34,383 matches
-
aproape proporțional cu prețurile locuințelor noi, deși acestea prezintă dezavantajele pe care le vom menționa mai jos. Cursul Euro și costurile de achiziție a locuințelor . Raportat la primul trimestru al anului 2019, în raport cu Leul, Euro a cunoscut o apreciere constantă ajungând de la 4,76 lei la 4,94 lei la sfârșitul primului trimestru al anului 2022. Având în vedere că prețurile locuințelor sunt de cele mai multe ori exprimate în Euro, atât în cazul vânzărilor, cât și în cazul închirierilor
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257811]
-
adulți 5-6 Tip IIA (de treime medie, deplasare mică), copii 2-3 Tip IIB (treime medie, deplasare mare sau cominuție) 5-6 Tip IIIA (laterale, fără deplasare), adult 5-6 Tip IIIA (laterale, fără deplasare), copii 3-4 Tip IIIB (laterale, cu deplasare) 9-10 Aprecierea mobilității restante la nivel humeral Capacitatea funcțională a umărului poate fi afectată prin: (1) limitarea mișcărilor articulare, (2) scăderea forței musculare, (3) durere). Limitarea mobilității pasive este determinată de regulă de redoare articulară în timp ce cea a celei active
ANEXĂ din 27 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259252]
-
a umărului poate fi afectată prin: (1) limitarea mișcărilor articulare, (2) scăderea forței musculare, (3) durere). Limitarea mobilității pasive este determinată de regulă de redoare articulară în timp ce cea a celei active – de redoare articulară, leziuni neuromusculare sau durere. Aprecierea mobilității articulației scapulohumerale se poate face pe baza unui coeficient ce include cinci elemente, resp ectiv: antepulsie (maxim 46 puncte), abducție (30 puncte), retropulsie, rotație externă și internă (câte 8 puncte). Numărul maxim de puncte, 100, corespunde unei mobilități normale
ANEXĂ din 27 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259252]
-
adulți 5-6 Tip IIA (de treime medie, deplasare mică), copii 2-3 Tip IIB (treime medie, deplasare mare sau cominuție) 5-6 Tip IIIA (laterale, fără deplasare), adult 5-6 Tip IIIA (laterale, fără deplasare), copii 3-4 Tip IIIB (laterale, cu deplasare) 9-10 Aprecierea mobilității restante la nivel humeral Capacitatea funcțională a umărului poate fi afectată prin: (1) limitarea mișcărilor articulare, (2) scăderea forței musculare, (3) durere). Limitarea mobilității pasive este determinată de regulă de redoare articulară în timp ce cea a celei active
ANEXĂ din 22 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259251]
-
a umărului poate fi afectată prin: (1) limitarea mișcărilor articulare, (2) scăderea forței musculare, (3) durere). Limitarea mobilității pasive este determinată de regulă de redoare articulară în timp ce cea a celei active – de redoare articulară, leziuni neuromusculare sau durere. Aprecierea mobilității articulației scapulohumerale se poate face pe baza unui coeficient ce include cinci elemente, resp ectiv: antepulsie (maxim 46 puncte), abducție (30 puncte), retropulsie, rotație externă și internă (câte 8 puncte). Numărul maxim de puncte, 100, corespunde unei mobilități normale
ANEXĂ din 22 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259251]
-
fie atunci când suspendarea este impusă de norme ce țin de buna administrare a justiției (suspendare legală, care include atât suspendarea de drept, cât și pe cea facultativă). ... 31. Suspendarea facultativă, după cum îi arată și numele, este lăsată la aprecierea judecătorului, rațiunea reglementării constând în dorința legiuitorului de a preîntâmpina pronunțarea fie a unor hotărâri contradictorii, fie a unor hotărâri greșite, prin comparație cu anumite constatări reținute în cadrul altor proceduri judiciare. Chiar dacă aceste cazuri de suspendare sunt lăsate
DECIZIA nr. 2 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252652]
-
rațiunea reglementării constând în dorința legiuitorului de a preîntâmpina pronunțarea fie a unor hotărâri contradictorii, fie a unor hotărâri greșite, prin comparație cu anumite constatări reținute în cadrul altor proceduri judiciare. Chiar dacă aceste cazuri de suspendare sunt lăsate la aprecierea instanței, pentru a se preveni eventualele tergiversări nejustificate, măsura poate fi dispusă numai în cazurile anume prevăzute de lege. ... 32. Din analiza hotărârilor judecătorești definitive anexate cererii de sesizare se poate constata că majoritatea instanțelor, atunci când au dispus suspendarea
DECIZIA nr. 2 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252652]
-
și criteriile de acordare a acestora, modul de calcul și cuantumul valoric al lor, în raport cu posibilitățile create prin resursele financiare disponibile, și să le modifice în concordanță cu schimbările care se produc în resursele economico-financiare. Așadar, este la aprecierea legiuitorului de a prevedea condițiile și criteriile necesar a fi îndeplinite pentru a beneficia de o anumită categorie de pensie sau alta, cu condiția de a nu încălca exigențele constituționale ce rezultă din prevederile constituționale aplicabile. ... 32. Pentru considerentele expuse
DECIZIA nr. 43 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252744]
-
