5,714 matches
-
apreciată); importanța prezumtivă a instrumentarului din materiale organice, rar conservate etc. Însă cel mai important aspect ține, fără îndoială, de durata uriașă a epocii și de extensiunea geografică a fenomenului paleolitic, care expediază în ridicol pretențiile celui mai bine studiat areal, Europa, de a oferi modelul (inclusiv social) al epocii (McBrearty & Brooks 2000). Amplasarea geografică și profilul climatic al acestui „fund de sac” continental pare a fi oferit un context cultural-istoric și de mediu particular, de minimă utilitate pentru înțelegerea, de
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
de sac” continental pare a fi oferit un context cultural-istoric și de mediu particular, de minimă utilitate pentru înțelegerea, de exemplu, a comunităților paleolitice contemporane din Siberia, Coreea, sau Africa de Sud. În fapt, originea instituțiilor sociale paleolitice trebuie căutată, natural, în arealul de geneză al umanității, Africa (dar vezi și Roebroeks 2006) și, implicit, într-un context ecologic care nu are nimic în comun cu climatul ocazional riguros din zonele septentrionale ale lumii. Această constatare ne apropie de alt aspect, aparent la
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
populațiilor cunoscute. Concluzia este cu atât mai surprinzătoare cu cât ratele de creștere amintite mai sus sunt caracteristice unor populații din medii marginale, cu un nivel tehnologic modest, și există suficiente motive pentru a crede că, cel puțin în anumite areale, condițiile ecologice paleolitice erau mai generoase. Cum se explică, așadar, în condițiile unei fertilități pe care avem toate motivele să o considerăm „normale”, un spor demografic atât de timid? O primă explicație ar putea consta în ineficacitatea rețelelor de reproducție
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
1995; Trinkaus & Thomson 1987) - care limita prezența celei de-a treia generații, capabilă să supravegheze copiii, chiar și în ipostaza unei înțărcări rapide -, robustețea femeilor și a progeniturilor s-ar explica pe seama unor existențe autonome economic, femeile și copiii exploatând arealul din imediata proximitate a campamentelor. Din nefericire, ipoteza își pierde din vedere propriile premise, adică tocmai contextul climatic al existenței din Paleoliticul mijlociu (respectiv consumul energetic), dar și dovezile arheologice - care indică în același timp absența tehnologiei de procesare a
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
și identitatea alimentației celor două sexe, demonstrată de chimia osului. În măsura în care ne putem imagina femeile Neandertaliene vânând eficient în preajma adăposturilor, cu copiii ascunși în tufișuri, ne putem întreba, pe bună dreptate, de ce ar fi fost necesar ca bărbații să exploateze areale mai largi? La fel de contradictorie este, în același context, și ipoteza unei fertilități crescute a femeilor Neanderthaliene, posibilă pe seama la fel de presupusei lor propensiuni pentru îngrășare, înaintea sezoanelor reci (Soffer 2009: 51): și în această situație, un sprijin consistent din partea altor membri
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
sexuală” a culturii materiale, vizibilă deja în aurignacian și marcată începând cu gravettianul. Acest ultim tehnocomplex este primul care anunță, în aparență, un peisaj social categoric „familiar”: tehnici eficiente de vânătoare și de stocare sezonieră (Binford 1993); mobilitate logistică și areale de exploatare extinse pe sute de kilometri; situri de agregare temporară (Gamble 1999); o diviziune marcată a muncii pe sexe, vizibilă în apariția unui inventar domestic specializat și, în general, a unei game de activități etnografic asociate unor roluri economice
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
sezonieră resurselor alimentare (ierbivore mari, pește etc.) este masiv documentată etnografic. Este greu de presupus că aceste condiții erau îndeplinite în toate contextele ecologice și pe întreaga durată a epocii. La urma urmelor, omul de anatomie modernă a colonizat deopotrivă areale caracterizate de o sezonalitate mult atenuată (Africa, Australia, Sud Estul Asiei) și în care oportunitățile unor surplusuri productive se răresc. Foarte probabil, emergența societăților ereditar ierarhizate, deși, foarte probabil, mai frecventă și mai consistentă decât este uneori acceptat (Runciman 2001
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
