2,758 matches
-
decât În visul meu. Albastrul te prinde de minune. Ar trebui să porți albastru cât mai des. Ce-ar fi să tragem o linie peste ceea ce s-a petrecut alaltăieri? Mi-e rușine de mine Însumi. Apropierea ta m-a amețit și probabil că m-am comportat ca violatorul plângăreț. N-am mai fost cu o femeie de peste două luni. Nu că asta ar justifica faptul că m-am purtat ca un animal. Vrei să mă Înveți cum să mă Îndrept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
bebeluș: Ajunge? Acum Îmi dai cercelul Înapoi? Fima spuse: —E mai mult decât mi se cuvine. Ai să primești și rest. Și spre propria-i uimire, Îi Îmbrățișă deodată genunchii, Îi trase cu putere trupul din fotoliu pe podea și amețit de dorință, fără să se mai oprească să-i scoată hainele, ci căutându-și drumul orbește, dar cu ceva din siguranța somnambulului, o pătrunse aproape În aceeași clipă și simți că nu falusul său, ci Întreaga sa ființă se scufunda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
spate, Îi puse o mână pe buze și cealaltă pe ochi și Îi sărută ceafa, rădăcina părului, umerii. Un parfum delicat de săpun de toaletă Îmbinat cu o aromă ușoară de tabac de la pipa lui Teddy Îi pătrunse În nări, amețindu-l cu o dorință vagă și cu o tristețe pe care Încercă s-o Înăbușe. Ridică În brațe trupul subțire, copilăresc și, la fel cum Îl purtase În brațe pe Dimi cu două nopți În urmă, o duse acum pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
care e selecționat la Cannes. Ei simt că e un neadevăr în spate. Când ai o „parte întunecoasă“ în spate, trebuie să faci lumină acolo ca să-ți fie luminos și-n față. Sunt niște lucruri pe care le lăsăm, le amețim, dar chestia asta te trage înapoi. Ne întoarcem spre povestea autentică, odată cu acest nou val de regizori și scenariști? Ne detașăm de filmele de la începutul anilor ’90, în care totul era exagerat, exacerbat? Alea erau niște căcaturi! Se vede foarte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
Drew păruse mai preocupat de rezerva de vinuri preferate, decât de trusele de prim ajutor. Mary plătise 1300$; normal că era în siguranță. Dar o anumită combinație dintre sentimentul de risc și zâmbetul lui Drew a făcut-o totuși să amețească. Drew. Bărbatul era exotic asemenea ținutului. De fiecare dată când se uita la el, inima lui Mary începea să bată mai repede. Mary și-a uitat timiditatea, a uitat cine era exact. S-a dus pe malul râului și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
că alături de el totul avea să însemne un pic mai mult decât ar fi vrut ea să dea; alături de el avea să facă un efort. Probabil că, la sfârșit, n-avea să mai fie ea însăși, iar gândul ăsta a amețit-o mai mult decât altitudinea. Jina s-a așezat pe jos ca să-și scoată bocancii și cămașa udă de transpirație. Peria de păr și-o lăsase în cabana lui Ellis, dar, din fericire, Zach o prefera așa - nerasă, nepieptănată, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
putut să crezi că-i un alt râu. Campingul Corn Creek era plin de praf și încins de soare și se transformase într-o parcare pentru SUV-uri și autocare portocalii. Pe docul din lemn, stăteau așezați într-un șir amețit duzini de turiști cu picioare albe, sandale noi-nouțe și pălării cu boruri largi, care să le acopere și urechile. Unii se foiau agitați, alții tăceau, câțiva au izbucnit într-un râs zgomotos atunci când unul dintre ghizi i-a anunțat că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
mulțumită! Mini, subt impresia dezorientării, pe care i-o pricinuise casa străină cu oamenii cunoscuți și oamenii schimbați în decorurile noi, plecă fără gânduri de revenire apropiată. De la început se simțise acolo pe planuri parcă inverse și mobile, care o amețeau ca un trotuar rulant. Un ușor mal de mer stăruia încă în vidul pieptului. în stradă se legănă un minut, ca cel coborât abia de pe o punte de vas, până când ia contact cu statornicia solului. De altfel, strada nu o
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
pe capra înaltă, arcuit de mijlocul dureros, în care junghiul își avea bătut un cui permanent de rezonanță. Sta trudit de sforțarea ce-i punea de-a lungul brațelor alice mici, mobile, care păreau a exploda în vârful degetelor. Era amețit de trăsuri, de pietoni, de tot ce mișuna în jur, printre care se strecura ca prin mijlocul unui carrousel infernal, din cauza unei migrene permanente, ce-i punea sub țeastă o rețea subțire metalică, difuzând lumina și aiurind în sunete. Strângea
