5,517 matches
-
se realizează atât în sânge cât și în LCR. Se pare că un rol important în pătrunderea celulelor T CD4+CDw29 a fost explicată prin studiul structurii moleculei CDw29+ care ar putea trece selectiv BHE. Asociindu-se celulelor prezentatoare de antigeni, această moleculă ar favoriza adeziunea celulei la endoteliul capilar și ar da o informație mai bună asupra funcției sale de helper-inducer. Celula T activată este recunoscută după o moleculă de antigen situată pe suprafața ei, numită Ta1 care nu se
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
putea trece selectiv BHE. Asociindu-se celulelor prezentatoare de antigeni, această moleculă ar favoriza adeziunea celulei la endoteliul capilar și ar da o informație mai bună asupra funcției sale de helper-inducer. Celula T activată este recunoscută după o moleculă de antigen situată pe suprafața ei, numită Ta1 care nu se află pe celulele neactivate. Această moleculă a fost descoperită pe suprafața celulelor T din LCR, al bolnavilor de artrită reumatoidă și SM. Celulele T activate, care prezintă pe suprafața lor această
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
suprafața celulelor T din LCR, al bolnavilor de artrită reumatoidă și SM. Celulele T activate, care prezintă pe suprafața lor această moleculă, se presupune că sunt celule cu memorie, cu posibilitatea reactivării acțiunilor lor în cazul reîntâlnirii lor cu același antigen. CHOFFLON și colaboratorii au efectuat reacția autologă limfocitară mixtă (AMLR), care măsoară puterea supresivă a celulelor, pe un lot de 13 oameni sănătoși și 6 bolnavi de SM, efectuând culturi de celule sangvine nucleate care au fost puse în contact
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
10.000 de celule injectate subcutan sunt suficiente), faptul că PBM acționează ca o autoantigenă, evidențierea clară a trecerii BHE de către celulele activate periferic, formarea complexului trimolecular (receptor al celulelor T/TCR+moleculele de histocompatibilitate MHC clasa a II-a+antigenul) și prezența de celule citotoxice de tip help-inducer cu evidențierea de citokine crescute în ser și LCR - acestea sunt elemente concrete ce ne pun în legătură cu eventualitatea autoimună a bolii. În ultimii ani, o serie de ercetări au avut ca scop
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
celule citotoxice de tip help-inducer cu evidențierea de citokine crescute în ser și LCR - acestea sunt elemente concrete ce ne pun în legătură cu eventualitatea autoimună a bolii. În ultimii ani, o serie de ercetări au avut ca scop evidențierea unor noi antigene, ca și peptidele sintetice din secvența PBM umane, PMB+adjuvantul lui Freud, proteolipide (PLP). În 1990, OTA și colaboratorii, au pornit un experiment care avea ca și concluzie evidențierea unor celule specifice ce răspund la PBM. Faptul a fost demonstrat
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
ca și concluzie evidențierea unor celule specifice ce răspund la PBM. Faptul a fost demonstrat mai ales pentru fragmentul encefalitogen 84-102 al PBM asociat cu frecvența crescută a DR2 și pentru fragmentul 143-168 asociat cu DRw11. Deci cel mai bun antigen pentru evidențierea modelului experimental al SM, a fost PBM. Tot în sprijinul clasării SM drept maladie autoimună, vin asocierile, discrete, ce este drept, acestei boli cu altele, deja recunoscute ca autodistructive: poliartrita reumatoidă, tiroidita Hashimoto, lupusul eritematos diseminat, miastenia gravis
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
discrete, ce este drept, acestei boli cu altele, deja recunoscute ca autodistructive: poliartrita reumatoidă, tiroidita Hashimoto, lupusul eritematos diseminat, miastenia gravis, pemfigusul bulos. Cunoașterea diferitelor mecanisme din aproape în aproape, urmărind ipotetic anumite reacții și efecte posibile manifestate de diferite antigene, s-ar putea ca într-un viitor apropiat să putem acționa cu eficiență asupra acestei boli, nu numai să îi încetinim evoluția. Cea mai importantă etapă a procesului imun este self-toleranța prin care s-ar părea că autoantigenele, venind în
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
vedere biologic, ipoteza conform căreia acest virus ar putea juca un rol în patogeneza SM. Expunerea la VEB are ca rezultat infecția persistentă a limfocitelor B, prolifererea clonelor de celule B transformate viral și sinteza de anticorpi îndreptați împotriva anumitor antigene virale; totodată celulele B infectate se află sub supraveghere continuă a limfocitelor T (BRAY P.F. 1992). Prezența limfocitelor T răspunzătoare la stimulul antigenic reprezentat de VEB nu are în mod inerent semnificația patologică, întrucât aceste celule sunt prezente în stare
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
VEB nu are în mod inerent semnificația patologică, întrucât aceste celule sunt prezente în stare latentă la majoritatea adulților sănătoși VEB - pozitivi. Potențialul patogen al limfocitelor T necesită activarea acestora, posibil prin mimetism molecular. O secvență pentapeptidică descoperită în structura antigenului viral nuclear prezintă similitudini cu un epitop al proteinei bazice mielinice, o componentă majoră a tecii de mielină. Mai mult, VEB induce expresia pe suprafața limfocitelor B și alfa - B cristalin, o proteină identificată recent drept un constituient autoantigenic major
