2,191 matches
-
asociem pe acelea de copilărie și inocență. Eroare, spune Le Bon: nu faceți decît să confundați propria logică cu realitatea. Masele nu sînt antrenate în revoluții de propriul lor instinct, ci de partide sau conducători 171. "Doar violențele lor ne amăgesc asupra acestui punct. Exploziile de revoltă și distrugere sînt întotdeauna efemere. Masele sînt prea controlate de inconștient și prea mult supuse influenței eredităților seculare pentru a nu se dovedi, în cele din urmă, extrem de conservatoare. Dacă le lăsăm în voia
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
pacea, că au izbucnit alte mișcări ale maselor oprimate iar acesta este al doilea motiv. Ele nu au izbutit să aducă poporul la guvernare, iar societatea democratică visată a cedat locul unor mișcări totalitare. Milioane de oameni s-au lăsat amăgiți de vorbele demagogilor, de ideologiile lor. Cei care și-au pus speranța în triumful rațiunii și al bunului simț au fost crunt dezamăgiți. Forța a zdrobit dreptatea. Iar oamenii liberi au acceptat sclavia, suveranitatea impuse prin violență 347. Și în
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
de un tip nou, stabilite între membrii masei"390. Iată o declarație care sună straniu sub pana lui Freud, a cărui lipsă de încredere în generozitatea spontană, în "laptele tandreței omenești" e bine cunoscută. Dar nu trebuie să ne lăsăm amăgiți de cuvinte: iubire înseamnă, în ultimă instanță, sexualitate. Toate schimbările care se operează în interiorul individului și în cadrul raporturilor dintre indivizi poartă această marcă. Ele nu se datorează defel, cum am fi fost tentați să credem, unei sugestii misterioase și ireductibile
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
care copilul vrea să-și capteze părinții. Și este adevărat, aceștia se dau bătuți. La fel se întîmplă și cu masele imitîndu-și șeful, purtîndu-i numele și repetîndu-i gesturile. Ele îngenunchează în fața lui. Dar în același timp, fără să știe, îl amăgesc pînă ce el cade în capcană. Marile ceremonii și manifestații somptuoase sînt în același timp scene de seducere ale conducătorului de către mulțime și inversul lor. Pe de altă parte, devenind conștient de raportul de forțe, de limitele sale, copilul renunță
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Pentru a pregăti terenul, el trimite o notă agenților diplomatici români acreditați în străinătate în care acuza Turcia de ororile săvârșite în Balcani. În notă se arată că”această situație e plină de primejdii și ar fi greu să ne amăgim în vreun fel, căci nu știu care ar putea fi guvernul care ar putea rezista vreme îndelungată la sentimentele de revoltă ale unei întregi populații care-și vede frații săi masacrați și bunurile lor distruse”. Se arată în continuare că „armata română
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
de oștiri de țânțari în bălți de apă stătută, bântuită de muște și viespi grase; de câte ori încercam să beau apă, trebuia să fiu atent la vipere. Au fost zile când n-am reușit să găsesc nici măcar o pară ca să-mi amăgesc foamea, și nici țipenie de om pe vreo cărare...Am văzut țărani foarte bătrâni dar n-aveau decât treizeci de ani fără un dinte în gură, chelboși, slabi, numai piele și os, desculți, de ani de zile mâncând doar ceva
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
tău e plin de bazne, fra' Tommaso, iar baznele nu te vor scăpa de rug. Trufie, nerușinare, intoleranță, sunt semnul păcătosului ce ești. Dumnezeu să te ierte, căci de virtuțile pe care ți le-a dăruit, ți-ai bătut joc, amăgindu-i pe cei sărmani și aruncându-i într-o mare de suferință. Gândește-te câți sărăntoci vor fi judecați pentru că au crezut în nebunia ta. Nevinovați fiind, i-ai aruncat în cușca leilor. Ai fost în stare să convingi până
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Regelui Regatul și provincia: nu cutează s-o facă Franța, Anglia și Imperiul osmanlâilor; cum aș fi îndrăznit eu, un amărât de monah, să mă ridic împotriva stăpânului a două lumi? Și nici nu era cu putință să mă fi amăgit, dintr-o răutate diabolică sau fiindcă atât m-a dus capul, deoarece doar unui nebun i se poate năzări așa ceva; nicicând n-o să convingi pe cineva normal la cap să bea marea sau să ia în spate un munte. Când
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
