5,509 matches
-
învățare. Pot fi imaginate mai multe acțiuni, toate centrate pe responsabilizarea educatului în legătură cu rolul său în dispozitivul de formare. Tutorele este acea persoană calificată în: a cultiva dorința educaților de a-și lua pe cont propriu instrucția și educația; a anima grupul de învățare, incitând pe cursanți în a realiza raporturi virtuale; a motiva cursanții în a înainta eficient în parcursul de formare; a ajuta concret educații în a găsi cele mai nimerite strategii sau metode de învățare; a identifica dificultățile
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
punct de vedere al formelor de congregare a energiilor sau inteligențelor, suntem tributari în continuare formulelor simple, izolaționiste și mecanice de implicare individuală, și nu celor prin colaborare, comuniune cognitivă și convivialitate organică. Predeterminăm cu rigurozitate grupurile de învățare, le animăm cum scrie la carte (dinamica grupurilor!), dar nu lăsăm educaților șansa de a se grupa ei înșiși, de a stabili relații afinitare cu colegii sau profesorii doriți de ei. Aportul educogen al „confreriilor” elevilor (discutabile, de multe ori, din punct
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
pedagogic, atât ca teorie, cât și ca practică, sub raport lingvistic și social-istoric. b) Abandonarea dihotomiei cunoaștere cantitativă (științifică) versus cunoaștere calitativă (nonștiințifică). Calculul și determinarea cantitativă erau socotite atributele inalienabile ale științei, atât timp cât s-a considerat că proiectul care animă cunoașterea este predicția prin intermediul unor legi matematice despre cum și cât anume va evolua un fenomen. Știința calitativă face trecerea de la „gândirea slabă” (G. Vattimo) la „teoretizarea moale” (R. Thom), având în proiect să descopere resorturile intime - pe care realitatea
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
Ședință de educație, Crăciunul). Scriitorul demistifică o anumită realitate socială, prezentând-o ca pe un spațiu alienant, ce degradează ființa și face absurde relațiile dintre indivizi. Personajele sunt construite schematic, pe o dominantă, prin simplificare maximă. Limbajul este cel care animă apariții mecanice, automate, oarbe și insensibile, acționate doar de câteva impulsuri, prozatorul creând tipuri memorabile, care se definesc mai cu seamă prin dialoguri și alocuțiuni de o densă expresivitate, alerte, spontane, concise. Comicul, generat de situarea în zona rupturii logice
BRAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285853_a_287182]
-
semnificare, în secvențe rafinate, fluente și savuroase. O categorie aparte o constituie prozele cu personaje rurale. Autorul îi privește pe țărani ca pe niște ființe cu mentalitate, comportament și exprimare bizare. Ei îi apar bicisnici, abrutizați de muncă și sărăcie, animați de instincte și dorințe obscure, meschine (Tocmeală, Înzestrare), cu o judecată alterată de superstiții (Țăranii noștri, Credința), îndurând cu obediență resemnată oprimarea și mizeria (Mulțămită, Necazuri). Scriitorul mută accentul de pe condiția psiho-mentală pe manifestare, exploatând cu artă confuzia și inadvertențele
BRAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285853_a_287182]
-
impunătoarea colecție a Mineielor - elaborate, după unii cercetători, la Târnova -, precum și alte texte, modeste în genere sub unghiul valorii literare. Un „zid” - a cărui impenetrabilitate o asigurau rigoarea unei biserici aflate în interminabilele conflicte cu felurite „erezii” locale, țelurile ce animau intelectualitatea bulgară a vremii, necoincidente cu finalitățile unor forme „facile”, soliditatea unor tradiții și, poate, lipsa de interes față de textele vag angajate „ideologic” - dincolo de care au trecut extrem de puține lucruri din înfloritoarea producție literară a „Renașterii Paleologe”, a obturat multe
BIZANTINISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