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
autoantigenic major, a cărei expresie este modificată în sistemul nervos central al pacienților cu SM (VAN NOORT J.M. și colab., 2000). Prin urmare putem presupune că expunerea la VEB poate induce un răspuns imun greșit direcționat al gazdei împotriva propriilor antigene din sistemul nervos central, precum, alfa - B cristalin sau proteina bazică mielinică. VEB nu este singurul agent infecțios implicat în patogenia SM și în mod sigur nu este un factor declanșator obligatoriu, dovadă cei 5 copii cu SM, VEB-negativi. Posibilul
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
analizeze incidența mai multor agenți virali la copii sănătoși, respectiv cu SM. Etiologia infecțioasă a fost presupusă, datorită studiilor epidemiologice, dar și datorită similitudinilor cu bolile infecțioase demielinizante. Totuși, se pare că agenții infecțioși formulează mai degrabă răspunsul imun împotriva antigenelor self și pot induce boala doar în anumite circumstanțe, decât să poată fi demonstrată implicarea unui singur microb patogen. Există studii, care au stabilit conexiuni între infecțiile virale și exarcerbările din SM, iar studiile migrațiilor au demonstrat posibilitatea 52 implicării
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
prin care această asociere determină suscetibilitatea la boală nu este pe deplin cunoscut. Totuși, se pare că genele MHC HLA DR B1 1501 și HLA DR B1 0602 pot codifica moleculele de recunoaștere clasa II, cu o predilecție pentru legarea antigenelor peptidice ale mielinei și stimulează celulele T encefalitogene; HLA DR alfa 0101- DR beta 1501 heteromer, care leagă cu mare afinitate MBP în regiunea reziduurilor peptidice 58-99. Cristalografia cu raze X a complexului peptidic DR-MBP relevă o structură moleculară diferită
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
deceniul creierului“ și a altor mijloace terapeutice care sunt în curs de elaborare, o constituie cunoașterea mecanismelor neuroimunologice lezionale din SM. Aceste mecanisme se succed într-o anumită succesiune. Acestea ar acționa în trei etape: Etapa I - de prezentare a antigenului; Etapa II - de traversare de către limfocitele activate prin bariera hematoencefalică; Etapa III - nevraxială de agresiune imunoinflamatorie axomielică. În prima etapă se formează molecule proteice care se implică ca antigen inductor în fazele cascadei autoimune din SM. Aceste antigene sunt proteina
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
Acestea ar acționa în trei etape: Etapa I - de prezentare a antigenului; Etapa II - de traversare de către limfocitele activate prin bariera hematoencefalică; Etapa III - nevraxială de agresiune imunoinflamatorie axomielică. În prima etapă se formează molecule proteice care se implică ca antigen inductor în fazele cascadei autoimune din SM. Aceste antigene sunt proteina bazică mielică, proteina proteolipidică, glicoproteina mielică oligodendrocitică, proteina specifică oligodendrocitică și alfa -beta cristalin. În urma unor agresiuni făcute de anumiți viruși sau bacterii asupra sistemului nervos central, iau naștere
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
prezentare a antigenului; Etapa II - de traversare de către limfocitele activate prin bariera hematoencefalică; Etapa III - nevraxială de agresiune imunoinflamatorie axomielică. În prima etapă se formează molecule proteice care se implică ca antigen inductor în fazele cascadei autoimune din SM. Aceste antigene sunt proteina bazică mielică, proteina proteolipidică, glicoproteina mielică oligodendrocitică, proteina specifică oligodendrocitică și alfa -beta cristalin. În urma unor agresiuni făcute de anumiți viruși sau bacterii asupra sistemului nervos central, iau naștere aceste antigene. Tot antigene sunt și unele fragmente proteice
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
în fazele cascadei autoimune din SM. Aceste antigene sunt proteina bazică mielică, proteina proteolipidică, glicoproteina mielică oligodendrocitică, proteina specifică oligodendrocitică și alfa -beta cristalin. În urma unor agresiuni făcute de anumiți viruși sau bacterii asupra sistemului nervos central, iau naștere aceste antigene. Tot antigene sunt și unele fragmente proteice de aminoacizi, aparținătoare acestor viruși și bacterii. Toate aceste antigene sunt preluate de macrofage, microglie, celulele B, în strânsă legatură cu moleculele complexului de histocompatibilitate. Acest complex antigenic este recunoscut de un receptor
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
cascadei autoimune din SM. Aceste antigene sunt proteina bazică mielică, proteina proteolipidică, glicoproteina mielică oligodendrocitică, proteina specifică oligodendrocitică și alfa -beta cristalin. În urma unor agresiuni făcute de anumiți viruși sau bacterii asupra sistemului nervos central, iau naștere aceste antigene. Tot antigene sunt și unele fragmente proteice de aminoacizi, aparținătoare acestor viruși și bacterii. Toate aceste antigene sunt preluate de macrofage, microglie, celulele B, în strânsă legatură cu moleculele complexului de histocompatibilitate. Acest complex antigenic este recunoscut de un receptor al unor
