2,449 matches
-
nu pot fi abordate înafara relației dintre strategiile de comunicare și obiectivele pe care presa și le propune. Mesajul, dar mai ales impactul informației asupra publicului sunt obiective fundamentale. Este dimensiunea care permite abordarea tiparelor de metaforizare, dintr-o perspectivă antropologică. În acest scop, am recurs (selectiv) la excerptarea câtorva tipare de metaforizare existente în articolele de presă, dintre care, metafora jurnalistică - nominală și apozitivă (cu aplicație pe Cotidianul, Gazeta sporturilor, Jurnalul National etc.). De o tratare specială beneficiază domeniul-sursă al
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
însă, prezintă puțin interes pentru terminologie. Nu este lipsită de interes observația că ontologia este o disciplină a substanței, terminologia, o disciplină prin excelență nominală (în desemnare). Modelele preconceptuale ale metaforei medicale se definesc printr-o mare varietate culturală, ontologică, antropologică etc. V.1. Modelul antropocentric Perspectiva antropocentrică (Tabel 2; Tabel 3; Tabel 4) în terminologia medicală implică sub aspect conceptual, cognitiv și sub aspectul filozofiei limbajului, ființa umană cu tot ceea ce îi este specific (relații de rudenie, părți ale corpului
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
continentului din punct de vedere po litic. Filip al II-lea sau Napoleon nu-și vor concepe politica pe baza unei unități pierdute, ci în termenii supunerii națiunilor Spaniei sau Franței. În schimb, la nivelul culturilor 3, înțelese în sensul antropologic al termenului, se regăsește principiul unității, care nu ține cont de frontiere, pentru a nu reține decît trăsăturile unei civilizații comune. Europa umaniștilor, Europa negustorilor, Europa artiștilor, Europa filosofilor, Europa savanților, o întreagă unitate transnațională se construiește în liniște, cu
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
responsabili, s? sanc?ion?m pe cei ce au luptat pentru putere doar pentru a se �mbog??i, pe cei corup?i, pe trafican?i, pe intermediari etc., s? ne integr?n �n NATO ?i UE. E o �ru?ine antropologic?� s? ne plec?m capul sub vremi, spunea Cioran, este o ofens? adus? �elanului prometeic al spiritului�. Nimeni nu ne ajut? dac? nu ne ajut?m singuri. Nimeni nu se bate pentru noi dac? noi �n?ine n-o facem
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ale țării se află un tip fizic de țărani, ceva mai aparte - mici de stat, cu ochi negri, vioi, inteligenți, amintind de caracterele fizice și virtuțile războinice ale tătarilor. Urmele, lăsate de tătari în toponimie și onomastică și în caracteristicele antropologice și psihologice românești, se explică prin faptul că ei au stăpânit timp de o sută de ani ținuturile locuite de români, adică din momentul marii invazii până la cucerirea independenței statelor feudale românești. În acest secol de stăpânire tătărască, cruzimea mongolică
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
este dimensiunea care creează și îmbogățește semnificațiile conceptului de om. Cu alte cuvinte, imaginea unei științe "pozitive" este intrinsec asociată cu inserarea eticului în mod obiectual în artefactele sale, în comandamentele vieții politice, în prezervarea viului și în devenirea individualului antropologic. 5.2.2. Cum arată un model de angajare sustenabilă a cunoașterii științifice? Presiunea socială pentru angajarea cercetării în dezvoltarea durabilă a lumii zdruncină legitimitatea de autoconfigurare a granițelor de expertiză a științei și tehnologiei. Omenirea așteaptă ca "modelele utile
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
o distincție categorică între educație și instrucție, prima dimensiune viza formarea exhaustivă a personalității, în vreme ce a doua urmărea doar ,,educația intelectuală”; V. Petri preciza că la baza pedagogiei se plasează ,,antropologia pedagogică” în timp ce psihologia rămâne doar o știință ajutătoare ,,pedagogiei antropologice”; în acest spirit al antropologismului său pedagogic, Petri stabilea relația educație-cultură, cultură materială-cultură formală, ultima reflectând gradul de prelucrare spirituală a cunoștințelor generale, provenite prin intermediul instrucției; pedagogul ardelean propunea adoptarea unui sistem al științelor pedagogice format din următoarele discipline: pedagogia
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
fiecare dată, se impune necesitatea prezentării lor pe scurt încă de la început sub aspectul trăsăturilor principiale și teoretice care au fost valorificate în mod deosebit. Potrivit doctrinei lingvistice Philippide Ivănescu, evoluția și starea limbii sînt în relație nemijlocită cu realitatea antropologică, înțeleasă deopotrivă cu un aspect ce vizează aptitudini, deprinderi și tendințe articulatorii și cu un aspect reprezentînd modul și nivelul de gîndire și de cunoaștere, de predispozițiile psihice și de suma de realizări spirituale ale unei comunități vorbitoare. În această
