89,637 matches
-
de Ștefan Afloroaiei, Al. Zub, Al. Călinescu și Alexandru Florin Platon. Ultimele două volume ale lui Lucian Boia, " Istorie și mit în conștiința românească" și "Jocul cu trecutul" sunt recenzate în secțiunea specializată a revistei. "Romanian Cultural Studies" revalorizează, prin apariția ei, o zonă culturală și energiile ei, putând fi preludiul unei resurecții a spiritului critic. Doar timpul poate valida un debut remarcabil.
Identitate and Alteritate by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/18003_a_19328]
-
nu dorea să devină salariat al organului central al Partidului. Era asistent cu jumătate de normă la catedră de Literatură Română, colabora cu articole la Gazeta literară, Viața Românească și Contemporanul, iar uneori răspundea și comenzilor venite de la Scînteia, fiindcă apariția acolo "însemna o consacrare. Chiar și o simplă menționare a numelui era o mult rîvnita, o invidiata onoare". Aceste colaborări au fost se pare foarte apreciate, de vreme ce redactorul-șef adjunct Nestor Ignat, i-a forțat mîna tînărului critic, înscriindu-l
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18017_a_19342]
-
și al Lipsei de comunicare. Doi muribunzi - suferind de boli diferite - încrîncenați în tăcerea lor și al căror trecut ascunde o taină teribilă, iată, pe scurt, situația în care un alt personaj, ce ascunde la rîndu-i o taină, își face apariția. Este vorba despre o scriitoare ale cărei cărți și conferințe șunt sortite, și ele, eșecului comunicării. Cuvîntul își va recapătă identitatea originară, lucru pe care nu-l putem spune și despre scriitoare, aceasta oscilînd permanent în căutarea unei identități a
Palimpsest by Robert Capsa () [Corola-journal/Journalistic/18015_a_19340]
-
și fără nici un orizont spiritual. Cine își mai amintește scenă cu drezina din Călăuza lui Tarkovski își poate reprezenta, într-o variantă relativ blîndă, desfășurarea în spațiu a Combinatului siderurgic de la Călărași. Dispărînd circumstanțele care au făcut posibilă o asemenea apariție și forțele artificiale care au oxigenat-o o vreme, după l990 această utopie propagandistico-patologică a intrat în colaps. Încet, încet, pește viscerele sale, pește schelet, pește praful de cărbune și pește straturile tot mai groase de rugina, s-a lăsat
Iarăsi despre mîntuirea prin artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18011_a_19336]
-
fi isprăvita și altcineva, măi vrednic, vă sluji în ea. Tema păcatului, atît de frecvență în literatura lui Galaction, a căpătat o înfățișare romanesca. Păpucii lui Mahmud, din 1932, dovedește, înainte de toate, precipitarea autorului în creația romanesca, anunțînd chiar, la apariția Roxanei, că va căpăta înfățișarea unei trilogii, proiect, din fericire, abandonat. Noul român se deschide cu scena unui chef, la o cîrciuma din Roșiorii de Vede. Prilejul e constituit de victoria de la Plevna, despre care tot povestesc participanții la bătălie
Romanele lui Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17986_a_19311]
-
Rodica Zafiu Cartea Domniței Tomescu, Gramatică numelor proprii în română, București, All, 1998, e, între aparițiile lingvistice din ultimul timp, una care poate interesa, în afară specialiștilor, un public mult mai larg. În genere, onomastica e - ca și etimologia - un domeniu lingvistic care se deschide curiozității culturale generale: originea cuvintelor, relația dintre nume și obiecte și
Numele proprii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18024_a_19349]
-
propriu-zis, care cade în păcatul vulgarizării, în primul rînd prin... colorizare și calc stereotip și nu neapărat prin ambiția cineastului de a apărea și el în același cadru în care - ca de obicei - Hitchcock își "semna" opera printr-o scurtă apariție, Van Șanț discutînd chiar cu o persoană care pare a fi maestrul însuși. Dialogul" astfel instituit îi dă drept la replică celui în viață care-și argumentează opțiunea arătînd că procedează că în teatru, propunînd din alt punct de vedere
Trei filme si-o parodie by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/18041_a_19366]
-
firesc că, după 1989, să se fi redeșteptat interesul pentru studiul istoric al literaturii. Fie și numai din cauza nevoii de a corecta istoria oficială comunistă. În plus, anumite schimbări interne făceau inevitabilă reflecția critică asupra cursului literaturii noastre. Doar întîrzierea apariției unor lucrări fundamentale în domeniu ne poate pune pe gînduri. Și aici, ca și peste tot, reforma se face lent și dificil! Dar semnele unei noi concepții asupra istoriei literaturii, încercări de periodizare diferită de aceea pe care, de cîteva
Spre o nouă istorie literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18033_a_19358]
-
Scrisesem acest comentariu acum cîteva zile cînd, iată, vine vestea tragică a decesului poetului cu har care a fost Vlaicu Barna. Regretînd mult pierderea unuia dintre distinșii noștri colegi, public, după acest trist eveniment, cronică pregătită să-l bucure la apariție. Acum își propune să exprime întristarea. Ajuns la vîrsta senectuții, poetul Vlaicu Barna (născut în 1913 într-un sat din Apuseni) a socotit - înțelept - că a sosit vremea amintirilor. O zicală hazlie ne încredințează că își scriu memoriile de obicei
