6,823 matches
-
scăpări statorice egale cu cele rotorice). a) Să se traseze diagrama cercului în condițiile când se consideră pierderile în fier egale cu cele mecanice (inclusiv prin ventilație). b) Se vor afla: curentul nominal statoric, I1N, factorul de putere nominal, randamentul, alunecarea nominală, turația nominală, cuplul nominal, cuplul maxim, cuplul de pornire nominal, alunecarea critică. P.5.15 Un motor asincron trifazat MAT1, cu datele nominale: PN=22kW; ; ; raportul curentului de pornire IP/IN=6,5; raportul cuplului de pornire MP/MN
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
în condițiile când se consideră pierderile în fier egale cu cele mecanice (inclusiv prin ventilație). b) Se vor afla: curentul nominal statoric, I1N, factorul de putere nominal, randamentul, alunecarea nominală, turația nominală, cuplul nominal, cuplul maxim, cuplul de pornire nominal, alunecarea critică. P.5.15 Un motor asincron trifazat MAT1, cu datele nominale: PN=22kW; ; ; raportul curentului de pornire IP/IN=6,5; raportul cuplului de pornire MP/MN=1,8; este alimentat de la rețeaua de 400V printr un autotransformator (AT
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
a) Care sunt valorile curenților și cuplului electromagnetic la pornirea directă, b) Care sunt valorile curenților, cuplului electromagnetic, randamentului, puterii mecanice, puterii utile, și turației la sarcină nominală (s=0,03), c) Care sunt valorile curenților și cuplului electromagnetic, la alunecarea critică. 5.9.2 Probleme rezolvări R.5.1 a) Se pornește de la definiția alunecării: , de unde se obține: Rezultă: b) Se utilizează bilanțul de puteri prezentat în fig. R.5.1.1. Nu se cunosc pierderile în circuitul rotoric, prin
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
curenților, cuplului electromagnetic, randamentului, puterii mecanice, puterii utile, și turației la sarcină nominală (s=0,03), c) Care sunt valorile curenților și cuplului electromagnetic, la alunecarea critică. 5.9.2 Probleme rezolvări R.5.1 a) Se pornește de la definiția alunecării: , de unde se obține: Rezultă: b) Se utilizează bilanțul de puteri prezentat în fig. R.5.1.1. Nu se cunosc pierderile în circuitul rotoric, prin efect Joule. a) Din datele problemei se obțin reactanțele de scăpări, anume:. Notă. Exisă anumite
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
poate ignora ramura din mijloc a schemei echivalente, ajungându-se la schema din fig. R.5.3.1 c), unde: Puterea activă totală absorbită de la sursă va fi: Se știe că valoarea cuplului electromagnetic este, conform (5.71), iar pentru alunecări până la valoarea nominală, conform formulei lui Kloss, (5.89.1) se poate scrie: În cazul când se modifică rezistența rotorică, în sensul dublării acesteia rezultă: Din egalarea celor două expresii se obține: Alunecarea mașinii, în condiții de lucru normale este
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
electromagnetic este, conform (5.71), iar pentru alunecări până la valoarea nominală, conform formulei lui Kloss, (5.89.1) se poate scrie: În cazul când se modifică rezistența rotorică, în sensul dublării acesteia rezultă: Din egalarea celor două expresii se obține: Alunecarea mașinii, în condiții de lucru normale este:iar prin înserierea rezistenței rotorice devine: Turația rezultă:. Se obține tensiunea de scurtcircuit pe fază astfel: Tensiunea de linie este de 21,55V. Puterea activă corespunzătoare încercării la scurtcircuit este:c) Rezistența statorică
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
dacă se presupune că rezultă valorile acestor reactanțe. Aici apare o primă dificultate în determinarea exactă a parametrilor. Alte dificultăți sunt provocate de faptul că valorile determinate nu rămân constante în timpul funcționării mașinii, depinzând de gradul de saturație, de frecvență (alunecare), temperatură etc. c) Puterea reactivă este: Întrucât nu este precizată conexiunea înfășurărilor, pentru fixarea ideilor se va presupune că este vorba de conexiunea în stea, iar schema echivalentă pe fază a mașinii, inclusiv condensatorul de compensare a puterii reactive pe
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
V, curenții trebuie să fie . Curentul de linie absorbit de bateria de condensatoare va fi: . Diagrama curenților este prezentată în fig.R.5.8 b). Curentul absorbit acum de la rețea este: a) Se va adopta turația de sincronism . Se obține:. Alunecarea nominală este. La pornirea cu rezistențe suplimentare în rotor rezultă: Curentul rotoric de pornire devine: , iar . Față de pornirea directă, prin folosirea de rezistențe suplimentare rotorice curentul se diminuează cu aproximativ 26%, iar cuplul aproape se dublează. Aplicații la mașinile asincrone
