2,894 matches
-
să-Ți torn o revuluție, da o revuluție... să mă pomenești!...”. Drama ei amoroasă capătă, prin defulare, proporțiile unei mișcări social-politice, ale unor răsturnări guvernamentale. Suferința ei este generată și Întreținută de faptul că e Înșelată de amantul de suflet, „amantul meu, fidelul meu amant căruia eu (obidită) i-am fost Întotdeauna fidea.”. Leanca, văduvă și negustoreasă, e În tratație de amor cu domn’ Mitică, după cum lasă să se Înțeleagă prevenitul Iancu Zugravu. Leanca (din schița Justiție) Îl cheamă În fața judecătorului
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
revuluție, da o revuluție... să mă pomenești!...”. Drama ei amoroasă capătă, prin defulare, proporțiile unei mișcări social-politice, ale unor răsturnări guvernamentale. Suferința ei este generată și Întreținută de faptul că e Înșelată de amantul de suflet, „amantul meu, fidelul meu amant căruia eu (obidită) i-am fost Întotdeauna fidea.”. Leanca, văduvă și negustoreasă, e În tratație de amor cu domn’ Mitică, după cum lasă să se Înțeleagă prevenitul Iancu Zugravu. Leanca (din schița Justiție) Îl cheamă În fața judecătorului pe mușteriu nu atât
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
contract social ce-i dă iluzia Împlinirii existențiale (cum e Porția Popescu, fiica doamnei Zamfira Popescu, „văduva răposatului veteran al corpului didactic Nerone Popescu, fost profesor de limba latină...”). Divorțată sau văduvă, caută un soț (ca Zița) ori are un amant (ca Atenaisa Perjoiu sau ca Leanca, comersanta de băuturi spirtoase). Când găsește amantul «de pungă», care-i asigură traiul, dar nu face pentru el o pasiune, acceptă coabitarea, Însă Își află Împlinirea sufletească În iubirea pentru un altul (ca Mița
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
doamnei Zamfira Popescu, „văduva răposatului veteran al corpului didactic Nerone Popescu, fost profesor de limba latină...”). Divorțată sau văduvă, caută un soț (ca Zița) ori are un amant (ca Atenaisa Perjoiu sau ca Leanca, comersanta de băuturi spirtoase). Când găsește amantul «de pungă», care-i asigură traiul, dar nu face pentru el o pasiune, acceptă coabitarea, Însă Își află Împlinirea sufletească În iubirea pentru un altul (ca Mița Baston ori Didina Mazu). Unei aventuri prelungite Îi anexează obișnuit o alta, mai
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
mai puțin (precum madam Mița Georgescu) vinovate pentru un altul. Și triunghiul se configurează, adulterul e permanentizat, iar soțul, de obicei, e un cocu, nu și naiv. Doar Înțelept. Mai vârstnic decât ea, dumnealui tolerează infidelitatea soției care-și alege amantul dintre prietenii apropiați (cum e Tipătescu, prefectul) sau care se orientează spre omul casei, un angajat (e cazul lui Chiriac, tejghetarul lui Jupân Dumitrache). Dar, culme a degradării morale, soțul Își Încurajează nevasta să practice adulterul ca formă a diplomației
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
la ministru, și cu diplomația ei, mă-nțelegi, Îi traduce pe toții...”, și soțul nu numai că nu-și pierde locul de muncă, ci, dimpotrivă, e avansat), Îi rezolvă afacerile, obține facilități etc. Acrivița Panaitopolu, În schimb, primește atenții de la amantul vârstnic și Înstărit („nenea Andrei senatorul”) și dăruiește celui mai tânăr și pauper („Mișu al nostru, care dă meditație la băieți”), neliniștindu-și soțul, hotărât să recupereze briliantul. Relației conjugale, primare, i se adaugă alte două relații extramaritale. Triunghiul devine
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