vorbiți de brânză, spuse într-o zi, în timpul unei audiențe cerute directorului de la Sant'Elmo, nu izbutiți să fiți împăcați cu sufletul vostru și mă lăsați agățat de un fir, reluați procesul ca și cum n-ar fi fost pronunțate sentințe, mă amăgiți făgăduindu-mi lumina și nu-mi dați nici măcar bezna cea fără întoarcere. Ce nădăjduiți voi? Ce credeți că veți obține ținându-mă într-un loc ce nu e nici paradisul nici infernul și nici purgatoriul? Ăsta era motivul pentru care
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
timp să devină Întru totul ateu: este Încă prea puternică În el teama de necunoscut sau de neprevăzut, pentru a Îndrăzni să se comporte ca și cum totul ar depinde numai de el! Μ Cel care se lasă de mai multe ori amăgit sfârșește prin a fi disprețuit de toți. Μ Când nu te rușinezi de tine Însuți În intenția de a face un lucru urât, cum te-ar putea opri oare rușinea de alții? Μ Indulgența și mila sunt răsplata pentru acela
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
unui călugăr Îi pot Înțelege Întotdeauna credința, dar mă plec În fața tăriei cu care acesta merge pe drumul său. Μ Dreptul la apărarea demnității proprii este Însăși rațiunea de a fi a omului În lume. Μ Nu trebuie să ne amăgim: progresul spiritului al fiecăruia dintre noi se Întemeiază, În realitate, pe un trecut de ambiții personale, mai mult sau mai puțin orgolioase. Μ Lupta cu limitele personalității noastre pretinde, Întotdeauna, un suflet eroic, deoarece sacrificiile de suflet sunt cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
biografia particulară a acestuia), atunci ea devine impersonală, rigidă și ineficientă. Μ Cine nu se poate angaja Într-un sentiment de iubire, din incapacitatea de a-l trăi pe deplin sau din teama de patosul lui, este condamnat să se amăgească doar cu iluziile lui. Μ Fiecare câștigă În lupta cu piedicile/loviturile vieții sau ale activității doar atât cât este dispus să riște. Μ Când Întrebarea este clar pusă, ea sugerează, În mare măsură, și răspunsul. Cum ar fi, de
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
care vorbești despre o carte a și citit-o. Nu numai pentru că nu există un alt domeniu În care să domnească o așa de mare ipocrizie, dar mai ales pentru că interlocutorii Înșiși nu știu nimic despre asta și s-ar amăgi dacă ar crede că pot răspunde la această Întrebare. Astfel că acest spațiu virtual este cel al unui joc al trasului pe sfoară, În care participanții se Înșeală pe ei Înșiși Înainte de a-i Înșela pe ceilalți, amintirile pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
numai de valoare, ca la Balzac, ci se extinde și la „conținutul” său. E și cazul romanului lui Frederic Harrison, Theophano, În privința căruia, după părerea estetului cu ochelari cu rame aurite, ar fi posibil să Îl Înșeli sau să-l amăgești pe celălalt. Publicat În 1904, el aparține unui gen pe care l-am putea numi roman bizantin. Începe În anul 956 după Hristos și se desfășoară până În 969, povestind contraatacul victorios dus Împotriva Islamului de către Împăratul Constantinopolului, Nichifor Focas. Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
îmi acord singur destule remize. Costache: Și ce-i rău în asta?! o remiză e, va să zică, o jumătate de cîștig... Octav: Dar și o jumătate de pierdere, nu? Porcăria e că reținem numai cîștigul... Și tot așa, pierzînd mereu, și amăgindu-ne că, totuși, cîștigăm, ne procurăm liniștea, și echilibrul... o balanță falsă. Mare lucru și mistificarea asta! Oare ce ne-am face fără ea! Mona: Așa e... Numai că tu vezi în fiecare cîștig o pierdere... Și asta nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
bani... Ai luat bani de la securitate? Gh. P. doi:...Da Și tu ai luat bani..., așa ai spus... Gh. P. unu:...eu ți-am dat replica... Gh. P. doi: Măi Popescule, ai luat și tu bani de la securitate..., nu te amăgi... Gh. P. unu: Eu n-am luat nici un ban... ți-am spus c-am luat pentru că mă strîngeai de gît... Gh. P. doi: Ascultă, Popescu unu, numărule, obiect decăzut, care tot mai crezi că ești om... Să le luăm pe
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
în scopul „mai degrabă de a decide moartea decât de a administra viața” (Deleuze, p. 240). Este un prim model de funcționare socială, iar Tartuffe nu face decât să îi confirme pertinența. Într-o asemenea societate, Puterea nu se lasă amăgită de un delator, abil, desigur, dar despre care știe cât e de corupt, de compromis, căci regele și instanțele statului monarhic supraveghează societatea „fără întrerupere și fără omisiuni” (Foucault, p. 210). Această ubicuitate îi conferă puterii laice virtuțile Puterii Divine
