3,161 matches
-
numai lagărele de exterminare au fost construite anume pentru exterminări în masă. Lagărele de exterminare erau administrate de ofițeri SS, dar mare parte din gărzi erau trupe auxiliare ucrainene sau baltice. Soldații germani din armată erau ținuți departe. Momentul de apogeu al persecuțiilor a fost determinat de asasinarea lui Reinhard Heydrich. El a fost asasinat la Praga în iunie 1942. I-a succedat la conducerea RSHA Ernst Kaltenbrunner. Kaltenbrunner și Eichmann, sub atenta supraveghere a lui Himmler, au supervizat punctul culminant
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
sărute, căci își închipuie că "sunt probabil sătui deja". În schimb, le "strânge" cu cordialitate "degetele" acestor soldați chipeși. Și, mai cu seamă, își hrănește ochii cu acest spectacol îmbătător, se nutrește cu "emoții și entuziasm". Seara, fericirea ei atinge apogeul, când în piața Beauvau sunt arse ca o revanșă simbolică pentru autodafeul nazist drapelele germane. După cum povestește fata, privit de la balconul ei, spectacolul era magnific. Era un minunat "foc al bucuriei". Parcă ar fi fost pus pe foc Hitler însuși
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
oboseală, probleme de somn, insomnie, ideație suicidară, frică, frustrare, probleme de adaptare, pierderea spontaneității și a creativității, abuz de substanțe chimice. Negarea: este unul dintre cele mai frecvente mecanisme defensive (Krupp, 1972). Negarea cronică se manifestă somatic, comportamental și psihologic. Apogeul stărilor sufletești prin care trec persoanele cu HIV/SIDA cuprinde și faza de negare a morții. Seligman (1994) consideră că, în consilierea persoanelor cu HIV/SIDA, se poate sugera ideea că această tragedie poate fi privită ca o parte a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
dintotdeauna; mai mult decât atât, politica externă a unei țări este o prelungire a politicii și stării sale interne. Mă refer, însă, la acest moment pentru că se pare că gherila care tulbură apele politicii interne românești a ajuns acum la apogeu. Mi-am propus, încă de la începutul colaborării mele cu acest ziar, să nu mă "amestec" în chestiuni de politică internă, să nu fac niciun fel de aprecieri, analize, pronosticuri și altele asemenea privind complicatele raporturi dintre forțele care se agită
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
credința, și nici să anihileze total influența Bisericii asupra poporului rus; era greu, de altfel, să distrugă un fenomen social cu rădăcini atât de adânci în istorie și în sufletul unui popor de multe milioane. Stalin însuși, în 1943, la apogeul marelui război cu nemții, a slăbit frâiele și a apelat la ajutorul Bisericii, gest care s-a dovedit, de altfel, foarte util. După destrămarea Uniunii Sovietice, Biserica Ortodoxă Rusă a recuperat mult din puterea de altădată, iar Patriarhul a devenit
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
treptat, vechile culte, cu excepția unuia singur, iudaismul. Și nici nu putea fi altfel, din moment ce creștinismul se trage, totuși, din iudaism, iar Vechiul Testament este carte canonică pentru ambele religii. Și, totuși, dușmănia dintre cele două confesiuni a crescut cu timpul, atingând apogeul în Evul Mediu, pe vremea Cruciadelor când mulți evrei au fost omorâți doar pentru că erau evrei. Dar și ulterior, în multe țări creștine din Europa, au avut loc, periodic, pogromuri împotriva evreilor care, chiar dacă aveau cauze economice, acuzațiile de suprafață
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
al școlilor normale (1930), Pedagogia (patru ediții: 1932, 1933, 1936, 1938), Școala germană. Note și impresii (1933), Didactica (1935), Unitatea pedagogiei contemporane ca știință (1936), Politica culturii în România contemporană (1937), Tehnologia didactică. Prelegeri universitare (1939), Istoria pedagogiei românești (1941). Apogeul spiritului său pedagogic, după cum el însuși o afirmă, îl regăsim în volumul Unitatea pedagogiei contemporane ca știință, atunci când beneficia de maturitatea pedagogică și de creativitate la 41 de ani. Încercând să identifice o unitate în diversitatea studiilor, articolelor și concepțiilor
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
ulterior ingerate de către celulele dendritice, care apoi migrează către ganglionii limfatici drenori. Se petrece astfel recrutarea de mai multe celule imune, procesul fiind mediat de către chemokinele produse în cursul procesului inflamator. C. ETAPA III-A A ELIMINĂRII se caracterizează prin apogeul transactivității reciproce dintre macrofage și celulele NK. Se produc cantități mari de IFNg și IL12. Are loc o distrugere masivă a celulelor tumorale (purtătoare de antigene virale oncogene, în cazul nostru). Această dezmembrare a elementelor celulare ale tumorii se face
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