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
diferitele ipostaze ale legionarismului și ale cuzismului militante. Așa se și explică frecventarea cenaclului lovinescian (Sburătorul) și chiar colaborarea cu Zaharia Stancu la Azi, unde autorul memoriilor de astăzi a fost chiar secretar de redacție, singurul angajat al publicației, pentru apariția căreia se colectase fonduri. În carte, evocîndu-se lumea scriitoriceasca de altădată, cu obiceiurile de atunci, se acordă, firesc, confortabil spațiu cafenelelor de altădată. Pilduitor e, aici, faptul că tinerii condeieri de prin 1933-1934 nu îndrăzneau să-și poarte conversațiile de-
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
una de crainic pentru reclamă unor produse comerciale) fiind un fel de mecena al grupului. De-abia mai tîrziu au îndrăznit să intre în cafenelele vestite pentru lumea scrisului, aranjînd, în ele, la un șvarț, treburile revistelor lor tinerești, cu apariție hurducata și pe apucate. Dar dacă aveau noroc (că Eugen Ionescu, care scria la Facla lui Vinea recenzii critice sau chiar că autorul nostru care, ajuns corector la Viață literară a lui I. Valerian, putea publică acolo cîte o poezie
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
noi. E Noi - că". Și tot lui, aflu acum, (eu crezusem că e calamburul lui Cioculescu, și el imbatabil în acest gen, care mi l-a povestit prin anii șaptezeci) i se datorește observația tot de natură calamburească lansată la apariția Spațiului Mioritic al lui Blaga " Nu se poate! E greșit. Corect este Spațiul Mior-Itic, pentru că vine de la Miorița, nu-i așa?" Și tot lui Lemnaru i se datorește calamburul către Mircea Eliade: "Mircea Eliade ne-a hindus în eroare cu
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
girat un ziar, filiala a Curentului lui Pamfil Șeicaru, scriind acolo și editoriale"), răpus de un cancer, apucînd să-și vadă, cu două zile înainte de a închide ochii, volumul de versuri Oră fîntînilor. Sînt adevărate toate aceste tragedii. Dar întîrzierea apariției plachetei fundamentale de versuri și a celor două române (publicate postum) se datorește și delăsării scriitorului, care a tot întîrziat, vreo două decenii, să le publice atunci cînd le-a scris. Izbutit e și portretul lui Camil Petrescu, creionat, cu
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
la lumină de revista Muzeului Literaturii Române nu sînt piese arheologice expuse sub sticlă, ci fiecare număr e conceput în așa fel încît ansamblul să fie viu, pasionant, actual prin subiectele de meditație pe care le propune. Cea mai recentă apariție, 3-4/1998, e un numar special Vasile Băncilă - un volum de 305 pagini îngrijit de Florentin Popescu -, doldora de revelații despre un gînditor care a scris timp de peste trei decenii numai pentru sertar. De fapt, cum spune Alexandru Condeescu în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18031_a_19356]
-
1986, este al patrulea român 1) al prozatorului spaniol Eduardo Mendoza 2). Cărții i-a fost decernat premiul italian Grinzane Cavour, iar revista pariziana Lire condusă de Bernard Pivot a declarat-o le meilleur livre étranger pe anul 1988 (dată apariției ediției franceze). Distincții deloc de disprețuit la momentul respectiv, deoarece, aș cum s-a văzut mai apoi, constituiau un excelent augur nu numai pentru ănorocosulă autor, ci și pentru românul spaniol contemporan în genere. Desigur, astăzi boom-ul european al
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
embrujada (1979), un alt succes de critică și de public; și El laberinto de las aceitunas (1982). Îi urmează: La isla inaudita (1989), precum și Sin noticias de Gurb și El año del diluvio (despre care nu am informații privind anii apariției). Împreună cu soția sa, Cristina, care este o distinsa cerfcetătoare în istorie modernă, Eduardo Mendoza semnează eseul-album Barcelona modernista (1989). 2) Născut la Barcelona în 1943, scriitorul petrece aproape un deceniu (1973-1982) la New York, unde lucrează că traducător-interpret la Națiunile Unite
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
și chiar internaționale, pregătind, astfel, calea spre dezastru. E și opinia pe care am aflat-o în amintită carte a d-nei Irina Livezeanu, aici demonstrată cu date imbatabile. Autorul nostru insistă și el pe contraproductivele măsuri ale guvernului liberal împotriva apariției Gărzii de Fier. Dl prof. Fischer-Galati apreciază favorabil guvernul Federației, rezultat din alegerile din decembrie 1919, pînă în martie 1920, și consideră că demiterea lui silită a administrat o lovitură fatală adevăratului reformism. Iar venirea la putere, în 1922, a
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]
-
