3,682 matches
-
pentru zilele de bătrânețe și pentru înmormântare, altul pentru Persida și al treilea pentru Trică". Mara este autoritară, inteligentă, pragmatică, cu o bogată experiență de viață și nu lăcomia de bani o determină să adune avere, cât dragostea maternă. Energică, ambițioasă, sensibilă atunci când copiii trec prin dificultăți, Mara rămâne fermă pe poziție, dârză, urmărește să-și asigure un statut social, convinsă că banii îi conferă demnitate și respect. În proza lui Slavici "colectivitatea face legea pe care individul e ținut să
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
politică este deci firul conducător al piesei O noapte furtunoasă, dar și al celorlalte două principale comedii ale marelui dramaturg: Conu Leonida față cu reacțiunea și O scrisoare pierdută (citate în ordine cronologică). Ce este Jupân Dumitrache dacă nu un ambițios, al cărui zel în garda civică ascunde de fapt dorința unui „la mai mare!“? De aceea îl acceptă cu ușurință pe viitorului cumnat, Rică Venturiano, de a cărui neîndoielnică ascensiune nu se poate să nu profite. Până și Nae Ipingescu
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
exploatarea omului de către om printr-o frazeologie sonoră și nesinceră. Rică este prin excelență gazetarul-tip al acestei structuri politice, după cum Nae Cațavencu este sublimul orator de mase al micii burghezii, dublat de un escroc de rând și de un ambițios fără scrupule, care se folosește de gazetărie ca de un instrument de șantaj. Deși nu are încă un caracter bine definit, ca Nae Cațavencu, Rică este în plină formație. Entuziasmul pe care îl etalează ca teoretician politic încă de pe băncile
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
de reflecție metodică asupra acelei realități. Ritmul precipitat al evenimentelor, mai ales în veacul nostru, a făcut ca această ambiguitate să fie și mai evidentă. Lumea pare a-și împlini destinul sincron în ambele registre pe care istoriografia cea mai ambițioasă le vrea, de la un timp, topite laolaltă și supuse aceluiași examen critic. Istoricul și politologul își confundă adeseori domeniile, vechile fragmentări cronologice par astăzi depășite. În noul orizont de sinteză, durata e una singură, iar viitorul nu poate rămâne nici
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
marele său discipol îndemna ca de putere să se apropie doar cine nu o iubește. Teama de abuz, îndoiala cu privire la scop, scrupulele ca metodă trebuie să însoțească mereu exercițiul ei. Din păcate, oamenii politici s-au recrutat mai întotdeauna dintre ambițioși, iar în cazurile de abandon voluntar al puterii (Sylla, Carol Quintul) sunt rare. Sub ochii noștri, răsturnarea dictaturii a făcut loc, la vârf, unor militanți disponibili pentru lupta politică, dar nu s-au menținut acolo decât cei preocupați să rămână
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
destul de complexe. Câmpul său de activitate s-a extins enorm, sub unghi spațio-temporal, dar și documentologic. Totul interesează pe istoric, tot ce poate contribui la cunoașterea dramei omului în timp și spațiu. Propria lui devenire, egoistoria, intră de asemenea în ambițiosul său proiect cognitiv. E un fel de a sparge vechile prejudecăți scientiste și a transgresa vechile mărginiri, pentru a extinde la nesfârșit teritoriul dilematic al acțiunii sale. Cronica, XXV, 12 (23 martie 1990), p. 1 24 IANUARIE, AZI Ca în
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
tăcerile mai vechi sau mai noi, din urzeala istoriei noastre. Un popor poate, în aparență, tăcea îndelung, dar el are cu toate acestea un limbaj secret, a cărui necunoaștere i-a putut deruta pe mulți și în primul rând pe ambițioșii puterii. Dincolo de tăcerile lui, se aude mereu glasul vieții, adică al muncii, suferinței și bucuriei noastre. Cronica, II (9 februarie 1990), p. 1, 3 ORDINEA ISTORICĂ, ORDINEA MEDICALĂ Direcția antropologică e una dintre cele mai fertile astăzi în istoriografie, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Em Le Roy Ladurie, P. Chaunu, între alții, au subscris deja lucrări memorabile pe acest tărâm, pentru a nu mai vorbi de eseurile ego-istorice apărute mai de curând sub îngrijirea lui Pierre Nora6. Bibliografia lui Jean Delumeau indică un program ambițios de punere în lumină a raportului dintre teologie și aspirațiile colective: temă dificilă, în direcția căreia savantul a concertat și alte energii, ca în culegerile de studii Histoire vécue du peuple chrétien (1979), La Première Communion, Les Mahleurs des temps
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
contextul originilor, unde regăsim, alături de Ion Țurcanu, semnătura câtorva specialiști în domeniu. Ideea directoare subliniată și aici proclamă supremația adevărului. Pentru orice slujitor al zeiței Clio, "istoria rămâne a fi Istorie, așa cum a fost, și absolut nimeni, nici cei mai ambițioși savanți, n-au dreptul să o schimonosească după hatârul lor". Este laitmotivul, fie și subînțeles, al întregii cărți. Îl regăsim explicit în fruntea ultimei secțiuni, unde se evocă probleme mai vechi sau mai noi: "Muza istoriei tot mai așteaptă să