s.n.), informează părtinitor corespondentul local al ziarului „Aurora română”, organ al opoziției, după cum se pare. Se Înțelege că, În lumea aceasta, menținerea aparențelor de onorabilitate e de preferat și este mai apreciată decât distrugerea triunghiului sentimental prin oficializarea relației cu amantul. Mița (din schița Lună de miere), temperamentală și vicioasă, călătorește Însoțită și de soț, și de amant. Căsătoria recentă a tinerei Mița cu domnul cel gros este, după toate aparențele, consecința unui aranjament al mamei Miței, cocoana Sofița, Înțelepțită de
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
că, În lumea aceasta, menținerea aparențelor de onorabilitate e de preferat și este mai apreciată decât distrugerea triunghiului sentimental prin oficializarea relației cu amantul. Mița (din schița Lună de miere), temperamentală și vicioasă, călătorește Însoțită și de soț, și de amant. Căsătoria recentă a tinerei Mița cu domnul cel gros este, după toate aparențele, consecința unui aranjament al mamei Miței, cocoana Sofița, Înțelepțită de trecerea anilor. Cocoana Sofița, prevăzătoare, salvează onoarea fetei găsindu- i ca paravan marital un ins inofensiv, vârstnic
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
cocoana Sofița, Înțelepțită de trecerea anilor. Cocoana Sofița, prevăzătoare, salvează onoarea fetei găsindu- i ca paravan marital un ins inofensiv, vârstnic, stăpânit mai puțin de pulsiuni erotice și mai mult de grija pentru propria sănătate. Imprudentă, Mița Își ia clandestin amantul premarital cu ea și se dezlănțuie instinctual În prezența soțului ce doarme („Domnul care horcăie...”) În același compartiment. În triplă postură: de mamă, soție și amantă, personajul feminin caragialian apare rar, aproape accidental (cum e Acrivița Panaitopolu); de regulă, soția
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
plăcută, plină de inimă, de avânt, de entuziasm... Nu putem zice că a fost frumoasă Graziella; dar grațioasă... și... oameni cu dare de mână.”. Așadar, Graziella e intelectualul În ipostază feminină, cu preocupări ambițioase - În lipsa frumuseții fizice și a unui amant. Ea-și cumpără auditoriul printr-un festin vesperal și impune tăcere nu prin caracterul inedit al studiului desfășurat În lectura autoarei, ci prin tonul imperativ. Invitații, aleși pe sprânceană, se supun resemnați supliciului de durată, pentru că studiul despre Femeia În
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
gelozia?... Numai o noapte n-ai dormit? Nu știi nimic! Câte nopți!”) sau a tensiunii din relația amoroasă („Știi tu că de ieri-seară de când ne-am certat, până acum n-am Închis ochii?” Îl Întreabă consoarta lui Jupân Dumitrache pe amantul care o asigură, grăbit, că a cunoscut și el același chin: „Ei! d-apoi eu i-am Închis!”), fie pentru că-și pierd nopțile În tovărășia amicilor de petrecere („Az-noapte am umblat forfota cu niște prieteni... Nici n-am dormit... Știi
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
mii lei obținând titlu executoriu, iar opoziția promis răzbunare pretinzând paraferna cheltuită cu luxul di notorietate publică.”. Așadar, procurorul oferă informații complete despre natura conflictului dintre opozanți și reprezentanții guvernului În urbea X. E dezvăluită cauza neînȚelegerilor dintre directorul prefecturii (amant interesat de oficializarea relației amoroase clandestine cu fosta nevastă a lui Albert Gudurău, fecior de ex-senator și nepotul unui ex-deputat) și Gudurăi, membri marcanți ai partidului aflat În opoziție. Pricina neînȚelegerilor e, așadar, o femeie. Peste ițele Încâlcite ale unor
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