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
mari! . . . Aer . . . Sobrietate . . . supraalimentație și... Leysins . . . Leysins!" Atâta spunea doctorul despre chinul lui cel mare. Maxențiu se propti și mai tare în mâini. Picioarele păreau a patina pe nisipul lunecos al covorului și biblioteca, în fața lui, era un orizont nestabil. Amețea. Se lăsă ușor într-un fotoliu. Nu se mai gândea nici la Ada, nici la Lică. Aștepta să vadă dacă prințul Maxențiu va mai fi a doua zi în viață . Prințul Maxențiu, pe care Maxențiu ofticosul îl iubea mult. Maxențiu
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
de acel calcul, se bucurase că Maxențiu are să-i spună ceva, probabil tocmai în chestia Leysins. Așa de aproape însă de fantoma ce se apleca spre ea și de pe buzele căreia ieșea o răsuflare slabă și deasă, Elena simțise că amețește. Marcian, atent, se săltase spre dânsa, oprit însă cu un mic semn de Elena. în aiurarea lui, Maxențiu interpretase emoția Elenei favorabil, iar intervenția lui Marcian drept indiscreție. Spusese Elenei grăbit și confidențial că a decis să plece, ca pe
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
primului dintre dormitoare. Ușa era încuiata cu un mecanism electric, dar izbuti s-o deschidă fără zgomot. Repezindu-se înăuntru, sfâșie gâtlejul omului care dormea în pat. Capul acestuia începu să se zbată, dar trupul tresări o dată și înțepeni. Deși amețit de efluviile idului, Corl se sili să-și vadă de drum. Șapte dormitoare - șapte victime. Apoi se întoarse, fără zgomot, în cușca lui și închise ușa. Își calculase cu o remarcabilă precizie mișcările. Când cei doi paznici ajunseră la ușa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
mecanicul-șef, alb ca varul. Nu văd cum ar fi putut ei să... Simțiră o zguduitură puternică, iar nava se răsuci într-o rână și păru să se răstoarne. Grosvenor se pomeni trântit pe podea. Rămase o clipă locului, parcă amețit de izbitură, apoi spaima îl făcu să-și recapete cunoștința. Îi văzu pe ceilalți întinși pe jos în jurul lui. Unii gemeau de durere. Morton strigă un ordin, pe care Grosvenor nu-l putu înțelege. Căpitanul Leeth se ridică în picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
La început au fost momente când simțeam că mi se cere prea mult. Nu mă refer numai la hipnogenerator, care nu reprezenta decât vreo zece la sută din programul de instrucție. McCann spuse, scuturând din cap: - Cifrele astea mă cam amețesc. Presupun că partea cea mai importantă a programului o constituie filmele acelea, ale căror imagini rămân pe ecran doar o fracțiune de secundă. - Da, încuviință Grosvenor, filmele tahistoscopice reprezentau circa patruzeci și cinci la sută din program, deși nu durau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
brațele maică-sii. L-au Întins pe masa pe care citea nenea Weisz, iar felcerul, ajuns și el ca prin vrajă acolo, urma să se uite la el. Am văzut din nou mult sînge și am plecat. Eram atît de amețit și de uimit, nu de alta, ci de sosirea acasă a lui Zoli accidentat Înaintea mea care alergasem cu sufletul la gură, că mama a trebuit să-mi explice de mai multe ori că bunicul lui oprise o mașină care
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
risipit cît ai bate din palme. — Ai să vezi, mi-a zis tata, că popii ăștia ai ungurilor vor să te ducă-n Rai și să-ți dea să mănînci numai roșii verzi... M-am minunat eu atunci pînă am amețit de cap, dar am Înțeles că ungurește, Între roșie și Rai, există o anume legătură. M-am edificat cu timpul că tomatelor li se spune În maghiară paradicsom, cuvînt care desemnează de asemenea Paradisul, Raiul. Iar de la acest faimos „paradis
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
pentru o săptămînă de la un student, nu de la filozofie, nu de la filologie, ci de la agronomie. Pe o bancă, sub o coroană de ramuri protectoare din care, la răstimpuri, cădeau cu pocnete Înfundate castanele, Augustin a dat glas cîtorva pagini. Am amețit amîndoi și am pornit-o pe patru cărări spre Terasa Chios. Cele două sticle de bere ne-au mai trezit. Dacă la Întoarcerea În internat ne-ar fi prins că mirosim suspect, nu mai călcam noi pe străzile Clujului pînă
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