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
egale și cu pierderile mecanice, este:. Se va determina un punct al cercului corespunzător mersului în gol real, , notat , în fig. R.5.14. Mediatoarea segmentului A0A1 determină punctul O0 - centrul cercului (C). Se poate determina punctul de pe cerc corespunzător alunecării , notat . Astfel, se duce prin A1 o dreaptă (K) perpendiculară pe pe care se determină un punct b1 care împarte segmentul respectiv în raportul . Unind A0 cu b1 și prelungind până întâlnește cercul (C), se obține punctul . Se trasează o
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
se duce prin A1 o dreaptă (K) perpendiculară pe pe care se determină un punct b1 care împarte segmentul respectiv în raportul . Unind A0 cu b1 și prelungind până întâlnește cercul (C), se obține punctul . Se trasează o dreaptă a alunecărilor astfel: în A0 se duce o tangentă (T) la cercul (C) (care este paralelă cu K); o dreaptă (Ds) paralelă cu A0A1 determină între dreptele (T) și (A0A1) un segment care se gradează de la 0 la 1 (din zecime în
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
dreptele (T) și (A0A1) un segment care se gradează de la 0 la 1 (din zecime în 264 Mașina asincronă (de inducție) trifazată în regim simetric staționar zecime în cazul de față). Un punct de pe cerc, pentru care se cere determinarea alunecării, se unește cu punctul A0 și se prelungește, dacă este cazul, până la intersecția lui (Ds), pe care se citește valoarea alunecării. Se trasează: dreapta puterii electromagnetice nule, P=0, unind punctul A0 cu A , dreapta puterii mecanice nule, unind A0
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
trifazată în regim simetric staționar zecime în cazul de față). Un punct de pe cerc, pentru care se cere determinarea alunecării, se unește cu punctul A0 și se prelungește, dacă este cazul, până la intersecția lui (Ds), pe care se citește valoarea alunecării. Se trasează: dreapta puterii electromagnetice nule, P=0, unind punctul A0 cu A , dreapta puterii mecanice nule, unind A0 cu A1 și dreapta puterii utile nule, unind A'0 cu A1. b) Se determină punctul nominal de funcționare, care corespunde
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
cu 1 (o unitate arbitrar aleasă); se rabate punctul de intersecție obținut cu un arc de cerc de centru O astfel încât pe diametrul cercului se citește direct cosφ. În cazul de față se obține: cosφ=0,78 iar φ=390. Alunecarea nominală se obține unind A0 cu Nvârful fazorului I1N și prelungind până intersectează dreapta alunecării, (Ds). Se obține alunecarea nominală sN=0,055. Rezultă și turația nominală: rot/min. Cuplul nominal se determină astfel: . Pentru a afla puterea și cuplul
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
de cerc de centru O astfel încât pe diametrul cercului se citește direct cosφ. În cazul de față se obține: cosφ=0,78 iar φ=390. Alunecarea nominală se obține unind A0 cu Nvârful fazorului I1N și prelungind până intersectează dreapta alunecării, (Ds). Se obține alunecarea nominală sN=0,055. Rezultă și turația nominală: rot/min. Cuplul nominal se determină astfel: . Pentru a afla puterea și cuplul electromagnetic maxim se duce din centrul O0 al cercului (C), o dreaptă perpendiculară pe dreapta
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
O astfel încât pe diametrul cercului se citește direct cosφ. În cazul de față se obține: cosφ=0,78 iar φ=390. Alunecarea nominală se obține unind A0 cu Nvârful fazorului I1N și prelungind până intersectează dreapta alunecării, (Ds). Se obține alunecarea nominală sN=0,055. Rezultă și turația nominală: rot/min. Cuplul nominal se determină astfel: . Pentru a afla puterea și cuplul electromagnetic maxim se duce din centrul O0 al cercului (C), o dreaptă perpendiculară pe dreapta P=0 care intersectează
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
din centrul O0 al cercului (C), o dreaptă perpendiculară pe dreapta P=0 care intersectează cercul în .1M Lungimea este egală cu puterea electromagnetică maximă. Rezultă și cuplul electromagnetic maxim, anume: . Cuplul electromagnetic nominal este: , iar coeficientul de suprasarcină este: . Alunecarea critică se obține de pe dreapta (Ds), anume se unește O cu 1M , și se obține . Cuplul nominal Aplicații la mașinile asincrone trifazate 265 de pornire dedus anterior este 80 Nm și se poate verifica aproximativ prin lungimea segmentului. R.5
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
de 3n1, sau în sens contrar câmpului statoric cu turația de n1. b) Când rotorul este imobil, tensiunea de linie indusă (ca modul) este: unde: . În cazul . În cazul când frecvența este de 100Hz, se va obține: c) Se calculează alunecările în aceste situații limită, anume: ; respectiv: . iar tensiunile induse vor fi: 2020 EsE s . Întrucât interesează limitele, cea mai mică valoare a t.i. secundare va fi 0 când turația este egală cu 750 rot/min, iar s=0 (la
