3,081 matches
-
2); cîine (2); durere (2); eleganță (2); frig (2); funebru (2); gol (2); mat (2); moartea (2); mormînt (2); necunoscut (2); negru (2); non-culoare (2); om (2); sacou (2); sobru (2); supărare (2); vid (2); ca abanosul; abis; adamic; african; amărăciune; american; aminoacizi; aparență; ars; Audi; back in black; ban; Bau-Bau; băștinaș; beat; bluză; bronz; calm; calul; casă; castaniu; ceai; ca cenușa; cenușă; cimitir; cinism; cioară; ciocolată; color; confortabil; copil; corb; costum; cravată; cruce; culcare; culoare închisă; culoare, rece; curcubeu; dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); durere (2); energie (2); funcție (2); greutate (2); important (2); împărat (2); mașină (2); responsabilitate (2); siguranță (2); slavă (2); stat (2); supremație (2); supunere (2); tata (2); tron (2); viață (2); victorie (2); virtute (2); absolut; absolută; am; amărăciune; apărare; armă; atitudine; atribuit; avarism; a avea; baros; batală; bază; băiat; Băsescu; bătaie; bilă; bou; boxer; brad; brățară; bucurie; cai putere; cai; caracter; cocaină; confort; constrîngere; convingere; creștin; culturism; curajos; cuvînt; dar; declin; deplină; deplinătate; deschis; determinare; dictator; dimineața; director
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
micuț (2); minte (2); minuscul (2); mîncare (2); neîndestulat (2); nevoie (2); o parte (2); cîte puțin (2); redus (2); respect (2); strop (2); ușor (2); vin (2); -; 150 ml; abstinență; adică; adjectiv; aer; a nu ajunge; ajunge; de ajuns; amărăciune; amic; apă deloc; apă; aproape; așteaptă; atent; aur; a avea; avea; de bine; bolnav; bucurie; bun-simț; cald; cantitate mică; caș; caviar; căldură; cerc; ceva; din ceva; chin; cîtă; cîțiva; cultură; cumpătare; cumpătat; cunoștințe; da; dans; darnic; deal; degetar; delăsare; delăsător
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); pată (2); pierdere (2); probleme (2); public (2); reacție (2); regrete (2); retragere (2); reținere (2); rîs (2); roșeală (2); roșie (2); roșu în obraji (2); rușine (2); sfios (2); situație (2); tupeu (2); act; nu am; amantă; amară; amărăciune; atitudine; batjocoră; beat; bîrfe; boacănă; bucurie; bun; cap plecat; caracterizare; carte; căire; cerut; de ceva; ceva rău; cinste; complex; conștiință; copiat; copil din flori; copilărească; copilăros; credință; creion; curățire; decență; defaimare; deplorabil; depresie; des; deschis; desfrînare; dezamăgită; dezbrăcat; dezolare; dezonorat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
798/203/66/137/2 suferință: durere (255); tristețe (78); necaz (34); boală (30); chin (29); lacrimi (27); plîns (16); pierdere (11); mare (10); dragoste (8); moarte (8); depresie (7); dezamăgire (7); greutate (7); lacrimă (7); supărare (7); amară (6); amărăciune (6); dor (6); grea (6); bucurie (5); inimă (5); iubire (5); rău (5); trădare (5); trist (4); Au! (3); cruntă (3); fericire (3); jale (3); neplăcere (3); plînge (3); suflet (3); tragedie (3); viață (3); amar (2); doare (2); dramă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
780/296/89/ 207/0 supărare: tristețe (194); necaz (52); trist (37); durere (27); lacrimi (20); mare (18); ură (14); ceartă (13); mîhnire (13); nervi (12); bucurie (11); dezamăgire (11); întristare (10); fericire (10); plîns (9); sentiment (9); furie (8); amărăciune (7); suferință (7); veselie (7); lacrimă (6); nervos (6); stres (6); depresie (5); enervare (5); grea (5); moarte (5); necăjit (5); nefericire (5); probleme (5); frustrare (4); grijă (4); of (4); tăcere (4); trădare (4); amară (3); eșec (3); iertare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Suspine Dificultăți digestive Tulburări menstruale Tulburări sexuale Grețuri Vărsături ale bilei Gust amar în gură Poftă de mâncare scăzută Senzație de nod în gât Stare depresivă Mastoze, ginecomastii, negi, noduli tiroidieni Limbă normală sau roșie Furie refulată Stres Frustrări Resentiment Amărăciune Ședere prelungită la pat Vidul sângelui în ficat Simptome generale Examenul limbii Cauze Ten palid Oboseală Amețeli Menstruații sărace Ochi uscați sau lipiți Vedere tulbure Insomnie Crampe sau spasme Unghii casante Limbă uscată și deseori fără culoare Vid general de
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
dezamăgirea sau exasperarea în preajma oricui îi iese în cale. Dar exprimarea acestor sentimente nu constituie în mod automat un abuz verbal. Oamenii și-au exprimat dintotdeauna sentimentele la locul de muncă și vor continua să o facă, inclusiv sentimentele de amărăciune sau frustrare. Ca regulă generală, se poate spune că numai cei care sunt extrem de dezinteresați de munca lor nu își manifestă emoția la serviciu. Supervizorii nu trebuie să încerce să suprime implicarea pasionată și limbajul corespunzător acestei stări de spirit
