termină povestirea destul de brusc, invitându-ne să ascultăm unul din icaros urile tradiționale shipibo. Începe să cânte cu o voce pătrunzătoare, care parcă invadează toate ungherele sălii și alternează note imposibil de înalte cu linii cât de cât normale. Simt cum mi se face pielea de găină dar performanța se termină după două-trei minute. Un alt șaman este Don Agustin Rivas, un bătrân impunător, înalt, cu o mustață albă
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
ochii și mă las într-o toropeală întreruptă doar de icaros urile care par să atingă direct fiecare celulă, făcând-o să vibreze. Vocea Elizei în special, pare să aibă capacitatea de a adânci starea de transă prin inflexiunile înalte alternând subit cu cele joase. Șamanii încep să se plimbe în jurul încăperii, trecând pe la fiecare și făcând o curățare cu fum de mapacho și cu chakapa Mă întind, obosită, simt o succesiune de mâini deasupra capului și mă simt liniștită și
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
e transportat în nirvana lui Alex. Pînă aici, nimic mai simplu decît acest hocus-pocus audiovizual : oricărui amator ar putea să-i iasă. Da, numai că filmările de amator sînt realizate de Chris Doyle (omul lui Wong Kar Wai), care le alternează cu frumuseți mai cosmetizate. Muzicile par luate de peste tot (din Simfonia a IX-a a lui Beethoven, din două filme de Fellini...), dar, în intervalele dintre ele, designerul de sunet Leslie Shatz creează un peisaj sonor foarte distinctiv, din care
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
doară, atrăgând atenția că aveau și ei nevoie de câte o mustrare. S-a simțit mustrat mai ales când Cheazim s-a ridicat și a spus, printre lacrimi, că un foc aproape stins, s-a reaprins. Cântările de cor au alternat într-un dialog în care cei reveniți au dat o replică superbă surpinzând sala extrem de plăcut prin imnurile cântate nu pe note, ci cu inima. Și cântau cu toții și lacrimile șiroiau pe obrajii câtorva ... A urmat și predica fratelui Vadic
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
figurii de bacantă a mamei lui Mitică, nebunia convulsivă, mimată sau nu, fac parte din recuzita sărbătorii dionisiace. Mitică pare să fie un Brighella, iar vorbitorul un Arle- chino, o altă figură încărcată de ambiguitate, vesel și trist deopotrivă, așa cum alternează tactic momentele emoțio- nale pe care le interpretează acest amic. Monstruosul stă aici în tabloul morbid pe care acest Arlechin nu-l ratează. Descrierea agoniei lui Mitică invocă oroarea, imaginea sângelui amestecat cu creier și păr, de asemenea. Scena viscerală
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
ei, atât de necesar ca să depășesc starea de pasivitate și timiditate stângace În relația cu scrisul, cartea și-a găsit natural formula ei. Odată ce curentul a fost pus În mișcare, am căpătat curaj. Uneori, mărturisirile mele stimulate de Întrebările lor alternează cu un dialog În trei, pe care sper ca cititorul să-l găsească revelator pentru diverse momente ale formării mele ca regizor, Începând cu anii studenției la Institutul de Teatru din București. Le sunt Îndatorat bunilor mei prieteni, căci fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
fapt sunt doi lei - niște fiare cam maronii poate și exagerat de flocoși, dar nu arată deloc a urși - care Își ling fălcile, arătând cu aroganță spre scutul nefericitului cavaler, care este doar a șaisprezecea parte din tabla de șah, alternând ultramarinul cu roșu Închis și cu o cruce sub formă de trifoi, argintată, În fiecare pătrat. Deasupra se vede ce a mai rămas din cavaler: coiful lui solid și o incomodă gardă de gât care-l Împiedică să mănânce, precum și
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
mecanice din tablă vopsită. Din păcate nu era de vânzare. Puteam distinge tapițeria albastră din interior, pielea matlasată care capitona pereții compartimentelor, lemnul lor lustruit, oglinzile incastrate, veiozele pentru citit În formă de lalea și alte detalii Înnebunitoare. Ferestre spațioase alternau cu altele mai Înguste, simple sau duble și câteva erau din sticlă brumată. În câteva compartimente, paturile erau făcute. Nord-expresul, pe atunci un tren măreț și strălucitor (n-a mai fost niciodată la fel după Primul Război Mondial când eleganta
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
antumele cu neptunicul. Este o operațiune oarecum mecanică, ale cărei rezultate nu se confirmă la analiză. Nu e greu de văzut cât de mult neptunic se găsește, totuși, în postume și, reciproc, plutonic în antume. Nu o dată neptunicul și plutonicul alternează în unul și același poem, fie atât în postume cât și în antume, de pildă Luceafărul, precumpănitor neptunic dar nu exclusiv (de altfel, nu numai din consecvență ci și, credem, dintr-un spirit de contradicție nu lipsit de virtuți stimulatoare
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Nichita nu e un florilegiu de unicate frumoase, chiar „geniale” să zicem, cum sunt altele, splendide desigur și în veci admirabile, ci e toată o singură mare alcătuire, la facerea căreia artistul, întocmai ca inima în alternanța sistolei și diastolei, alternează în acțiunea sa creatoare verbele perficio și neglego, acesta din urmă nefiind de fapt neglijență, ci adecvata tratare dezinvoltă și sumară cuvenită planurilor secundare, tratare ce echilibrează și menține economia corectă a compoziției. E interesant și revelatoriu faptul că poetul
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]