din nou ca un gheizer. Ceasornicarii au plecat spre Illinois În căutarea lui Mr. George, iar Mrs. Flory, tocmită la restaurantul domnului Bailey, alt iriș cum s-ar zice, a dat de Încă o minune dintre cele multe cîte o amețiseră În ultimele luni: trebuia să adune și să ducă la spălat vasele de pe o curea lată care umbla singură. A rămas țintuită locului uitîndu se la fîșia aia cum se duce, pînă cînd a trebuit să o rupă la fugă
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
doamna Bailey i-a pus o mînă și a Îndesat-o Într-un jeț, zicîndu-i „madam“! Pe Floare, minunea revederii lui Gheorghe o vrăjea la fel de tare ca hora Învăpăiată a Frumoaselor pe cîmpiile de SÎnziene, iar seara aceea scînteietoare o amețea aproape la fel ca măreția oceanului. De aceea nici nu fu În stare să scoată vreo vorbă. Soții regăsiți au luat trenul spre Chicago a doua zi, petrecuți la gară de cei doi ceasornicari. De muiere avuseseră grijă ca de
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
prin Japonia, Thailanda și Grecia. Numai că doamnele astea scriitoare erau destul de tinere când au compus Acompaniatoarea sau Memoriile lui Hadrian. Bașca, nu știu de ce, dar cred că ignorau aristocratic regimul Okinawa. Enfin. Programul cu care presimt că v-am amețit l-au cules savanții stând de vorbă și observându-i pe sutele de gigabătrâni superactivi și hipervioi din insulița japoneză. În fond, e chiar felul simplu ca bunăziua în care ei o duc de veacuri și care, pe lângă multe altele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
Striptease-ul este de altfel o specialitate a Anei Cioclov, și cel masculin, și cel feminin: „Îmi desfac cordonul halatului și ies din îmbrățișarea caldă strecurându-mi leneș brațele din mânecile largi, făcându-l să alunece peste umeri, apoi, proptindu-mă amețită de privirile hipnotice ale bărbatului, îl las să-mi cadă la picioare ca o cortină grea... Panglicile subțiri de pe umeri se desfac din nodul mătăsos și sânii tresar dezgoliți, cu sfârcurile înmugurite de goliciune, iar slipul, lunecat peste coapse, îl
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
de fapt nici o idee, ci doar o beatitudine lingvistică, generatoare de metafore (convenționale) în serie. Dincolo de acest decorativism baroc tronează platitudinea, fapt evidențiat și de aforismele din volum, cu (aproape) nimic mai originale decât „cugetările“ întrerupte de sughițuri ale celor amețiți de băutură: „Nu cred că cineva își poate clădi fericirea pe sufletul unei femei, întrucât sufletul unei femei este terenul cel mai alunecos din lume.“ „Căsnicia este un rău necesar.“ „Doar prostul are numai certitudini.“ „Niciodată prostul nu se îndoiește
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
detectiv fără voie, angajat în descâlcirea ițelor unor acțiuni criminale care debutează cu uciderea lui Fane Zugravu, alias Dick, membru al unei rețele mafiote din Statele Unite. Romanul este scris în stilul ostentativ dezinvolt al romanelor polițiste de serie: „Se și amețise puțin după ce tipul acela borțos din Bronx, la care se dusese cu marfa, îi ceruse să guste odată cu el din pachet, ca să fie sigur că nu-i tras pe sfoară. Jigodia dracului nu avea habar de ce-i aia marfă adevărată
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
nu era prea bătrân? Avea vreo treabă să zboare spre un război? Se anunțase la Atena, În avion, că acest zbor nu va mai continua din cauză că lupta Începuse deja În Israel. Blocat la sol! Trebuia să iasă. Căldura grecească era amețită, În aeroport. Muzica publică se Învârtea În mintea potrivnică a domnului Sammler. Cafeaua leșinată, băuturile lipicioase, Îl puneau și ele la grea Încercare. Suspansul, Întârzierea, Îl rodeau intolerabil. Se dusese În oraș și vizitase birourile liniilor aeriene, Îi ceruse unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
Era cineva - și asta Îl șocă - cineva sărac cu duhul. Cineva aflat Între condiția umană și cea neumană, Între substanță și vid, Între plin și gol, sens și non-sens, Între această lume și nici o lume. Zburând, scăpat de sub puterea gravitației, amețit de ușurare și groază, Îndoindu-se de destinația sa, temându-se că nu exista nimic să-l primească. — Eisen, desparte-i, spuse el. L-a sugrumat destul. O să vină poliția și atunci vor fi arestări. Iar eu trebuie să plec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]