s-a reținut, în esență, că a lăsa la îndemâna organelor sau autorităților publice care dețin informațiile de interes public să decidă dacă acestea sunt sau nu exceptate de la accesul liber al cetățenilor ar însemna instituirea unui arbitrar în aprecierea informației ca fiind sau nu de interes public pentru cetățeni. Numai legiuitorul poate califica o informație ca ținând de „securitatea națională“, și nu alte organe sau autorități publice. În concret, prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, problema
DECIZIA nr. 507 din 13 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253118]
-
procuror desemnat, ceea ce este contrar Avizului Comisiei de la Veneția privind proiectul legii privind parchetele din Republica Moldova, paragraful 102. La fel de discreționară este și procedura de încetare a calității de procuror desemnat, legea necuprinzând criterii obiective de apreciere cu privire la determinarea ineficienței profesionale - motiv care conduce la încetarea calității de procuror desemnat -, aceasta fiind evaluată în mod discreționar. Se invocă Decizia Curții Constituționale nr. 384 din 18 iunie 2020. Legea nu prevede o procedură de contestare a
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
înțeles vag, se arată că, întrucât prin legiferarea acestei condiții în discuție legiuitorul a vizat ca desemnarea procurorilor să fie realizată din rândul celor cu experiență și maturitate profesională, dispozițiile art. 4 alin. (2) din lege stabilind expres modalitatea de apreciere a acestei condiții, experiența profesională semnificativă a procurorilor ce urmează a fi propuși în vederea desemnării urmând a se evalua inclusiv prin raportare la specificul și complexitatea cauzelor instrumentate de respectivii procurori, pe baza informațiilor sau documentelor relevante pentru activitatea
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
privesc pe magistrați, ci lasă la latitudinea CSM să stabilească numărul de procurori necesar, Curtea reține că acestea nu au relevanță constituțională. Ține de opțiunea legiuitorului să stabilească un număr fix de procurori desemnați sau să lase acest lucru la aprecierea CSM. ... 62. Cu privire la faptul că art. 4 din lege permite dobândirea calității de procuror desemnat în cadrul Secției de urmărire penală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) și de către procurori
DECIZIA nr. 88 din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252556]
-
prevăd criterii clare pentru identificarea caracterului esențial pentru soluționarea cauzei al informațiilor clasificate. Se încalcă astfel exigențele calității legii, impuse prin dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5). Afirmă că, fără a cunoaște conținutul documentelor clasificate, nu se pot face aprecieri complete sub acest aspect de către părțile din proces, astfel încât nu se asigură principiul contradictorialității procesului penal. Făcând referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, apreciază că este încălcat și dreptul la apărare prin aceea că apărătorul ales
DECIZIA nr. 769 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253133]
-
atribuției de efectuare a cercetărilor necesare, către o autoritate administrativă - autoritatea tutelară/direcția generală de asistență socială și protecția copilului, vine în contradicție cu considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 795 din 4 noiembrie 2020, care nu lasă legiuitorului o marjă de apreciere în ceea ce privește delegarea competențelor specifice în această materie. Așa fiind, în condițiile în care inițiativa legislativă propune delegarea unor atribuții organului administrativ, fără a le decela pe cele pur administrative de cele judiciare, cele statuate de instanța de
DECIZIA nr. 18 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253134]
-
riscurile asociate vehiculelor, produselor sau materialelor de exploatare neconforme, care au fost puse la dispoziție pe piață de către respectivii operatori; ... l) să fie apărată de orice ingerință sau amestec în activitatea sa de natură să îi influențeze libertatea de apreciere, de exercițiu, de decizie sau de control; ... m) să apeleze la forțele de ordine publică, în condițiile legii, atunci când este cazul, pentru a-și îndeplini atribuțiile care îi revin conform legii; ... n) să utilizeze orice informație rezultată în urma
PROCEDURĂ din 9 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252780]
-
31 din 5 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 13 mai 2013). În același sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia statele se bucură de o largă marjă de apreciere pentru a determina oportunitatea și intensitatea politicilor lor în domeniul sumelor care urmează a fi plătite angajaților lor din bugetul de stat (a se vedea, spre exemplu, Hotărârea din 8 noiembrie 2005, pronunțată în Cauza Kechko împotriva Ucrainei, paragraful 23
DECIZIA nr. 892 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253198]
-
Codul de procedură penală nu garantează prezumția de nevinovăție, deoarece prevede doar cerința „suspiciunii rezonabile“ a organelor de constatare, fără a o condiționa de existența unor date sau informații care să justifice o asemenea suspiciune. Această sintagmă creează posibilitatea ca aprecierea pur subiectivă a organelor de constatare să conducă la declanșarea unui proces penal. ... 6. Totodată, autorii excepției susțin că actele organelor speciale de constatare sunt incluse în cuprinsul art. 288 alin. (1) din Codul de procedură penală, care prevede modurile