în mod indefinit. La rîndul ei, cultura majoră nu reprezintă faza matură a aceluiași organism cultural, ci este numai creată prin aptitudinile și virtuțile omului care se vrea matur în modul de a se manifesta. Cultura majoră nu este nici apogeul celei minore, căci, atît cea minoră, cît și cea majoră au momente de apogeu diferențiate. În ciuda acestui paralelism însă, istoria oferă suficiente probe care indică trecerea de elemente de la cultura minoră la cultura majoră, încît se poate spune că, de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
organism cultural, ci este numai creată prin aptitudinile și virtuțile omului care se vrea matur în modul de a se manifesta. Cultura majoră nu este nici apogeul celei minore, căci, atît cea minoră, cît și cea majoră au momente de apogeu diferențiate. În ciuda acestui paralelism însă, istoria oferă suficiente probe care indică trecerea de elemente de la cultura minoră la cultura majoră, încît se poate spune că, de obicei, elementele culturii majore, măcar în anumite momente, îndeosebi în cele de început, sînt
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
populațiilor supuse, întrebuințînd în acest scop procedee nu-meroase și variate. Această limbă, latina, a avut trei aspecte de bază: latina arhaică, latina clasică (sau literară) și latina populară (sau vulgară). Uneori, latina populară din perioada ce a urmat fazei de apogeu a latinei literare (deci, după secolul al II-lea d.Hr.) este numită și latina (populară) tîrzie, căci este ultima etapă a latinei propriu-zise, din epoca ce a premers apariția limbilor romanice. Există însă și un alt aspect denumit latina
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cele mai multe ori calcurile pentru redarea ideilor noi. Treptat însă, atît literatura grecilor, cît și limba lor au devenit nu numai modele de bază, ci și surse directe de îmbogățire a literaturii și limbii romanilor. Limba latină cultă (literară) a cunoscut apogeul pe parcursul a două secole: secolul I î.Hr. și secolul I d.Hr., care constituie perioada ei clasică și cînd s-a creat marea proză și marea poezie latină originală. Acum, latina literară a întrerupt contactul cu latina populară, cultivarea ei făcîndu-se
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
unor mari renascentiști precum Dante Alighieri, Giovanni Boccaccio și Francesco Petrarca, care au folosit-o în creațiile lor. Această limbă literară a cunoscut o puternică influență a latinei literare (savante) de-a lungul întregii ei existențe, cu o perioadă de apogeu în vremea Renașterii. Limba franceză ocupă, din punctul de vedere al răspîndirii, locul al treilea între limbile romanice, după spaniolă și portugheză, și are în jur de 103 milioane de vorbitori în Franța, jumătatea de sud a Belgiei, sud-vestul Elveției
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
literare a fost timpurie și deosebit de puternică, iar adaptarea împrumuturilor cu nume-roase modificări fonetice împiedică deseori distincția dintre elementele moștenite și cele împrumutate. Aici Renașterea s-a manifestat foarte de timpuriu, încît în secolul al XIV-lea era deja la apogeu. Împrumuturile latinești le precedă în multe cazuri pe cele realizate de franceză, dar încep tot cu cele din domeniul religios: annunciare, apostolo, carità, confusione, imperio, pazienza, presentare, umile etc. Limba spaniolă a cunoscut, de asemenea, o puternică influență latină, determinabilă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
clădită acum pe alte temelii. În chip semnificativ, s-au reluat spectacolele de teatru de altădată : în fiecare seară se joacă tragedii, adevărate farse ale destinului (III, p. 81). Gustul publicului se lasă explicat prin faptul că oamenii, ajunși la apogeul fericirii lor, au nevoie de nenorocirile personajelor de pe scenă ca de aer (III, p. 81), iar această definiție a katharsis-ului e înrudită cu cea formulată de Spyros în prima sa discuție cu corul de actori (Oamenii nu vor altceva
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Autonomă Maghiară (având centrul administrativ la Târgu Mureș și următoarele raioane componente: Ciuc, Gheorgheni, Odorhei, Reghin, Sângeorgiu de Pădure, Sfântu Gheorghe, Târgu Mureș, Târgu Secuiesc și Toplița). Am zăbovit ceva mai mult asupra episodului constituțional din 1952, întrucât el marchează apogeul ideologizării societății românești, vârful de sarcină al violenței de stat împotriva libertăților individului, împotriva proprietății private și democrației. Constituția sovietizării ne-a lăsat moștenire, în mentalul colectiv și în arsenalul problemelor sensibile ale politicii românești, o ură viscerală față de proprietatea
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
a gospodăriilor agricole de stat, tata a putut să găsească de lucru la o fermă devenită “gospodărie de stat”, aflată la cca. 100 km. de domiciliul nostru. De asemenea, îmi amintesc că prin vara lui 1947, când foametea era la apogeu, primăria comunei a dispus ca terenurile secate de secetă din balta brațului Borcea să fie date în folosință sezonieră familiilor nevoiașe. Am luat și noi o bucată de pământ pe care am semănat legume și pepeni. Îmi amintesc că legumele