exclusivă a ansamblurilor litice din paleoliticul superior; ocazional, ele apar și în contexte de la sfârșitul paleoliticului inferior (Boxgrove), sau din paleoliticul mijlociu (Stapert 2007). Pe de altă parte, activitatea de subzistență masculină a presupus, încă din paleoliticul inferior, exploatarea unui areal mai amplu decât cel accesibil femeilor, cel puțin celor însoțite de copii. În consecință, o serie întreagă de indicii ale acțiunii lor, în special cele legate efectiv de activitățile vânătorești, risipite în peisaj, dispun de o minimă vizibilitate arheologică. Tipologia
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
PREFAȚĂ Studiul de geografie regională cu tematică specială dedicat ,, Bazinului hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari ,, propune o analiză privind cunoașterea principalelor caracteristici fizico-geografice ale arealului studiat, a tipurilor și formelor principale de relief și evidențierea particularităților morfometrice, morfografice și morfologice ale bazinului râului Bahlui în modul de utilizare a terenului din spațiul bazinal. Prin alegerea acestei teme de studiu s-a dorit actualizarea și completarea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și completarea cunoștințelor geografice referitoare la bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari , mai puțin studiat în literatura de specialitate. Am acordat o atenție specială aspectelor de ordin fizicogeografic și relațiilor dintre procesele hidrologice și comunitățile umane din arealul supus cercetării. Lucrarea „Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari--studiu fizico-geografic” reprezintă rezultatul cercetărilor efectuate în perioada 1994-2014, având ca drept scop analiza morfodinanicii actuale. Pentru unitatea în care se încadrează, Valea Bahluilui în amonte de Cotnari nu
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
m în partea înaltă, pentru ca în depresiunea de contact valoarea medie a altitudinii să fie de cca. 170 m. Distribuția înălțimilor în cadrul subunităților înalte este destul de echilibrată. Astfel, altitudini mai mari de 500 m sunt puține și dispersate, ocupând un areal restrâns. Între acestea, în zona Dealului Mare-Hârlău se numără: Dealul Cetate (519 m); Dealul Berezlogi (552 m); Dealul Teiului (514 m); Dealul Tudora (587 m) cu altitudinea cea mai mare din tot bazinul Bahluiului. În Culmea Holmului apar câteva areale
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
areal restrâns. Între acestea, în zona Dealului Mare-Hârlău se numără: Dealul Cetate (519 m); Dealul Berezlogi (552 m); Dealul Teiului (514 m); Dealul Tudora (587 m) cu altitudinea cea mai mare din tot bazinul Bahluiului. În Culmea Holmului apar câteva areale de peste 500 m dintre care amintim: Dealul Masa Tâlharului (513 m); Dealul La Vamă (531 m); Dealul Holm (556 m); Piscul Bobeica (531 m). Cele mai coborâte altitudini se întâlnesc în lungul șesului Bahluiului, 137 m la Hârlău și 102
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
din estul depresiunii de contact și pe unele porțiuni de versant din zona Cotnari, Deleni, Scobinți, Maxut sau în partea joasă a văii Bahluiului. Valori mari ale densității fragmentării reliefului cuprinse între 3 și 4 km/km2 se înregistrează pe areale mai reduse ce corespund bazinelor de recepție ale unor afluenți ai Bahluiului sau unor mici “piețe” de adunare a apelor (cursul inferior al pârâului Bariș, al pârâului Pârcovaci și a Văii Lacurile). În general, densitatea fragmentării reliefului din regiunea cercetată
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
între 60-150, întâlnite pe aproximativ 60% din suprafața întregii regiuni cercetate, fiind caracteristice versanților marii majorități a afluenților Bahluiului, precum și bazinelor de recepție ale organismelor torențiale. Suprafețe apreciabile ocupă și formele de relief cu pante de 160-200 este legată de arealele cu o densitate și o adâncime mare a fragmentării reliefului precum și în zona de cueste a văilor Buhalnița, Scobinți, Bariș, Pietrăriei etc. La contactul dintre platourile structurale și versanții “Coastei de tranziție”, apar suprafețe cu înclinare accentuată uneori chiar până la
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
mare a fragmentării reliefului precum și în zona de cueste a văilor Buhalnița, Scobinți, Bariș, Pietrăriei etc. La contactul dintre platourile structurale și versanții “Coastei de tranziție”, apar suprafețe cu înclinare accentuată uneori chiar până la 900. Aceste suprafețe au în general areale restrânse și sunt reprezentate de cornișele de alunecare, așa cum apar în zona Pârcovaci, Cătălina, Poiana Mărului, Basaraba, Dealul Pietrăriei etc. 3. TIPURI GENETICE DE RELIEF În funcție de rolul determinant al factorilor morfogenetici Și tectonici (tectonica pasivă) sau denudaționali (externi), la crearea
