3,481 matches
-
Coroborate însă cu amintita preferință pentru scris și cu neabandonatul interes pentru artă, afișate încă în faza „romantică” a mișcării, ele atrag atenția asupra „experimentalismului” acesteia, în înțelesul dat termenului de Angelo Guglielmi; experimentalism explicabil prin momentul apariției și datele ambianței socio-culturale specifice în care se manifestă avangarda românească, în calitatea sa de fenomen de „sinteză modernă”3, cum se definește ea în reprezentativa etapă „integralistă”. „Elogiul bătrâneții” (e titlul unui articol publicat de Ilarie Voronca în ziarul Adevărul în 1935
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
repertoriu cvasi-complet al reperelor în funcție de care Ilarie Voronca înțelege radicala schimbare a interpretării poeziei. Căci în ochii săi o astfel de schimbare nu ține doar de înnoirea superficială a universului imaginar, la nivelul înregistrării unor obiecte sau evenimente inedite, din ambianța noii civilizații industriale, ci de o mutație de perspectivă asupra poeticității textului, aproape indiferent de materialul supus prelucrării; „Materialul poeziei moderne (ca și al picturii) poate fi același ca al poeziei de totdeauna. Îmbogățirea lui printr-o sumă de elemente
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Brăila) care urca „emoționat” pe când era încă elev de liceu, „scările, desigur istorice, din Câmpineanu 40” ale casei lui E. Lovinescu și ale cenaclului Sburătorul (îl introducea aici prietenul său Mihail Cosma, viitorul Claude Sernet), se formase ca poet în ambianța imediat post-simbolistă, prelungind accente bacoviene. Le mărturisește și poezia Tristeți de toamnă, cu care debutează în Sburătorul literar, nr. 43, din 20 octombrie 1922. După Ion Barbu, Camil Petrescu, Camil Baltazar și Vladimir Streinu, un nou începător „cu tâmplele înfierbântate
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
prin pădure. Aerul ne va deschide pieptul, ca o secure. Și viața o să treacă simplu, ca un râu peste bolovani. (Gânduri pentru Soveja) Cu asemenea date, prima carte a lui Voronca arată mai degrabă cât este de îndatorat tânărul Voronca ambianței literare în care își exersează uneltele. Restriști-le sunt opera unui poet încă insuficient individualizat, cu frecvente stângăcii ale scriiturii și cu un univers imaginar restrâns la câteva elemente devenite deja clișee, cărora numai accentele naive aparținând vârstei le conferă
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
telefonia, întregul „concert urban”, uzinele, compartimentele de „transatlantic”, „mările din sud” etc. pătrund firesc în ecuația imaginii, într-o deschidere planetară a universului liric. E o „mutație a semnelor” a cărei pondere poate fi evaluată ușor dacă o raportăm la ambianța literară a epocii: alături de Ion Vinea și în mult mai mare măsură decât un Tzara sau Adrian Maniu, Voronca e unul dintre cei ce inovează substanțial imaginarul liricii românești. Și ceea ce este mai important, aceste noi „date” se înfățișează ca
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
sirene și ciori Ave-Marie. Abstract surâsul. Vântul prins de epilepsie / Întreg șahul cer, în apă cu frunze răsturnat” etc. În chiar miezul energicelor, vitalelor desfășurări ale „balului” imagistic se insinuează adesea „dezolarea”, „țipătul” ca marcă a dezechilibrului sufletesc transcris în ambianța brusc ostilă, sugerând rupturi în ordinea lăuntrică: Și uite pieptul ca o savană în flăcări, Cu cai sălbatici și dezlănțuirea aerului cu vegetații Tropicale, creierul lovește semne S.O.S. Dezolat, dezolat, Un țipăt ca o pasăre sau stilou, În
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
bandajat excepțional Casele se îmbrățișează în visul de var Tinctură de iod acest amurg cu rădăcini și amnar, Cât miresmele se împart ca afiș electoral. Sau lirica elegiacă - pentru a mai da un singur exemplu -, care găsește noi echivalențe vechii ambianțe romantico-simboliste, într-un text precum Profil tăiat în lacrimă, unde funcționează iarăși tehnica simultaneistă, sintaxa ușor eliptică, „analogia de corpuri geometrice”: În ținutul amar ochean glasul tău Și ca mărcile poștale te privesc ferestrele, ușile ș...ț Încă zece pași
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
acel, numit de Perpessicius, „pointilism poetic”, - formulă ce trebuie corectată doar în sensul că nu e vorba de un adevărat „impresionism”, căci nu atât notația în sensul său propriu contează aici (eventual pentru sugestia unei atmosfere întreținute de o anumită ambianță obiectuală), cât spectacolul asociativ, surpriza relației insolite. Cu formula rimbaldiană aplicată cândva de Voronca însuși lui Tudor Arghezi, se poate spune că și el este, prin excelență, un „alchimist al imaginii”. Încât fervorii romantice a comunicării cu toate nivelele cosmosului
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