PE URMELE UNUI REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Moruzea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1691]
-
apasă asupra bugetelor se m.ircște și mai mult după război, căci trebuie finanțată reconstrucția și plătite pensiile mutilaților, văduvelor și orfanilor. Pentru a reconstrui, statele europene trebuie să facă împrumuturi înainte de a începe să producă. Sfîrșitul unei hegemonii La apogeul puterii sale, Europa s-a angajat deci în august 1914, într-un conflict sinucigaș. Chiar dacă rămîne centrul sistemului internațional și continuă să joace un rol considerabil în lume, chiar dacă țările care o compun își păstrează imensele imperii coloniale de dincolo de
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
1929 o va scoate brutal la suprafață și că nici toate țările nici toate categoriile sociale nu profită de ea în egală măsură, nu poate nega o realitate neîndoielnică: aceasta coincide atît în Europa cît și în Lumea Nouă cu apogeul "celei de a doua revoluții industriale". Aceasta din urmă se caracterizează în primul rînd printr-o mai mare concentrare a întreprinderilor industriale. Desigur, Anglia și Franța se angajează cu încetineală pe calea integrării industriale și financiare al cărei model a
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
adică de ideologia pacificatoare a Societății Națiunilor. Acesta nu va supraviețui însă furtunii provocate de criză, dar va constitui un jalon ce va servi după război drept punct de referință pentru "părinții Europei". Într-adevăr, anii 1927-1928 marchează în Europa apogeul "securității generale", concretizată în august 1928 prin semnarea Pactului Briand-Kellogg (secretarul de stat american). l'rin acest act, cele cincisprezece puteri semnatare, din care fac parte Franța și Germania, condamnă în mod solemn soluția războiului și se angajează să caute
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
vitală în momentul în care, după perturbările provocate de un război care a fost cît pe ce să arunce Europa în haos și barbarie se profilează un dublu pericol, "bolșevismul" și "americanismul" care amenință identitatea acesteia. Briand, aflat atunci la apogeul gloriei sale internaționale, urmărește cu simpatie acțiunea militantă a acestor propagatori ai ideii europene. Din 1926, el încurajează cu căldură inițiativele lui Coudenhove-Kalergi și în anul următor devine chiar președintele de onoare al "Uniunii Paneuropene". Briand vede în această mișcare
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
în uniformă cămașă cafenie închis și brasardă cu cruce încîrligată îi organizează în unități de luptă care îi atacă pe comuniști, încă puternici în Bavaria unde Republica lui Eisner u lăsat urme adînci. În noiembrie 1923, cînd iritarea naționalistă atinge apogeul, el se gîndește că este momentul să pună mîna pe putere în regiunea Bavaria. Dar "puciul de la braserie"eșuează într-un mod lamentabil iar Hitler ajunge pentru cîteva luni în închisoare. Viitorul stăpîn al celui de al II-lea Reich
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
intermediar. Pe 4 ianuarie 1933, el se întîlnește cu Hitler la Köln, acasă la bancherul Schroder și îi propune să formeze împreună un nou guvern. Hitler acceptă, apreciind cu luciditate că fără îndoială mișcarea condusă de el se află la apogeu și că o nouă campanie de alegeri ar putea să-i fie fatală. Pe 28 ianuarie, Hindenburg îl demite pe Schleicher și peste două zile îi oferă șefului PNSMG postul de cancelar. Totalitarismul hitlerist Intenționînd să creeze o fundamentare legală
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
de penetrare a fascismului sau a mișcărilor care îl imită. Pentru ca marele val al cămășilor cafenii să se întindă aproape asupra întregii Europe, va trebui ca regiunile totalitariste coalizate să arunce continentul într-un nou conflict sinucigaș. Capitolul 4 GENEZA, APOGEUL ȘI PRĂBUȘIREA EUROPEI HITLERISTE ■ Din momentul instalării sale la putere, regimul nazist se manifestă ca element de perturbare a ordinii europene. Pentru moment, ținut în rîu de opoziția puterilor europene (pactul franco-sovietic, acordul de laStresa), expansionismul nazist se dezlănțuie după
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
a avut mai degrabă tendința de a accentua dezechilibrele sociale și de a agrava problemele cu care se confruntase populația în ajunul conflictului. Majoritatea țăranilor, chiar într-o țară ca Franța în care prima perioadă a anilor douăzeci coincide cu apogeul micilor întreprinderi familiare și cu o creștere evidentă a veniturilor, își văd distrus universul lor familiar tară ca victoria civilizației urbane să schimbe mare lucru în condițiile lor de trai. Cît despre muncitori, aceștia nu beneficiază decît în mica măsura
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]