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
O altă istorie contemporană e ceea ce schița într-o serie de prelegeri academice din 1933. În același spirit, a continuat să emită "îndreptări noi", pornind de la nevoia unei mai bune înțelegeri a timpurilor moderne. Ce loc ocupă Revoluția franceză în ambițiosul său program de revizuiri? Se poate spune de la început: unul esențial. Iar dacă n-a închinat acelui fenomen o carte anume, îl regăsim tratat mereu, la diverse ocazii, cu o insistență programatică. Într-un manual de Istoria lumii în vremurile
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
în râu" Aglae Tulea • Tipul retardatului Titi Tulea • Tipul fetei bătrâne Aurica Tulea • Tipul bătrânului decrepit, senil, inofensiv Simion Tulea • Tipul burghezului rafinat și generos ("burghezul gentilom") Leonida Pascalopol • Tipul "eternului feminin" enigmatic Otilia Mărculescu • Tipul intelectualului în formare, al ambițiosului profesional, perfecționist, "martor și actor" Felix Sima Caracterizarea personajelor (receptare critică) OTILIA MĂRCULESCU "Otilia este eroina mea lirica, fondul meu de ingenuitate și copilărie, tipizarea mea fundamentală, în ipostaza feminină. Otilia este oglindă mea de argint." (G. Călinescu) " Destinul ei
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
atitudini ale acestuia, cel mai mult îl apropie de gânditorul german temperamentul, stilul personal comun. Este tocmai ceea ce explică legăturile din opera lui Cioran între elemente atât de aparent lipsite de legătură, cum sunt: pledoaria în favoarea sacrificării unei vieți spirituale ambițioase, dorința de a atinge autocontrolul total prin "a gandi împotriva ta însuți", reluarea până la obsesie a concepției lui Nietzsche despre puterea de a lupta contra debilitaților, a sănătății contra bolii, desfășurarea unei mușcătoare ironii (mult diferită de sistematică și dialectica
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
absolutului, întruparea lui în oameni, cu faptele lor, este imboldul care dă sens existenței. Pentru fiecare creator, absolutul înseamnă altceva, iar "reușitele, de obicei, sunt moniste"3: în timp ce Molière creează avarul, Shakespeare este creatorul însetatului de putere, iar Balzac, al ambițiosului social, la Sábato se poate vorbi de o depășire, el e pluralist, pentru că personajele sale sunt purtătoare a celor trei ipostaze ale absolutului: puritatea eroica, înțelepciunea simpatetica și extazul, mai ales cel artistic, toate fiind forme de împlinire umană. Și
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
picioarele pe pământ) consideră că Pirineii trebuie eliberați de urs. În timpul unei manifestații recente din Ariège, opozanții fluturau banderole pe care erau scrise cuvintele "Muntele, liber". Pe un drum de munte, inscripționat cu vopsea galbenă, un ecou al acestui slogan ambițios anunța, ca o completare : "Moș Martine, suntem la noi acasă". Fără îndoială, cauzele mortalității oilor sunt numeroase; fără îndoială, dacă privim statisticile, vina lui Moș Martin este una din cele mai mici (cu siguranță, cea mai mică), însă actul prădător
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
constă în observarea faptului că preferințele actuale ale indivizilor sunt preferințe adaptative, preferințe influențate de circumstanțele sau împrejurările în care trăiesc aceștia. De pildă, mulți indivizi au dorințe foarte modeste pentru că sunt convinși că nu-și pot îndeplini dorințe mai ambițioase (de pildă, pentru că nu dispun și nici nu se așteaptă să dispună în viitor de un nivel suficient de resurse materiale). Așa cum scrie Sen, "dorințele reflectă compromisuri cu realitatea, iar realitatea este mai dură cu unii decât cu alții. Săracul
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
suficient" sau "adecvat" de servicii medicale este specificat într-o manieră mult mai exigentă (similară celor oferite de obicei de filosofii egalitarieni accesului egal la îngrijirea medicală). E adevărat, suficientismul a fost apărat de cele mai multe ori în variante destul de puțin ambițioase, chiar minimaliste (așa cum sunt sau par să fie majoritatea versiunilor suficientismului prezentate în secțiunea anterioară). Însă nu este nimic în natura suficientismului care să-l oblige să fie sau să rămână minimalist. 4.7. Suficientism sau prioritarianism? Suficientismul nu este
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
atunci când Iorga focalizează meritele Junimii și ale autoritarei sale reviste în statornicirea limbii române culte, echivalent "bunului simț în literatură"). Ca amplitudine, studiul dedicat special lui Creangă, marcând debutul râvnit în "Convorbiri literare", poate fi considerat cel mai elaborat, mai ambițios, dar și mai polemic al perioadei începuturilor, fiind totodată întâia analiză asupra operei viitorului mare clasic român. N. Iorga propune câteva demersuri importante, toate de noutate în epocă, și anume: să-l scoată pe Creangă din sfera minoră a anecdotiștilor