DECIZIA nr. 772 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253163]
-
valorilor protejate prin infracțiunile în privința cărora se aplică. Această soluție legislativă reprezintă o garanție suplimentară a principiului aflării adevărului, nefiind de natură să încalce prevederile constituționale invocate în susținerea excepției. Totodată, dispoziția legală criticată se încadrează în marja de apreciere a legiuitorului, prevăzută la art. 61 alin. (1) din Constituție. ... 19. În acest sens, Curtea a constatat că dispozițiile art. 131 alin. (3) din Constituție prevăd că parchetele funcționează pe lângă instanțele de judecată și că acestea conduc și supraveghează
DECIZIA nr. 772 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253163]
-
autorii acesteia susțin, în esență, că acestea sunt neconstituționale deoarece prevăd doar cerința „suspiciunii rezonabile“ a organelor de constatare, fără a o condiționa de existența unor date sau informații care să justifice o asemenea suspiciune. Această sintagmă creează posibilitatea ca aprecierea pur subiectivă a organelor de constatare să conducă la declanșarea unui proces penal. ... 23. Curtea observă că, prin Decizia nr. 725 din 5 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 23 martie 2020, paragrafele
DECIZIA nr. 772 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253163]
-
16 alin. (1) lit. e) din același act normativ - lipsa plângerii penale prealabile]. ... 10. Judecătoria Timișoara - Secția penală arată că nu își poate exprima opinia asupra excepției de neconstituționalitate invocate, având în vedere că în cazul în care va face aprecieri cu privire la caracterul clar sau neclar al dispozițiilor art. 297 alin. (2) din Codul de procedură penală sau cu privire la caracterul previzibil sau lipsit de previzibilitate al acestor dispoziții legale, raportat la celelalte dispoziții legale incidente în cauză
DECIZIA nr. 766 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253210]
-
executării silite“. ... 80. Or, verificările care pot fi efectuate în cadrul acestei proceduri, care este una necontencioasă, se limitează la cerințele de ordin formal ale titlului executoriu, așa cum rezultă din dispozițiile art. 666 din Codul de procedură civilă. ... 81. Aprecierea potrivit căreia mecanismul validării hotărârii arbitrale ar fi unul similar pronunțării hotărârii care să țină loc de act autentic, cu trimitere la dispozițiile art. 1.279 din Codul civil și, respectiv, ale art. 1.669 din același cod, este una care ignoră
DECIZIA nr. 1 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253142]
-
de art. 1.279 și art. 1.669 din Codul civil în competența exclusivă a instanțelor judecătorești“ tocmai pentru că în această ipoteză hotărârea nu vine să analizeze un act convențional, pentru a putea verifica aspectele de fond ale întocmirii lui. ... 87. Aprecierea în sensul existenței unui mecanism de control a posteriori care ar da drept de verificare asupra modalității în care a fost tranșat fondul raportului juridic scoate hotărârea arbitrală din sfera actelor jurisdicționale, în contra dispozițiilor legale exprese și în contra
DECIZIA nr. 1 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253142]
-
unei noi majorități parlamentare, funcțiile politice deținute intră într-un proces de reevaluare firească. Însă, având în vedere importanța funcțiilor de președinte al celor două Camere, exigența constituțională este aceea de a evita instabilitatea acestor funcții doar prin prisma unei aprecieri pur politice/conjuncturale și de a condiționa eliberarea din funcție de existența unei schimbări de substanță la nivel guvernamental. Astfel, sancțiunea nu poate fi una pur politică sau pur juridică, ci are o dublă natură, și anume o natură politico-juridică, întrucât
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
măsurile complementare ce urmează a o însoți. Or, dispozițiile legale criticate prevăd obligativitatea aplicării măsurii complementare a suspendării dreptului de utilizare a autovehiculului în cazul îndeplinirii conținutului constitutiv al contravenției. Astfel, agentul constatator nu are la îndemână o marjă de apreciere în ceea ce privește sancțiunea contravențională aplicată, fiind astfel obligat să aplice măsura contravențională complementară indiferent de circumstanțele faptei, cu toate că în această manieră se încalcă principiul caracterului personal al răspunderii contravenționale și proporționalitatea sancțiunii contravenționale aplicate în raport
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]
-
de a-l împiedica să mai săvârșească fapte de aceeași natură în viitor. Așadar, deși art. 44 alin. (9) din Constituție permite legiuitorului să stabilească condițiile în care pot fi confiscate bunurile destinate, folosite sau rezultate din contravenții, marja de apreciere a acestuia este îngrădită de celelalte dispoziții constituționale referitoare la ocrotirea dreptului de proprietate, precum și de principiile stabilite în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care impun, printre alte condiții, existența unui raport de proporționalitate între măsurile care aduc
DECIZIA nr. 890 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253107]