potrivit experienței de viață ori cere celor apropiați să-i fie descifrate. Veta, din O noapte furtunoasă, femeie așezată la casa ei, măritată cu un om cu greutate - negustorul Jupân Dumitrache - caută, În tulburarea ei sufletească, indicii ale Împăcării cu amantul gelos. Precipitarea verbală a Ziței ce reconstituie scena confruntării În uliță cu Ghiță Țircădău, fostul ei soț, o Împovărează, Îi abate gândurile de la propria dramă sentimentală: „VETA (Întrerupând-o scurt): Zițo... ce e când Ți se bate tâmpla a dreaptă? ZIȚA
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
are acces, deocamdată, la lumea de dincolo de marginea mahalalei, nu o poate Însoți pe nevasta Jupânului la petreceri. Acum, În scena ultimă dinaintea Împăcării lor, Veta Îi vorbește despre temerile ei cât timp a fost departe de casă, adică de amant: „Știam eu că o să mi se Întâmple mie un necaz mare; mi se făcuse semn: răsturnasem de dimineață candela... Încă dumnealui, dacă m-a văzut că mă speriu, zice: «Ei ce e dacă s-a răsturnat! Nu mai crede În
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
privind onestitatea femeii, capătă În ochii celei din urmă proporțiile unei adevărate catastrofe prefigurate de «semne»: răsturnarea candelei, reacții fiziologice oraculare ca bătaia ochiului drept. Veta e Îndurerată de eventuala ruptură, dar și de acuzele neîntemeiate rostite la mânie de către amant. Pentru ea despărțirea de Chiriac e considerată «un necaz mare», mai mare decât pierderea afacerii, prin translare În sfera preocupărilor lui Jupân Dumitrache. Veta e prăpăstioasă și are imaginație maladivă, Întreținută de datele realului: ștergându-și pușca, Chiriac s-ar
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
decât pierderea afacerii, prin translare În sfera preocupărilor lui Jupân Dumitrache. Veta e prăpăstioasă și are imaginație maladivă, Întreținută de datele realului: ștergându-și pușca, Chiriac s-ar putea accidenta mortal. Nevasta jupânului e Îndrăgostită cu toată ființa ei de amant, se teme pentru viața acestuia și se amăgește cu ideea că, dacă ar fi acasă cât timp amantul e prins Într-o Îndeletnicire ce-i primejduiește viața, l-ar putea proteja, ar putea Îndepărta nenorocirea. E psihologia femeii dependente afectiv
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Întreținută de datele realului: ștergându-și pușca, Chiriac s-ar putea accidenta mortal. Nevasta jupânului e Îndrăgostită cu toată ființa ei de amant, se teme pentru viața acestuia și se amăgește cu ideea că, dacă ar fi acasă cât timp amantul e prins Într-o Îndeletnicire ce-i primejduiește viața, l-ar putea proteja, ar putea Îndepărta nenorocirea. E psihologia femeii dependente afectiv de bărbatul pe care Îl iubește și față de care manifestă o grijă aproape maternă. Veta luptă, potrivit propriei
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
cu gândurile toată seara”. Spovedania ei, străbătută de căință și de un anume sentiment de culpabilitate (n-ar fi trebuit să plece la Iunion), e o adevărată tiradă rostită pe nerăsuflate, o declarație pătimașă de amor prin care-și recâștigă amantul. Jupân Dumitrache, spirit pragmatic, Încearcă să-i pulbere Îngrijorarea, considerând că cel mai mare rău care li se poate Întâmpla e să-i ardă cherestegia, adică să piardă din avere. Dar Vetei, potrivit propriei mărturisiri, i se bate și ochiul
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
mai mare rău care li se poate Întâmpla e să-i ardă cherestegia, adică să piardă din avere. Dar Vetei, potrivit propriei mărturisiri, i se bate și ochiul drept, «de vreo trei zile», alt semn fatidic. Grija ei pentru viața amantului e copleșitoare, un fapt banal capătă proporții catastrofale și Veta construiește imaginativ scenarii, Înzestrată cu simțul dramatizării; așa că, deși În fața ei «juca comèdii», ea nu cunoaște bucuria contemplației artistice („N-am văzut, zău! n- am văzut nimic, n-am auzit