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
școlile noastre secundare cresc generații de scriitori meniți a se tăvăli prin tot soiul de cancelarii, iar nu oameni vrednici care să se susție înșiși prin munca lor”. Să urmărim rezultatul acestei „politici școlare”, așa cum le-a descoperit, cu uimire, amărăciune, cu indignare adesea, uneori cu resemnare revizorul Mihai Eminescu. La începutul anului școlar 1875, el se adresează astfel ministrului său: „Impresia generală care mi-au făcut-o școalele rurale din acest județ a fost rea. Pretutindenea frecvența mică și incuria
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
culinară?“ Să nu cazi în această greșeală, nu așa se pune problema; pentru ei vrei să ajungi gospodină, cumva trebuie să participe la această metamorfoză. Întrebarea trebuie reformulată corect: „Merită ei sacrificiul din partea mea? Merită ei toată munca și apoi amărăciunea de a-i vedea înfometați, slăbiți și în pragul depresiei?“ (am pomenit depresia; crede-mă, până acolo se poate ajunge, dar au și momentele de criză avantajul lor: te ajută să-ți dai seama dacă trăiești sau nu cu un
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
prin înțelegere tacită... Coabitarea noastră stârnise o agitație foarte mare și la trattoria, unde colegii mă priveau ca pe protejata șefului: pe față erau toți numai un zâmbet, dar pe la spate îmi puneau bețe-n roate de câte ori puteau... Constatam cu amărăciune: ce mi-e o multinațională cu trei sute de oameni supercalificați, ce mi-e o cârciumă modestă cu opt angajați cu studii cel mult medii? Aceleași jocuri murdare de culise... Mi-am încheiat jobul de o lună la restaurant într-un
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
confesa cu sinceritate și dialogurile noastre deveneau de la o zi la alta tot mai lungi, tot mai consistente... Ajunseserăm să știm totul unul despre celălalt. Îi aflasem chiar și secretul divorțului nefericit (îi trebuiseră 26 de ani ca să realizeze cu amărăciune că între ei era o nepotrivire flagrantă și insurmontabilă de caracter) și începusem să-l simt tot mai aproape de sufletul meu. Conversațiile noastre aveau darul să-mi insufle o stare de liniște vecină cu fericirea, în acea perioadă parcă nici
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
nu mă înțelegi. Numai în soarele Mediteranei se poate uita existența. // Eu am ajuns la limitele inutilității” (20 februarie 1940 Ă 562). Era aceasta o perioadă în care din inutilitate se nășteau voluptăți secrete ce nu lăsau în urmă zgura amărăciunii. Cât despre soluția muncii, soluție dostoievskiană, este și ea eroina unei odisei, cu gradul ei de spectaculozitate. Îi scrie lui Aurel Cioran, în 1968: „Am fost zece zile la țară unde am lucrat pământul. Nu mai cred decât în munca
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
dintre resorturile de care trebuie să se țină seama. „Orice om care se înfierbântă și ridică glasul trădează, spune Cioran, o lipsă de încredere în sine” (I, 255). Altundeva: „Fondul disperării este îndoiala de sine” (I, 15) sau „Reproșurile, furiile, amărăciunile mele provin, toate, dintr-o nemulțumire de mine însumi pe care nimeni nu va putea vreodată s-o simtă cu aceeași intensitate. Silă de mine însumi, silă de lume” (I, 17). Singura care se pare că îl înțelege e Sorana
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
pe de alta, stigmatele succesului. Între aceste două extreme, care la limită se suprapun, se va putea mișca el însuși. Extreme pe care Cioran și le asumă. Nu întâmplător îl admiră pe Tacit, la care vede „atâta tărie și atâta amărăciune”. Tacit, din care citează la un moment dat: „Căci setea de glorie este ultimul lucru de care se leapădă chiar și cei înțelepți” (I, 275). Cât privește problema discutată aici, iată, Tacit ar fi „fascinat de orgoliu, pe care-l
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Mai bine pe fundul unui canal decât pe un piedestal” (III, 100). Deseori, ura de sine și de ceilalți provine la Cioran din neputința de a amâna măcar păcatele eului. Iată: „Nu mă iert când simt o cât de mică amărăciune din cauza tăcerii în jurul activităților mele Ă imperceptibile, trebuie să recunosc” (idem). Să spună asta cineva care își considera neamul o scenă prea mică pentru energiile sale teribile?! Cioran coboară acum în eșec cu voluptatea celui care găsește aici singura justificare
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
dezamăgirea încolțindu-l în învinuiri pe vanitosul șef de familie. Omul în care crezuse, cu nevoia de modele a adolescenței, nu-i decît un ghem de ipocrizii, lașități, prejudecăți. În intervențiile abrupte ale "ereticului" în blugi e și indignare și amărăciune. Exploziile lui verbale mărturiseau o sfîșiere adîncă, de unde stă să izbucnească un strigăt de deznădejde. Cearta sporește în intensitate, iritarea crește, cînd, deodată, se aud în perete ciocănituri imperative, tot mai insistente ciocănituri. Sub această teroare fonică, nervozitatea celor de