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
proteina specifică oligodendrocitică și alfa -beta cristalin. În urma unor agresiuni făcute de anumiți viruși sau bacterii asupra sistemului nervos central, iau naștere aceste antigene. Tot antigene sunt și unele fragmente proteice de aminoacizi, aparținătoare acestor viruși și bacterii. Toate aceste antigene sunt preluate de macrofage, microglie, celulele B, în strânsă legatură cu moleculele complexului de histocompatibilitate. Acest complex antigenic este recunoscut de un receptor al unor celule T. Această recunoștere este primul semnal în reacțiile autoimune, care se declanșează. Al doilea
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
de un receptor al unor celule T. Această recunoștere este primul semnal în reacțiile autoimune, care se declanșează. Al doilea semnal activator activează celulele T cu ajutorul unor liganzi. Citochinele au un efect modulator asupra acestui al doilea semnal. După prezentarea antigenului celulelor T, acestea se diferențiază în celule efectorii. Aceste celule T cu molecule CD4 pe suprafață, numite și celule T helper se diferențiază în celule T helper 1 și celule T helper 2. Celulele T helper 1 produc citokine cum
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
1L5, 1L10 și factorul de creștere-transformare beta, activând deasemenea și acțiunea celulelor B care produc imunoglobuline. Prin urmare celulele T helper 1 au efect proinflamator, iar celulele T helper 2 au un efect antiinflamator și reglator. Răspunsul patologic imun la antigenele specifice create se realizează prin două căi: o cale pe care fragmente proteice virale, asemănătoare fragmentelor proteice mielinice sunt recunoscute ca antigen, cu apariția unei reactivități imune încrucișate, și o a doua cale în care activitatea unui factor lezional endogen
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
au efect proinflamator, iar celulele T helper 2 au un efect antiinflamator și reglator. Răspunsul patologic imun la antigenele specifice create se realizează prin două căi: o cale pe care fragmente proteice virale, asemănătoare fragmentelor proteice mielinice sunt recunoscute ca antigen, cu apariția unei reactivități imune încrucișate, și o a doua cale în care activitatea unui factor lezional endogen inflamator, sau exogen (viral, bacterian), produce fragmente peptidice antigenice mielinice, sau ale unor alte componente importante din sistemul nervos central, cum ar
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
un influx ridicat de calciu intracelular, cu leziuni necrotice ale oligodendrogliei și a axonilor. Există substanțe blocante a receptorilor alfa-amino-3hidroxi-4metil4isoxazolepropionic acid, care pot proteja celulele oligodendrogliale și axonii față de neurotransmițătorii excitatori tip glutamat, dar nu pot bloca răspunsul imun față de antigenele mielinice. În concluzie, putem spune că reacțiile inflamator-autoimune distrug mielina prin acțiunea directă a macrofagelor, dar și prin intermediul autoanticorpilor, citochinelor și complementului. După cum am mai afirmat, cauza SM este necunoscută, dar se crede că implică trei factori: vulnerabilitatea genetică (moștenire
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
timp de 6 luni. Înainte de folosire, amestecul trebuie agitat și încălzit la temperatura corpilui animalului. Bazându-ne pe datele publicate de MAROS (1964,1965), am reușit să mărim eficiența metodei de producere a EAE la câine, administrând doze mici de antigen în regiunea cefei. Înainte de începerea administrării amestecului encefalitogen, de la toate animalele am recoltat sânge și LCR pentru determinări imunologice. Ținând cont de cele arătate de MISKOLCZY și colaboratorii (1960,1962), pentru mărirea susceptibilității alergice a animalelor am administrat 63 intraperitoneal
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
EAE a câinelui și SM Într-un studiu din 1975, MACKAY, CORMEQIE și COATES, stabilesc șase termeni de comparație imunologică între EAE și SM, pe care i-am acceptat și noi, comparând EAE la câine cu SM. a. Existența unui antigen cunoscut și caracterizat. Se știe că în EAE antigenul este cuprins în molecula de proteină bazală a mielinei, cu o structură cunoscută. În SM acest antigen încă nu este cunoscut, existând mai multe ipoteze cu privire la etiologia bolii (teoria imunogenetică; autoimună
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
1975, MACKAY, CORMEQIE și COATES, stabilesc șase termeni de comparație imunologică între EAE și SM, pe care i-am acceptat și noi, comparând EAE la câine cu SM. a. Existența unui antigen cunoscut și caracterizat. Se știe că în EAE antigenul este cuprins în molecula de proteină bazală a mielinei, cu o structură cunoscută. În SM acest antigen încă nu este cunoscut, existând mai multe ipoteze cu privire la etiologia bolii (teoria imunogenetică; autoimună). b. Se pune apoi întrebarea dacă există în aceste
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]