în ele este un poet, Poetul), iar „evenimentele” sunt supuse unui „tratament fabulatoriu” ce le subordonează, în ansamblu, problematicii creației. Altfel spus, programul teoretic (avangardist) trasat în manifestele propriu-zise și în eseurile din A doua lumină - între repere concrete ale ambianței socio-literare - apare aici topit în structurile prozei poetice, în care „eul empiric” cedează locul unei subiectivități emblematice, deci cu o valoare de reprezentare mai generală. Topografia spațiului construit e a unui loc generic, fără coordonate identificabile într-o geografie reală
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
chemau) și unul nominal, cu sens ambiguu - poarta - marcând deopotrivă închiderea și promisiunea unei deschideri, a unei comunicări. Trăirea (poetului) ca asumare a destinelor particulare apare aici, simbolic, drept element unificator între cele două serii figurative, - posibil agent transfigurator al ambianței schițate, în sensul revelării unor orizonturi purificatoare. Cu câteva rânduri mai jos, „mesajul” poetic apare de altfel explicit: „Aș fi vrut să smulg inima mea ca pe o lămâie din coșurile cu fructe, s-o arunc ca pe o promisiune
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
din primele versuri ale ciclului ne întâmpinase o suită de „deschideri” dintre cele mai caracteristice pentru modul în care Voronca își concepe „obiectul”, văzut mereu în perspectiva unei mișcări transformatoare, a unei metamorfoze imaginare, ca nucleu de energie mobilizând întreaga ambianță și declanșând fluxul asociativ: Din umăr o pasăre revarsă prin tril limpezimea sângelui Din deget izbucnește în jedou curcubeul Din mormânt ploaia se desface ca o păpădie legendară Și într-o adiere de vânt trec orașele Africei Ca foile calendarului
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Chiuie carnavalesc creierul în os”, „Strâns saltimbanc fiecare genunchi un clavir”, „Gând încordat ca un mușchi în carnaval”, „Final ezită glasul tău ca un trapezist”, - dar și, în aceeași Invitație la bal, versuri ca acestea, în care carnavalescul e transferat ambianței: „Vântul face reverențe”, „Frunzele colecționează autografe, parfum”, „Cerul șe unț echilibrist peste lacul în metal”, „Trenul politicos a jucat fotbal”, „Amurgul sparge fluier și saltimbanc”, „Geometria orașului: logaritm stelar, vals”, „câmpul cântă fără partitură”, „concert anotimpul”, „cerul tăiat un metru
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
figuri” ce corespund, în mare măsură, acelei „practici a fericirii” care este sărbătoarea: etalarea, acumularea, totalizarea lumii obiectelor satisfac exigența opulenței festinului; proliferarea barocă a podoabei în spațiile de joc (dans, sport etc.) răspunde, prin definiție, iarăși, unei astfel de ambianțe; dinamismul însuși al viziunii permite, de asemenea, apropierea de starea de sărbătoare, cu atât mai mult cu cât el apare adesea în opoziție cu figuri ale închiderii, limitării, oprimării lui, ca replică simili-ludică la „seriosul” existenței apăsate de povara muncii
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
transparență, adică fără să-l mai vadă pe Dumnezeu: "au căzut de la vederea lui Dumnezeu într-o lume devenită netransparentă și printr-o retragere a lui Dumnezeu de la vederea lor"59. Încălcând porunca, omul s-a văzut singur, într-o ambianță opacă, fiindcă Dumnezeu și-a retras "unele energii ale Lui din ea" și oamenii "n-au mai văzut lumea și semnificația ei deschisă infinitului personal al lui Dumnezeu"60. Lumea a intrat în descompunere, devenind coruptibilă, deși din ea n-
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
comercial, în dauna calităților nutritive și a proprietăților terapeutice ale alimentelor de origine vegetală. Există posibilitatea ca în unele plante să pătrundă reziduuri de pesticide și insecticide toxice. Această inconștiență poate înrăutăți starea de sănătate a oamenilor, producând maladii de ambianță, care va înlătura pericolul de șomaj pentru medici și pentru cercetătorii din domeniul sanitar. Așa cum procedau strămoșii noștri țărani, solul trebuie îngrășat cu îngrășăminte organice naturale: fecale și dejecții de la animale și cu resturi vegetale, descompuse natural. Este controversată și
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
profesor de geografie, George Vâlcu, șomer, își practică serviciul cu o asemenea măiestrie, încât obține grațiile stăpânei. Poziția dobândită nu-l împiedică să vadă mașinațiunile politice prin care industriașul își sporește averea și își menține puterea, nici turpitudinea morală a ambianței feminine din casa Bănescu. De îndată ce i se oferă posibilitatea de a-și exercita iarăși profesia de dascăl, Georges, redevenit George, pleacă, luând-o cu el și pe singura ființă nepervertită întâlnită aici, servanta Anica (Generația de sacrificiu). „Cuceritorii” din piesa
VALJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290417_a_291746]
-
Pia, o copilă în vârstă de doisprezece ani, care începe să perceapă și să înțeleagă universul domestic, casa ca spațiu protector fiind recurent în proza autoarei. Analiza psihologică operează prin prisma schimbărilor sufletești traversate de Pia ca urmare a destrămării ambianței copilăriei și a familiei. Copilul încearcă să descifreze sensurile profunde ale vieții și semnificația relațiilor dintre oameni. „Picnelandii” (Pia și verii ei, Nonel și Andi) descoperă lumea prin intermediul jocului și al interpretărilor metaforice ale realității, miraculosul, magicul făcând parte din