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
mai multe ori ecuația „o mâncare ratată = un extraterestru pierdut“ și de fiecare dată a fost la fel de rău: din nou singură, din nou în căutare, din nou frântă de oboseală... Credeți-mă, în acele perioade eram realmente epuizată; mă tot amăgeam cu autoerotismul, dar chiar și cel asistat de tehnică de ultimă generație rămânea doar un paliativ, iar greul îl trăgeam când adormeam. Alternam coșmarurile sinistre (se făcea că m-am retras la mănăstire) cu visuri incredibil de sălbatice, care conțineau
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
plânge.) Tipătescu: Zoe! Zoe! Zoe: Lasă-mă... Dacă ambiția ta, dacă nimicurile tale politice le pui mai presus de rușinea mea, de viața mea, lasă-mă! Să mor... (plângând.) Să mor cu siguranța că opt ani de zile m-ai amăgit în fiecare minută, că nu m-ai iubit niciodată... niciodată... niciodată... Tipătescu: Zoe! Să vedem, să ne mai gândim! Zoe: Nu mai e vreme de gândit, Fănică! Fiecare minută care trece mă apropie de pieire... Trebuie să te hotărăști! Tipătescu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
că Europa... Cațavencu: (întrerupându-l lătrător) Nu voi, stimabile, să știu de Europa d-tale, eu voi să știu de România mea și numai de România... Progresul, stimabile, progresul! În zadar, veniți cu gogorițe, cu invențiuni antipatriotice, cu Europa, ca să amăgiți opinia publică... Farfuridi: (și mai înțepat) Dă-mi voie... Mi se pare că altcineva amăgește opinia publică... Cațavencu: Nu voi să știu de ce zici d-ta. Brânzovenescu: Firește că nu vrei să știi... nu-ți vine la socoteală... Cațavencu: (și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
eu voi să știu de România mea și numai de România... Progresul, stimabile, progresul! În zadar, veniți cu gogorițe, cu invențiuni antipatriotice, cu Europa, ca să amăgiți opinia publică... Farfuridi: (și mai înțepat) Dă-mi voie... Mi se pare că altcineva amăgește opinia publică... Cațavencu: Nu voi să știu de ce zici d-ta. Brânzovenescu: Firește că nu vrei să știi... nu-ți vine la socoteală... Cațavencu: (și mai lătrător) Să-și vază de trebile ei Europa. Noi ne amestecăm în trebile ei
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
știe că ai plastografia lui;... el nu știe că dacă ar veni aici să primească schimbul acestor două hârtii, ar scăpa și el și m-ar scăpa și pe mine... Te-ai bizuit să joci cu Cațavencu și te-ai amăgit, și mi-ai jucat onoarea mea, rușinea mea, viața mea, și ai pierdut, pentru că sau el joacă mai bine ca tine, sau noi avem mai puțin noroc decât el... (se îneacă de plâns.) Ce să fac? Ce să fac? Tipătescu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
sfidare care supraestimează un eu slab și labil. Aceasta te va Împiedica să vezi realitatea propriilor tale limite, deschizând calea exceselor, dincolo de orice fel de critică sau de grija evaluării consecințelor imediate sau târzii ale acțiunilor tale. Din acest moment, amăgit de aparentele succese, vei continua, epuizându-ți rapid resursele limitate, ceea ce se va duce la o stare de echilibru sufletesc și moral, care se va sfârși rapid printr-un eșec, la suferință sufletească și la desnădejde morală. Abia atunci vei
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
ai nevoi de curajul, pe care ți-l dă forța morală, de a Înfrunta și primi moartea cu seninătate. Bossuet susține că putem suporta și chiar Învinge moartea numai dacă vedem și Înțelegem slăbiciunile vieții. Nu trebuie să ne lăsăm amăgiți de plăcerile vieții, Întrucât „mărirea este un vis, bucuria o eroare, tinerețea o floare care se scutură, iar sănătatea un nume Înșelător” (Bossuet, Oraison funèbre de Marie-Thérèse d’Autricheă. Plăcerile vieții, de care ne agățăm, sunt trecătoare și Înșelătoare, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
nu-i ieșea nici ideile, nici cuvintele. Era asta o pierdere a conversației? Totuși mergea înainte. Planul era presant, ca la vară să se întoarcă în Europa cu cineva, căci ideea de a călători singură era imposibilă. După ce identificase și amăgise candidații, a hotărât să o aleagă pe Monicah, s-a întors la Paris și și-a văzut vechii prieteni, mai ales pe cei care susținuseră campania pentru alegerea ei în Academia Franceză. Dar era obosită și bolnavă. Deseori prietenii trebuiau
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]