alocuri. În loc să refac raționamentul lui Paz, care uneori se pierde în speculație și pură idiosincrazie după părerea mea, prefer să remarc deocamdată unul dintre aspectele sale cele mai interesante. Pentru scriitor, istoria dragostei este inseparabila de aceea a libertății femeii. Apariția amorului curtean, de pildă, crede Paz, ar fi inexplicabilă fără evoluția condiției femeii. E vorba de femeia nobilă, evident, care prin însăși condiția ei socială se bucură, crede autorul, de circumstanțe mult mai favorabile unei împliniri a personalității lor decît
O istorie literară a iubirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18029_a_19354]
-
doamna ocupă rolul superior într-o ierarhie a cuplului, iubitul fiind vasalul ei. Dragostea e subversiva, conchide Paz, pentru că ea răstoarnă ordinea firească, a socialului, masculinizînd ipostază feminină, pentru a o face astfel puternică. E o chestiune bine știuta că apariția masculinului în adresarea către iubita va fi desemnat, aparent, tocmai faptul că aceasta poezie nu era adresată unei femei, ci dimpotrivă, unui alt bărbat. Marrou susține, între alții, destul de convingător această ipoteză conform căreia amorul curtean, cel dintre poet și
O istorie literară a iubirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18029_a_19354]
-
de gândit. În fapt, coșmarul este un oaspete rar, iar dacă și-ar îndesi vizitele, praful s-ar alege din forța să de șoc. Cand nu este patologic, urmare a alterării sănătății, pugnacitatea și-o asigura tocmai prin neasteptata-i apariție. Geniul sau este unul actoricesc, cu maximă reușită în starea de confuzie pe care o naște trecerea lui prin scenă, prin contradicțiile surprizei, de la anxietate la deplină liniștire ce succede, putând avea chiar un efect cathartic. Încât se poate afirma
Printre cosmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18035_a_19360]
-
gest, în particular, epuizîndu-i semnificațiile. Intitulîndu-si cartea Rațiunea gesturilor, autorul își declară explicit și miza analizei sale, care este aceea de a stabili contextul și însemnătatea actului în sine de a face anumite gesturi în perioada medievală. Diversele contexturi de apariție a unor gesturi în Evul Mediu presupun reconstituirea unei istorii a disciplinelor perioadei, de la retorica, teatru, muzica, dans pînă la teologie și medicină. Gestul, ca fundament semiotic și cultural, este puntea dintre aceste domenii spirituale aparent atît de diferite între
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
în funcție de tipul de discurs. Interesant este că aceasta a cincea componentă a retoricii a disparut cel mai repede. Nu numai că nu mai găsim nici urma din ea în retoricile moderne, dar o pierdem foarte de devreme, de fapt odată cu apariția creștinătății. Însă în lumea română actio era un element esențial în educația retorica a cuiva, ceea ce permite gestului să devină la rîndul sau obiect de atenție și investigație. Foarte lămuritoare sînt, în această privință, cele două etimologii ale cuvîntului gest
Civilizatia gesturilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18043_a_19368]
-
artiști, istorici și critici de artă) din generații diferite și care acoperă domenii diferite ale artei: artă medievală, arte decorative, estetică și teoria artei. Aceștia sînt, în ordine alfabetică, Irina Cios, Călin Demetrescu, Viorica Dene (dispărută, din păcate, încă înainte de apariția primului volum), Liviu Lăzărescu, Hortensia Masichievici, Adina Nanu, Ion Panaitescu, Amelia Pavel, Mircea Popescu însuși, Carmen Răchiteanu și Tereza Sinigalia. Apărut sub redacția Victoriei Jiquidi, directorul Editurii Meridiane, acest prim Dicționar de artă din România, unul de forme, tehnici, stiluri
Dictionarul de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18056_a_19381]
-
oarecum sistematice cu privire la esență literaturii, mai exact la relațiile dintre ficțiune și "realitate" (cea din urmă nefiind, după părerea unora și a mea, decît o altă ficțiune) au cam început odată cu (pre)romantismul, moment ce - deloc întîmplător - a coincis cu apariția românului istoric și a celui fantastic. Căci scriitori și public deopotrivă au simțit nevoia de a pune o distanta oarecare între contingent și lumile narate. S-a produs astfel o întretăiere absolut specială a planurilor temporale, spațiale și lingvistice. Ceea ce
De la Monte Cristo la Clinton by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/18044_a_19369]
-
au avut în vedere ficțiuni a caror acțiune se desfășura în timp, iar începutul lor era plasat cu cel puțin o jumatate de veac în urmă. În cazul Contelui de Monte-Cristo, perioada e mai scurtă: treizeci de ani despart momentul apariției primului capitol în "Journal des Débats" (1845) de incipitul diegetic al românului (1815), în timp ce punctul final este datat cu circa zece ani (ce pot fi foarte bine nouă) înainte de apariția ultimului episod al foiletonului. (Dată celei de pe urma apariții a "eroului
De la Monte Cristo la Clinton by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/18044_a_19369]