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și nici imigrări ale neamurilor din alte continente, care să producă modificări de orientare în structura culturală și lingvistică 9. Pe de altă parte, cea mai mare parte a europenilor au o origine comună, care a asigurat o relativă unitate antropologică și unele elemente comune ale mentalităților, ceea ce a asigurat extinse afinități de comunicare interculturală și interlingvistică în care au fost antrenate și puținele etnii de origine preindoeuropeană sau neindoeuropeană. Dincolo de oportunitățile date de spațiu și de cele conjuncturale însă, lumea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
O colonie de bucovineni în Ținutul Fălciului” (1947) este vorba despre satul Rediu din ținutul Fălciului (de lângă Albeștiă, sat în care s-au stabilit 18 familii de bucovineni din localitățile Ciocănești și Iacobeni (județul Suceavaă. Profesorul Gugiuman face o analiză antropologică de profunzime, a cauzelor și problemelor cu care s-au confruntat bucovinenii stabiliți aici în 1922. Sunt luate în analiză și motivele de ordin psihologic, geograful Ion Gugiuman făcând o demonstrație de interdisciplinaritate a geografiei dar și de finețe a
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
primul rînd prin intermediul marilor vectori moderni ai comunicării și cultura în sensul tradițional al termenului, tinde să se accentueze și totodată să devină confuză mai ales în cursul deceniilor de după război. Mijloacele de producție și răspîndirea obiectivelor "culturale" în sensul antropologic al termenului, au cunoscut într-adevăr de aproape o jumătate de secol, o dezvoltare și o reînnoire fără precedent. În domeniul sunetului, marea schimbare s-a produs la mijlocul anilor cincizeci prin trecerea de la fonograf și radioul clasic la "microsion" și
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
ianuarie 1991. În timpul războiului de la sol, generalul Schwarzkopf și reporterii au folosit regulat metafore din fotbal pentru a descrie tactica Statelor Unite. PARTEA A TREIA CULTURA MEDIA/IDENTITĂȚI/STRATEGII Capitolul 7 TELEVIZIUNE, PUBLICITATE ȘI CONSTRUIREA IDENTITĂȚILOR POSTMODERNE Conform folclorului sociologic și antropologic, în societățile tradiționale identitatea individului era fixă, solidă și stabilă. Identitatea reprezenta o chestiune de rol social prestabilit, un sistem tradițional de mituri oferea orientarea și sancțiunile religioase necesare definirii locului individului în lumea sa și trasa în mod riguros
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Buicli, Ch., str. Corabia, 9 bis; Butărescu, M., Calea Văcărești, 160; Butate, N., str. Pensionat, 5; Calinderu, N., doctor al Facultății din Paris, fost intern al spitalelor, medic-șef al Spitalului Brâncovenesc, membru al Consiliului Medical Superior, membru al Societății antropologice din Paris, vicepreședinte al Societății medicale din București, str. Scaunele, 34; Chabudianu, C., doctor al Facultății din Paris, str. Colței, 54; Chernbach, G.N., specialist în boli de copii; consultații de la 8 la 11 dimineața și de la 6 la 8 seara
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
în cele din urmă, semnificația internă a teologumenelor pe care, din premise, le consideră camuflate în canavaua mitică, anume, potrivit contextului de mai sus, caracterul specific al concepțiilor arhaice iraniene cu privire la timp, omogenitatea dintre „origine, început” și eschaton prin recursul (antropologic) la funcția memoriei 2. Nu vom insista mai mult asupra acestei problematici complexe. E suficient însă să remarcăm că ceva din natura acestei disparități inclusiv teoretice s-a prelungit până la liziera biografiilor celor doi savanți, intersectate din nou în preajma acestor
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Înșine și Îl construim pe „celălalt“. Într-o manieră oarecum caricaturală. Oamenii și comunitățile ajung să se deosebească În mai mare măsură În imaginar decât În realitate. <endnote id="1"/> Fiecare dintre noi are În minte asemenea repere geografice și antropologice simplificate. Nu Întru totul neadevărate, dar nici Întru totul adevărate. În ce măsură reprezintă ele țara sau oamenii la care ne referim, și În ce măsură ne reprezintă pe noi Înșine, maniera noastră de a privi și de a Înțelege lucrurile? Acum aproape 2500
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
prudentă și critică. <endnote id="1"/> Prima dificultate pornește chiar de la conceptul În discuție. Ce Înseamnă popor? Ce Îi unește pe oameni Într-un popor? Iată un termen destul de vag, care a mai fost, În plus, și intens politizat. Conceptul antropologic de etnie pare mai adecvat și mai neutru; dar până la urmă nu operează decât o deplasare semantică, care nu lămurește esențialul. Principalul liant este Îndeobște limba, o limbă comună; dar și sub acest aspect apar tot felul de complicații sau
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