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
distructive, încât afacerea sa a dat în cele din urmă faliment. Desigur, a dat vina pe toată lumea în afară de el însuși. Dale a căzut în aceeași capcană comună mult prea multor oameni, căutând oriunde în afara lor pentru a găsi răspunsul la amărăciunea, furia și resentimentele sale. A învăța să iertați, să uitați și să treceți mai departe este una dintre cele mai valoroase calități pe care o poate dobândi un lider, iar a învăța să ne iertăm pe noi înșine ar trebuie
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
vor învinge în luptă. Sunt invocate: Parcele, Ioriah, Pindar, Hamlet, Hanibal, Don Juan, Leucos, Orfeu, în chiar titlurile poeziilor menite să poarte simbolic starea lirică a poetului. Hamlet declanșează o stare inedită, nu îndoiala, ci parcă certitudinea, de-aici disperarea, amărăciunea, durerea și plânsul impulsionat de o altă stare de spirit. Poetul alungă șarpele bun, ocrotitorul casei, pentru că întreg edificiul se surpă: "Lepădat fără nume/ Șerpii mei plecați/ Dintre aceste ziduri/ Care vor cădea". Șerpii, caii, nisipul, sabia, pașii, ochii, ierburile
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
care nici Bergman, nici Vianu, nici Visarion nu își mai găsesc locul. E realitatea sufocată de falsele repere ale nonartei, marcată de lipsa criteriilor și de o derivă constantă a rațiunii. Realitatea indiferenței. E realitatea privită cu atâta cinism și amărăciune în finalul crud al Înghițitorului de săbii: lumea nu merită sacrificiul "maistrului" sau al maeștrilor, dar câțiva dintre noi avem încă nevoie de ei. Acel final este echivalentul românesc al scenei cu care se încheie La Strada lui Fellini. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
să dea spectatorului impresia de coșmar. Pentru asta, au grijă să atribuie personajelor sentimente insolite, sau măcar de o intensitate excesivă. Ei bine, filmul românesc Înghițitorul de săbii (de Alexa Visarion), în care caracterul de coșmar întrece toate poveștile de amărăciune și nebunie, este făcut din fapte banale, curente, fapte în sine de o importanță moderată. Găsim câte puțin din toate: răutate, vanitate, poftă de a porunci, lichelism și servilism, meschinărie, nepăsare, pe ici pe colo câte un mort, dar morți
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
renume internațional propunînd privatizarea, însă dizolvarea CESTA a fost ordonată pe 1 ianuarie 1988 prin decretul din 17 noiembrie 1987114. Pe 15 decembrie 1987, Pierre Chavance îi trimite administratorului provizoriu însărcinat cu dizolvarea CESTA o scrisoare pentru a-și exprima amărăciunea față de "spectacolul dezolant al proastei întrebuințări a unor resurse de nivel înalt"115. CESTA dispărea. Jacques Attali, Hubert Curien, François Gros și Jacques Robin au decis în 1988 să creeze o nouă asociație, Asociația Descartes, ale cărei activitați să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Rosnay și Jacques Attali, datorează mult acestor discuții și o recunosc. Spre exemplu, Henri Laborit și Jacques Sauvan i-au oferit lui Joël de Rosnay mult din materialul necesar scrierii Macroscope, care a avut și continuă să aibă mult succes. Amărăciunea lui Henri Laborit, evocată de Joël de Rosnay, se explică prin aceste schimburi asimetrice, care fac ca unii să-și "însușească" ideile altora cu atît mai ușor cu cît nu sînt efectiv conștienți de asta. A te inspira dintr-o
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
îndoctrinării societății civile românești. Națiunea română de azi a devenit una subculturală printr-o "americanizare" abjectă și agresivă, în timp ce adevăratul spirit democratic american nu a penetrat mentalul românesc, dar nici pe cel al editorilor. Hayden White îmi spunea, cu destulă amărăciune, că tot ceea ce s-a întâmplat după al Doilea Război Mondial în Statele Unite nu reprezintă decât o distrugere a adevăratului spirit democratic american. Faptul că o serie de autori celebri americani nu au nicio pondere în americanizata cultură românească post-1990
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
-s semne de mare noroc, și de aceea să nu tai părul de pe ele, că pierzi norocul. Amăgire Să nu amăgești pe nimeni cînd vrei să dai cuiva de facere de bine, că plîng morții că-i amăgești pe ei. Amărăciune Cînd ți s-a scutura cînele ori mîța lîngă tine, ai să ai amă răciune, supărare. Amețeală Tigva de om arsă în foc e bună pentru amețeală. Amuțire în mijlocul Păresimilor [postului Paștilor] înnumără-ți ouăle găinilor, că dacă nu, vei amuți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]