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
aceeași:; reactanța totală rezultă:. b) Factorul de saturație este: . c) Rezistența rotorică rezultată mai sus corespunde situației de pornire, când frecvența în rotor este 60Hz și se manifestă efectul de refulare, caracterizat prin factorul de majorare kR. Rezistența rotorică la alunecări reduse nu este majorată, adică valoarea corectată este 2,23,1/87,2/22 Rc kRR . În schimb reactanța echivalentă rotorică se corectează, adică: 41,497,0/28,4/22 Xscs kXX . Reactanța de magnetizare se determină din încercarea de
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
Puterea mecanică (în modul) este dată de (5.58): . Turația nominală este. Observație: Din calculele de mai sus se constată că puterea utilă a motorului este mai mică decât cea nominală, adică: 2022<2200, fapt ce s-a datorat considerării alunecării de 0,03. În cataloagele de mașini electrice ale firmelor sunt indicate de obicei turațiile nominale rotunjite la multipli de 5 sau chiar 10 rot/min. În cazul de față motorul va ajunge la puterea nominală la o alunecare mai
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
considerării alunecării de 0,03. În cataloagele de mașini electrice ale firmelor sunt indicate de obicei turațiile nominale rotunjite la multipli de 5 sau chiar 10 rot/min. În cazul de față motorul va ajunge la puterea nominală la o alunecare mai mare, aproximativ egală cu , adică , iar turația este: . Cuplul nominal, calculat din nou, admițând M=k s, devine: . c) Alunecarea critică a motorului se determină după relația (5.78), adică: Curentul de fază în stator se obține din schema
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
de 5 sau chiar 10 rot/min. În cazul de față motorul va ajunge la puterea nominală la o alunecare mai mare, aproximativ egală cu , adică , iar turația este: . Cuplul nominal, calculat din nou, admițând M=k s, devine: . c) Alunecarea critică a motorului se determină după relația (5.78), adică: Curentul de fază în stator se obține din schema echivalentă din fig. 5.10 b), unde: , care, pentru s=0,247, conduce la: . Se deduce: . Curentul de fază în rotor
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
6.29) să fie nearmonic. Fie, de exemplu, unul din acești termeni, în care: (6.31) rezultă: (6.32) Așadar, pentru ca acest cuplu să conțină un termen nearmonic este necesară una din condițiile: (6.33) sau, pentru mașina asincronă, introducând alunecarea s rezultă: (6.34) Pentru mașina asincronă în regim staționar se obțin astfel regimurile de motor și de generator în ambele sensuri de rotație, impuse de succesiunea fazelor din stator. Pentru studiul regimurilor tranzitorii se folosește ecuația de echilibru a
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
rotorului crește de la 0 la valoarea nominală, fluxul rezultant rotoric are vârful pe o curbă spirală ce pleacă din origine și care devine un cerc la sfârșitul procesului de pornire (fig. 6.18). Treptat, prin încărcarea mașinii, scade viteza, crește alunecarea, crește frecvența în rotor iar fluxul rotoric se diminuează drastic la rotor blocat față de situația nominală (fluxul nu mai „pătrunde în rotor” la frecvențe mari). Dependența arată că unghiul de rotire variază după o curbă parabolică în primele momente ale
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
energiei, și se obține relația (6.65′):Dacă se trece la reprezentarea în complex simplificat a mărimilor, cu regulile cunoscute, se ajunge la:(6.84) Prin introducerea mărimilor ce caracterizează mașina, se poate obține o expresie a cuplului electromagnetic în funcție de alunecare, cât și funcție de unghiul intern al mașinii (caracteristica unghiulară). 6.1.2.6 Studiul regimului staționar echilibrat utilizând fazorii rezultanți staționari O modalitate de analiză, care conduce la rezultate globale convenabile, apelează la fazorii rezultanți staționari ai tensiunilor și fluxurilor
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
și în fluxuri totale, identificați mai sus, adică:(6.85) devine, în formă explicitată: 77'") Se fac următoarele precizări: În varianta simplificată, prezentată mai sus, fazorii rezultanți sunt staționari în planul complex de reprezentare, pentru o anumită valoare s a alunecării, dacă amplitudinea și pulsația tensiunii se consideră constante. Acești fazori sunt caracterizați prin modulul lor și unghiul de defazaj inițial (la momentul t=0). Modulul acestor fazori este de 1.414 ori mai mare decât modulul unei mărimi de fază
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]