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
concentrare, el se întoarce în Ungaria, reușește să-și ascundă trecutul, joacă rolul de comunist persecutat mult timp, călit în luptele din Spania pentru a ajunge la cel mai înalt nivel al regimului maghiar. Dar imperialiștii americani își aveau scopul ambițios de a-și alătura țările democrației populare, cu ajutorul lui Tito. Pentru a atinge acest scop, serviciile de spionaj iugoslave, americane și celelalte îl sprijină pe Rajk cu toate forțele 17. După noi întîlniri cu agenții lui Tito și Troțki, acești
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
soluție pentru ieșirea din criză, iar ministrul finanțelor, Colbert, fiind un mercantilist convins, a încurajat pe cât a putut extinderea exporturilor și diminuarea importurilor. De asemenea a arătat un interes sporit pentru extinderea manufacturilor și încurajarea meșteșugarilor autohtoni. Deși planurile sale ambițioase vizau scoaterea Franței din criză, nu a găsit un sprijin deosebit la rege, care avea un alt punct de vedere privind depășirea crizei financiare. Astfel, Ludovic era interesat să controleze factorii de decizie de la nivel guvernamental și urban, prin directa
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
Boia, Horia Roman Patapievici, Alexandru Florin Platon ș. a.) meditează serios asupra temei. Așa cum se desprinde și din titlul capitolului (Eros și luciditate), inclus în volumul Semne și repere, exegetul intenționează să elucideze un subiect pe cât de vast, pe atât de ambițios: iubirea, sub toate formele în care se manifestă de la Jocul ielelor și până la a doua variantă a Actului venețian din 1947, ca și raporturile complexe dintre conștiință și pasiune. Unde sfârșește rațiunea și când apare patologicul, sau dacă luciditatea exercită
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
reiterarea constatării că, din perspectiva lui Camil Petrescu, sfârșitul tragic al protagoniștilor înseamnă o repudiere a celor două personae, uciderea lor în inconștientul personal. Înnobilarea eroului prin decapitare e o șansă suplimentară pentru perspectiva psihanalitică; orfanul, umilit și pauper, dar, ambițios și inteligent, își construiește blazonul prin Operă, conferind, în același timp, un aer de noblețe insolitului personaj care este Fred Vasilescu. Piesa de teatru Suflete tari dezvoltă, în subsidiar, o asemenea temă a nobleții familiei Boiu. Timp de patru ani
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
și elevilor cu privire la relația pedagogică, la care se adaugă și alte situații care se pliază pe cele patru tipuri de frustrare descrise de Berkowitz: existența unei imposibilități sau a unei bariere fizice, de exemplu când dificultatea sarcinilor sau obiectivele prea ambițioase fac imposibil succesul școlar la anumiți adolescenți; apariția unei perioade de latență Între debutul și sfârșitul actului, de exemplu, când Între evaluarea și comunicarea rezultatelor se instalează un interval prea mare de timp; reducerea sau omiterea recompensei când aceasta reprezintă
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
Ea conține un întreg univers de idei și de sentimente, prin mijlocirea căruia cunoaștem, studiem și trăim trecutul și prezentul și putem întrezări viitorul societății umane″.(Mircea Tomescu, Istoria cărții românești. București, 1968) CUVÂNT ÎNAINTE Prezenta lucrare reprezintă o încercare ambițioasă și, sperăm noi, la înălțimea așteptărilor de natură științifică legată de cel ce a fost omul politic liberal Alexandru Lapedatu. Scopul primordial al lucrării este o reântoarcere la sursele de bază ale problemei și o încercare obiectivă de reconiderare a
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Ea conține un întreg univers de idei și de sentimente, prin mijlocirea căruia cunoaștem, studiem și trăim trecutul și prezentul și putem întrezări viitorul societății umane″.(Mircea Tomescu, Istoria cărții românești. București, 1968) CUVÂNT ÎNAINTE Prezenta lucrare reprezintă o încercare ambițioasă și, sperăm noi, la înălțimea așteptărilor de natură științifică legată de cel ce a fost omul politic liberal Alexandru Lapedatu. Scopul primordial al lucrării este o reântoarcere la sursele de bază ale problemei și o încercare obiectivă de reconiderare a
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
ceea ce reprezintă nota dominantă a filozofiei profesionale, îndeosebi în țări de limbă engleză, în vremea lui ca și mai aproape de noi, s-ar putea spune că în ele filozofia ni se înfățișează considerabil mai imaginativă și, în acest sens, mai ambițioasă. Ambițioasă însă într-un cu totul alt fel decât a fost ea în marile sisteme de metafizică speculativă. Drury povestește că odată, în anul 1936, Wittgenstein i-a citat cu multă însuflețire un pasaj din Lessing: „Dacă Dumnezeu ar ține
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]