VELISAR TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290483_a_291812]
-
a folosi valențele pe care le oferă evocarea, îmbinând realismul cu acea încărcătură lirică plină de nostalgie, nelipsită din opera sa. Darul de a însufeți spațiul ficțiunii cu o serie de chipuri secundare, ce au rolul de a da veridicitate ambianței casnice în care se petrece acțiunea - pitorescul Gello, servitorul Nae Petrescu, Matei, tatăl Piei, mătușa Tilda (Tan’ Tilda) -, se va regăsi în următor roman, Ursitul (1970). Scriere ce oscilează între ficțiune și memorialistică, cartea prezintă un interes deosebit datorită amintirilor
VELISAR TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290483_a_291812]
-
În aerul pe care Îl respirăm și În legumele și fructele pe care le mâncăm. În medie, citadinii sunt expuși la peste 700 de substanțe chimice prin apa pe care o beau și la peste 500 de substanțe chimice În ambianța din locuințe, ca să nu mai vorbim despre ce ne așteaptă la locul de muncă și În călătorii (Frahm și Frahm, 1995). Nu se poate ca toate acestea să nu ne influențeze În mare măsură sănătatea. De fapt, În prezent mai
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
de experiență omenească. Încălcarea permanentă a acestei legi scade nivelul de zahăr din sânge, ducând la epuizarea energiei vitale. Ca urmare, spre cap curge o cantitate insuficientă de sânge, provocând dureri de cap sau amețeală. O altă cauză poate fi ambianța birourilor moderne - monitoare, aer condiționat, faxuri și multe alte echipamente electronice. În orice caz, sunetele imperceptibile emise de calculatoare și de alte echipamente electronice de birou pot să declanșeze dureri de cap și să crească nivelul de stres. Și lucrul
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
dispoziție. Vorbiți despre starea dumneavostră cu prietenii apropiați și Împărtășiți-le greutățile. Nu Încercați să o ascundeți și să purtați singur povara situației. Atunci când vă simțiți abătut și singur, este foarte posibil să evaluați eronat atât propria persoană, cât și ambianța. Plimbați-vă pe afară, În grădină sau prin pădure, ori mergeți pe plajă sau În orice alt loc care vă poate distrage atenția. Râdeți sau strigați În gura mare. Aceasta este o modalitate eficientă de a scăpa rapid de depresie
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
desfășurare efectivă a activităților - adică la nivel de „clasă” - și una care se referă la ceea ce se întâmplă în afara „clasei”, la nivel de comunitate, respectiv societate. Demersul nostru pune accent pe prima dimensiune, abordând patru componente ale mediului de învățare: ambianța fizică, condițiile psihologice sau emoționale, influențele determinate de încorporarea tehnologiei informatice în mediul de învățare (prezentă prin echipamentele folosite în cadrul activităților) și influențele sociale și culturale date de diversitatea participanților implicați, toate acestea modelând procesul de învățare la vârsta adultă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a surprinde elementele componente ale contextului/mediului învățării și impactul exercitat de acestea asupra procesului, am optat pentru definiția propusă de Hiemstra (1991), tratând subiectul în funcție de cele trei dimensiuni identificate. Astfel, autorul considera că mediul de învățare face referire la ambianța fizică, condițiile psihologice sau emoționale și influențele sociale sau culturale care afectează creșterea și dezvoltarea adultului implicat în inițiative educaționale. 3.2.2. Caracteristici ale mediului fizictc "3.2.2. Caracteristici ale mediului fizic" Mediul fizic are în componența sa
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
întâlnire este determinant în formarea atitudinilor participantului vizavi de tematica abordată, de educator și de procesul de instruire (Hiemstra și Sisco, apud Hiemstra, 1991). Pentru instructor, este esențial să dezvolte cele trei tipuri de relații - cei 3 R - în cadrul climatului/ambianței de învățare: - relația cu ceilalți membri ai grupului, fiecare venind cu experiențe ce pot fi împărtășite, conferind semnificație unui conținut academic sau profesional, dar, în același timp, oferind și suport; - relația cu educatorul, bazată pe încredere reciprocă, respect și credibilitate
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
desfășurare efectivă a activităților - adică la nivel de „clasă” - și una care se referă la ceea ce se întâmplă în afara „clasei”, la nivel de comunitate, respectiv societate. Demersul nostru pune accent pe prima dimensiune, abordând patru componente ale mediului de învățare: ambianța fizică, condițiile psihologice sau emoționale, influențele determinate de încorporarea tehnologiei informatice în mediul de învățare (prezentă prin echipamentele folosite în cadrul activităților) și influențele sociale și culturale date de diversitatea participanților implicați, toate acestea modelând procesul de învățare la vârsta adultă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]