deschidere simbolică, se întâlnesc filiera epicii ardelenești tradiționale cu tehnici narative moderne, mânuite cu îndemânare, chiar dacă uneori într-o manieră abuziv livrescă. Roman psihologic cu substrat filosofic, ancorat în actualitatea tranziției prelungite a anilor ’90, Marii fericiți (Prorocul) (2000) este animat - pe fundalul contrastelor dintre capitala levantină și Timișoara cosmopolită, cu nostalgii central-europene - de tensiunea înfruntării unor personaje cu soluții existențiale diferite: tatăl, care a optat pentru retragerea din lume, contemplată cu detașare, dar și cu melancolie, și fiul, mânat de
BANCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285600_a_286929]
-
și neputința de a interveni. În volumul Viscol (1969), B. propune o proză de analiză psihologică, concentrată pe mutațiile interioare și pe echilibrul fragil al personajelor. Universul protagonistelor, care își resimt singurătatea chiar și, sau mai ales, în cuplu, este animat de înșiruirea unor imagini, linii, culori, sunete, asociate figurilor prezente sau absente, ce le-au marcat într-un anumit moment existența. Amurgul devine pentru personajul feminin din Apus timpul propice rememorării, gândurile oprindu-i-se fulgurant asupra destinului nepoatei sale
BARBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285628_a_286957]
-
glorifică prozaic abundența, într-un peisaj ce amintește pe alocuri de Verhaeren, din Flamande. Poloboace, căpițe, cârciumi în „medean”, piețe de pește, „cară cu boi” încremenite la răspântii, asemenea unor menhire, fac relieful acestei lirici, în care orașul, „bătrân”, se animă de o continuă, subtilă aproape, împresurare a satului, absorbind însetat jertfa de roade, aromele, „susurul”, ca un „plămân”. Aspecte disonante în târgul-relicvariu, vegheat de soarele crepuscular, vara, exuberanța coacerii, „pârga” scapă mereu undeva în afară de cadru, în prim-planul poemelor invadează
BARGAUANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285641_a_286970]
-
spune Seneca. Cine sunt fericiții? La această Întrebare răspunsul lui Seneca Îl Întâlnește pe Socrate. Fericit este numai Înțeleptul. El este cel care, pentru Socrate, a atins starea de sophrosyné, iar pentru Seneca, cel care a atins starea de tranquillitate animi. Fericirea este, În primul rând, acea stare de liniște interioară a sufletului care se dobândește numai prin ordinea morală. Creștinismul aduce o nouă valoare, pe care o pune la baza fericirii: iubirea. Deschiderea către celălalt, iubirea aproapelui, iubirea lui Dumnezeu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
al lumii, este ceea ce Dante numea „amor che muove il sole et l'altre stelle”. În creștinismul oriental, practica ascetică include o tehnică specială de comuniune mistică, reprezentată prin rugăciunea inimii sau practica isihastă (etimologie gr. hesychia = liniște; lat. tranquillitate animi = liniște sufleteascăă. Prin aceasta se urmărește obținerea unei iluminări interioare, care conduce către comuniunea cu divinitatea. Fericirea este forma supremă și ultimă de eliberare a persoanei umane din situațiile Închise ale vieții. Ea este deschiderea, eliberarea totală, absolută a individului
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
sale. De fapt, dubletele sunt imaginea persoanei prezentificată În alte două imagini ale acesteia, cu semnificație și rol complementar și niciodată antagonice. Dubletele sunt „imaginea disecată” psihologic și moral a persoanei unice, pe care le-am putea, eventual, compara cu anima/animus sau cu Ying/Yang. Vom analiza În continuare câteva asemenea cazuri. Dubletele la care vom face referire În continuare ilustrează anumite trăsături ale persoanei, corespund anumitor nevoi ale acesteia sau Îndeplinesc anumite roluri diferențiate. Aparent, devletele sunt două persoane
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