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
confirmate Însă În timp. Presimțirea de care-i vorbește Mița lui Pampon e, de fapt, deducție și doar În mică măsură intuiție: „Eu am o presimțire...”. Ea se conduce după semnele cărților de ghicit; e convinsă că e tradusă de amant cu o damă de verde: „MIȚA (montându-se treptat): Nae mă traduce. IORDACHE: Aș! MIȚA: Mă traduce la sigur. IORDACHE: Fugi de-acolo! MIȚA: La sigur... De opt zile nu l-am văzut. Îi scriu: «Bibicule, Mangafaua pleacă mâine miercuri
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
cade mereu gând la gând cu bucurie, cu dragoste, cu temei, cu Întâlnire pe drum de seară cu o damă de verde. IORDACHE: Aș! nu mai crede În mofturile cărților, frate...”. (s.n.) Despre dama de verde cu care o Înșală amantul Nae Îi vorbise Mița lui Iordache din momentul În care sosește la frizerie În căutarea amantului trădător. Pampon, În deplină ignoranță, Îi confirmă că amanta lui e damă de verde: „MIȚA (oftând): La d-ta... nu poate fi ca la
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
seară cu o damă de verde. IORDACHE: Aș! nu mai crede În mofturile cărților, frate...”. (s.n.) Despre dama de verde cu care o Înșală amantul Nae Îi vorbise Mița lui Iordache din momentul În care sosește la frizerie În căutarea amantului trădător. Pampon, În deplină ignoranță, Îi confirmă că amanta lui e damă de verde: „MIȚA (oftând): La d-ta... nu poate fi ca la mine... La mine e chestiune de traducere. PAMPON: În amor? MIȚA (asemenea): Da, În amor... PAMPON
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Veta care se mulțumește să deslușească În reacții fiziologice (i se bate tâmpla dreaptă, tâmpla stângă, ochiul drept) indicii ale relației În amor, Mița Baston sondează necunoscutul, Îl provoacă prin magie și ia atitudine. Luptă pentru amorul ei, Înfruntându-și amantul necredincios, cerând o clarificare a situației: infirmarea, prin dovezi de dragoste, că nu e tradusă. Cere credință amantului «de suflet» (Nae), deși ea Îi este necredincioasă celuilalt amant, oficial, amant disprețuit: Mangafaua (Crăcănel). Femeie pătimașă și posesivă, Mița Baston ia
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
indicii ale relației În amor, Mița Baston sondează necunoscutul, Îl provoacă prin magie și ia atitudine. Luptă pentru amorul ei, Înfruntându-și amantul necredincios, cerând o clarificare a situației: infirmarea, prin dovezi de dragoste, că nu e tradusă. Cere credință amantului «de suflet» (Nae), deși ea Îi este necredincioasă celuilalt amant, oficial, amant disprețuit: Mangafaua (Crăcănel). Femeie pătimașă și posesivă, Mița Baston ia cu asalt lumea-carnaval și dă piept cu rivala În amor, Didina Mazu. Negociator abil e Nae, amantul amândurora
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
provoacă prin magie și ia atitudine. Luptă pentru amorul ei, Înfruntându-și amantul necredincios, cerând o clarificare a situației: infirmarea, prin dovezi de dragoste, că nu e tradusă. Cere credință amantului «de suflet» (Nae), deși ea Îi este necredincioasă celuilalt amant, oficial, amant disprețuit: Mangafaua (Crăcănel). Femeie pătimașă și posesivă, Mița Baston ia cu asalt lumea-carnaval și dă piept cu rivala În amor, Didina Mazu. Negociator abil e Nae, amantul amândurora, plictisit - se pare - de Mița (relația e relativ veche, s-
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]