persoană, sau mă rog ceva. Greșesc oare când găsesc că e umilitor să văd cum ni se reproșează, în public, nouă ăstora amabili, radicala noastră absență de titluri care să ne dea dreptul la considerație? Dar poate că această izbucnire antropologică nu-i decăt un rest de pretenții laice și iacobine care persistă în ființa mea. S-ar fi putut presupune că faptul de a te consacra Veșniciei te scutește să te mai grăbești. Eroare. Acești teleghidați mistici duc la extrem
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
rezumată și consemnată pe o foaie de hârtie nu mai mare ca o batistă, de două sau trei generații de supraviețuitori. Aici, fiecare om e un roman. Iar uneori chiar un fragment de epopee. Cu un bemol, totuși: acest avantaj antropologic, specific european, și mai degrabă de origine așkenazi, chiar dacă există și "romane" sefarade, va înceta curând a mai fi operant, odată cu moartea ultimilor supraviețuitori. Mâine, acest argument va fi mai convențional. 2. O proporție nemaiîntâlnită de Drepți (nesupuși și curajoși
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Odorheiul Secuiesc eram în inima secuimii. Dar n-am de ce să mă plâng. Suficient să spun că ani de zile visam că reveneam la Odorheiul Secuiesc, în zile însorite. Altfel, periferia ca avantaj și handicap ar merita un studiu serios, antropologic, sociologic etc. În ce mă privește, din margine vezi totul mai bine, mai clar, deși, mai puțin implicat, pierzi spectacolul angajării directe. Marginea e bună pentru contemplativi și pentru sceptici. Sunt unul dintre ei. Fiecare visează să fie măcar o dată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și o pasiune pentru frumos, în sine. Am vrut să scriu această istorie literară a vinului dintr-o triplă nemulțumire: față de istoria literară strict estetică (pe care am încercat să o înlocuiesc cu un discurs tematist, de istoria mentalităților și antropologic), față de definiția exclusiv scripturală a culturii în spațiul românesc (pe care am amendat-o evidențiind valențele culturale ale vinului) și față de teoriile aberante, mai vechi sau mai noi, cu privire la identitatea noastră culturală. Vinul poate, evident, să devină un drog, atunci când
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ar fi subiectul, acest craniu operat și vindecat, descoperit la Tecuci, întâmplător, nu poate fi inclus în istoria medicinii românești decât ca o piesă interesantă, dar nereprezentativă pentru medicina românească. Cicatrizarea în condiții perfecte nici ea nu constituie o excepție antropologică. ETNOIATRIA AUTOHTONĂ. RELAȚII CU MEDICINA CULTĂ. EXISTĂ O MEDICINĂ POPULARĂ SPECIFICĂ REGIUINILOR MOLDOVEI? Capitol vast în istoria medicală a Moldovei, etnoiatria autohtonă are aceeași vechime cu populația acestui teritoriu. O bună parte din istoria Moldovei ca și a celorlalte provincii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Iași, III, 12, 1957, p. 318. 106. Necrasov O., Considerații asupra populațiilor din vârsta picturii și de la începutul vârstei metalelor pe teritoriul R.P.R., în omagiul C. Daicoviciu, 1960, p. 415, 429. 107. Necrasov M. și Cristescu M., Contribuție la studiul antropologic al scheletelor din complexul mormintelor cu ocru de la Holboca Iași, în Probleme de antropologie, III, 1957, p. 73, 147. 108. Necrasov O., Contribuție la studiul antropologic al scheletelor din complexul mormintelor cu ocru de la Brăilița, în SCIV, VIII, 14, 1957
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Daicoviciu, 1960, p. 415, 429. 107. Necrasov M. și Cristescu M., Contribuție la studiul antropologic al scheletelor din complexul mormintelor cu ocru de la Holboca Iași, în Probleme de antropologie, III, 1957, p. 73, 147. 108. Necrasov O., Contribuție la studiul antropologic al scheletelor din complexul mormintelor cu ocru de la Brăilița, în SCIV, VIII, 14, 1957, p. 7588. 109. Necrasov O., Etudes anthropologiques des squelettes néolitiques de Dolheștii Mari, Analele științifice ale Universității din Iași, v. 1, 1959, p. 4760. 110. Necrasov
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
practicii medicinii generale; amintindu-și de aforismele lui, elevii săi aveau să se ferească de utopii, să situeze practica la locul cuvenit, să fie medici modești, filozofi ai profesiunii lor care, prin definiție, cere o înaltă înțelepciune și clară pricepere antropologică. C.C. Dumitriu rămîne, astfel, pentru multe serii de medici ieșeni, un neuitat inițiator în elementele esențiale ale medicinii. El este, totodată, unul dintre iluștrii interniști, creator de școală medicală semiologică. * C.C. Dumitriu absolvise medicina la București. A fost un distins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de la realitate. Cred că era predestinat pentru medicină; o mare putere de muncă (fără care nu poate fi concepută această meserie) și seninătate sufletească au fost calitățile care l-au îndreptat către acest domeniu. Dispunea în special de necesarul interes antropologic pentru ambele ipostaze în care s-a consacrat practica medicală (chirurgicală) și comunicarea directă (mai ales la "lucrări") cu studenții. Era descendent dintr-o familie de preot, tip de familie care este relativ frecventă în biografia unor mari profesori medici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]