sau În lipsă; dă sentimentul de bucurie al unui act de binefacere Împlinit. Să ne oprim un moment asupra semnificației darului În acest tip de relație dintre cel care dă și cel care primește. Cel care oferă, care dăruiește, este animat de sentimente filantropice de milă. Mila este un sentiment moral care mă obligă, mă Încarcă afectiv față de persoana aflată În stare de dificultate. Dăruind acesteia ceva de la mine, eu realizez un act de „catharsis moral” și prin aceasta mă simt
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
acțiunea psihomorală nu este una de tip obișnuit. Ea este o relație interpersonală bazată pe sentimente psihomorale și, prin urmare, reclamă mijloace și metode speciale de acțiune care, la rândul lor, să determine În celălalt sentimentele psihomorale ce m-au animat pe mine În acțiunea respectivă. Este deci vorba de utilizarea unor mijloace speciale. Acestea trebuie să producă un „efect psihomoral” asupra celuilalt, plecând de la intenția mea, pe care eu o proiectez asupra lui. În plus, ele trebuie să realizeze o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
te bucura de rezultatele tale. Aceasta te va face să fii mulțumit de tine și evaluezi rezultatele ca pe propriile tale posibilități. În felul acesta, creezi un echilibru Între posibilitățile oferite de natura ta și de viață. Seneca afirmă că animi bonum animus inveniat (sufletul Își găsește binele În sufletă și el este condiția echilibrului dintre persoană și viață, iar „viața este fericită când se acordă cu natura sa” (De vita beataă. Căutând, și Înțelegând că cea mai potrivită conduită pentru
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
deschide drumul exceselor și suferinței care va sfârși prin eșec. Binele poate fi obținut chiar Într-o mai mică măsură; depinde Însă dacă știi să-l prețuiești și să te bucuri de el, sau cum spune Seneca summum bonum esse animi concordiam - „binele suveran este armonia sufletului” (De vita beataă. A folosi viața conform dorințelor, fără a ține seama de rațiunea călăuzitoare, Înseamnă a-ți nesocoti, fie În minus, fie, de regulă, În exces, propriile tale posibilități, Înseamnă a te Înșela
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
cele mai izbutite pagini, de un patos al participării la o epocă importantă din istoria țării și de bucuria de a vedea întrupate într-un singur om idealuri care sunt și ale autorului. B. are un talent neobișnuit de a anima faptele prin cele mai variate mijloace stilistice. Prin tehnica alternării timpurilor verbale (trecut - prezent istoric), prin abundența epitetelor concrete, a metaforelor și a detaliilor semnificative, povestirea capătă culoare și viață. Amănunte, mici întâmplări sugerează stări de spirit colective, starea sufletească
BALCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285581_a_286910]
-
fetelor fratelui. Încă de la începutul interviului am remarcat în vocea ei, în conținutul mesajelor ei, o admirație, o idealizare a imaginii fratelui mai mare. În perioada copilăriei ei, imaginea de răzvrătit, de haiduc a fratelui se pare că i-a animat visele, imaginația. Inculpata pleacă la țară, abandonându-și soțul pensionat de boală (,,avea ciroză, era terminat... m-am dus la țară așa cum am venit la oraș... cu nimic... un geamantan cu câteva boarfe...”), cu gândul de a-și reorganiza viața
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
creștinismului popular, ci încearcă și câteva răspunsuri la dileme ale lumii contemporane. SCRIERI: Spirala, București, 1987; Zeul din labirint. Sibiu, decembrie 1989, Sibiu, 1992; Liturghia cosmică. Constelația magicului. O viziune românească asupra misterului existențial, Năsăud, 1994; Cărțile eptimahice, Sibiu, 1996; Anima dr. Telea. Timp și destin la noul român, Sibiu, 1996; Creștinismul cosmic - o paradigmă pierdută? (Mit și ortodoxie în tradiția românească), Sibiu, 1999. Repere bibliografice: Valentin Chifor, Parabola spiralei, TR, 1987, 38; In memoriam. Scriitorul, ziaristul și profesorul Vasile Avram
AVRAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285504_a_286833]
-
presă în 1944, B. va avea de suferit ani mulți de închisoare politică. Într-o primă ipostază, B. se arăta preocupat de actualitatea „încă fumegândă” a literaturii. Cronicarul nu se angajează în judecăți de valoare îndrăznețe, practică un comentariu moderat, animat de vibrație și căldură. Între grupările de la „Gândirea” și de la „Sburătorul”, balanța înclină firesc spre cea dintâi, printr-o afinitate de structură temperamentală și morală. Criticul nu are îndeobște apercepții doctrinare sau de apartenență la un grup. El este un
BADAUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285532_a_286861]
-
a sinucis după doi ani. B. a debutat cu versuri în 1932, la revista „Orientări” (Moinești), continuând să colaboreze la „Viața Basarabiei”, „Lumea”, „Bugeacul”, „Însemnări” ș.a. În 1940, și-a adunat poeziile în volumul Invitație la melancolie. Un lirism individualist animă strofele lui B., înseninate numai de amintirea locurilor copilăriei, de „nălucirile visării”, melancolia sa fiind ușor intelectualizată, provocată și întreținută de aluzii și iluzii livrești. „Întoarcerea în amintire” este unicul mijloc rodnic de spiritualizare a unei poezii care nu a
BAIDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285546_a_286875]
-
și soldatul. Civilul și soldatul. Civilul și soldatul.” Transparentă în piesa scrisă și publicată înainte de plecarea din țară, polemica este ulterior directă și necruțătoare. A. tratează fără menajamente fapte și evenimente politice de notorietate, dezvăluind, sub bunele intenții ce le animă, contradicțiile, până la paradox, care le subminează. În Domnișoara Helsinka, aparența de onorabilitate a „pensiunii de familie” pariziene, unde „nimeni nu deranjează pe nimeni și toată lumea încurcă pe toată lumea”, ascunde intoleranță și xenofobie. Plină de atenții față de Domnișoara Helsinka, „orfelina de
ASTALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285477_a_286806]
-
argoului alăturându-se poeziei și dramaturgiei, iar eseurile sale pe aceste teme sunt publicate în mai multe ediții succesive. Reunite într-un volum publicat în 1997, la București, Utopii, eseurile sunt însoțite de fragmente autobiografice, remarcabile pentru verva ce le animă, capacitatea evocatoare și talentul memorialistic al autorului. Greu încadrabilă într-un gen, această carte - amestec insolit de teorii, anecdote, amintiri, jocuri de cuvinte și de idei care țâșnesc de sub condei - relevă, în persoana scriitorului stabilit la Paris, în primul rând
ASTALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285477_a_286806]
-
tristețe frustrantă la omiterea sa din proaspăt înființata Societate Literară Română (1866), ulterior Academia Română. Spre sfârșitul vieții, la 81 de ani, mai pornește într-o călătorie, aproape simbolică, la Lvov, pentru recuperarea manuscriselor lui I. Budai-Deleanu. O conștiință de ctitor animă opera scriitorului, deprins a cultiva și inventaria prolific, și uneori prolix, toate genurile și speciile literare; cele poetice - oda, imnul, elegia, sonetul, meditația, legenda și balada, satira și fabula, alături de proză și dramaturgie. O creație întinsă pe jumătate de veac
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
grea, pentru supraviețuire. Este o lume mereu tulburată de orice o abate de la obișnuințele sale, amenințată parcă permanent de nenorocire, dar și amenințătoare, trăind într-o întunecime tragică. O greutate telurică apasă această existență rudimentară. Mase de oameni se mișcă animate de un instinct gregar, satul părând mai degrabă o comunitate tribală. Natura fiind o componentă organică a traiului acestor oameni, totul este inserat, proiectat în semnificative peisaje (vizuale și sonore), realizate cu forță și amploare. Atmosfera tensionată, tonalitatea sumbră, clarobscurul
CAMILAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286051_a_287380]