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
în care stratele de roci dure prezintă o aplecare generală spre sud-est. La sud-est de cota maximă (Dealul Tudora, 587 m), în zona Berezlogi se desfășoară o suprafață structurală mai mare, larg vălurită, la altitudinea de 530 m, cu multe areale cultivate de către locuitorii satului Berezlogi, situat pe acest platou structural. În continuare, spre sud-est, se găsesc câteva petice de platou structural, la aproximativ 520 m, în Dealul Șanțuri, Dealul Cociorvei, Dealul Bejenarilor. Aceste suprafețe structurale prezintă în substrat pietrișuri și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și astăzi sub pădure. Prezintă deluvii de alunecare vechi, în relativă stabilitate, cu eroziune areolară nesemnificativă, singurul proces activ fiind eroziunea liniară și aceasta redusă, vizibilă în zona canalului de scurgere, la ploi abundente și de lungă durată. Local, pe areale restrânse apar și alunecări active, foarte recente, datorate unor factori antropici (taluzări la construcția unor drumuri forestiere, în amonte de Pârcovaci), suprapuse cu unele condiții naturale (de pantă, apă freatică, natură petrografică). Suprafețe cu procese geomorfologice slabe și moderate. În
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
în amonte de Pârcovaci), suprapuse cu unele condiții naturale (de pantă, apă freatică, natură petrografică). Suprafețe cu procese geomorfologice slabe și moderate. În această categorie procesele dominante sunt eroziunea areolară, slabă-moderată și eroziunea liniară, prin rigole, ogașe și ravene. Pe areale mai mici apar și alunecări de teren incipiente cu deluviu subțire. Suprafețe cu acest tip de modelare se află situate, de regulă, la partea superioară a versanților ce limitează interfluviile sculpturale, din Dealul Humăria, la est de Hârlău, Dealul Morii-Ceplenița
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
este condiționată de o relativă uniformitate a versantului, cu pante medii cuprinse între 6° și 15° și de faciesul luto-nisipos. Intensitățile diferite ale procesului depind la rândul lor de variațiile pantei, gradul de acoperire cu vegetație, tipul de cultură etc. Areale bine definite cu acest tip de procese întâlnim în sectorul dintre satele Zlodica și Poiana Mărului, în zona estică a Dealului Bălășoaiei, a Dealului Baban. Microreliefuri de eroziune torențială se întâlnesc pe versanții și suprafețele înclinate sculptate în roci argiloase
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
râpa principală de desprindere. Lucrări de interceptare, colectare și evacuare a apelor din cuprinsul suprafețelor alunecate. În acest sens, se prevede un complex de lucrări care să asigure evacuarea rapidă a apelor în exces provenite din precipitații căzute direct pe arealele alunecate. Amenajări de ravene și torenți, care să constituie colectoarele principale a apelor subterane și de suprafață care alimentează suprafața alunecărilor. Lucrări de consolidare biologice. S-au prevăzut plantații silvice de protecție prin culturi de salcâm pe zonele cu deplasare
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
râului Bahlui. În zona orașului Hârlău terasa de 10 20 m are o suprafață mare (circa 2 km lungime, lațimea variind între 300-600 m) reprezentând spațiul pe care este așezat orașul. La sud de Hârlău, această terasă apare în câteva areale destul de fragmentate (Bădeni, sudul Dealului Hatiei, la nord de Ceplenița, în sudul Dealului Babanului și a Dealului Bălășoaei). Alcătuirea geologică a acestei trepte de relief se caracterizează de obicei prin prezența unor luturi nisipoase și nisipuri fine la partea superioară
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
argilomarnos, cu intercalații de nisipuri și prundișuri, cu grosimi variabile, permite acumularea unei mari cantități de ape. În perioadele cu precipitații bogate, datorită pantei reduse, în unele sectoare nivelul apei subterane crește foarte mult până aproape de suprafață, producând înmlăștiniri (pe areale mici, în zona satelor de șes, Bădeni, Ceplenița). În urma secetelor prelungite, apa subterană coboară foarte mult (uneori cu 5 m), încăt numai este intersectată de albiile minore ale afluenților Bahluiului, contribuind la secarea acestora (M. Pantazică, 1974). 1.2.4
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
în zona "Lacuri", pe cursul superior al Bahluiului-amonte de "Vama cu Tablă", în Coasta Șurii, Dealul Horodiștea Cotnari, sud-vestul Dealului Basaraba, la vest de satul Sticlăria, (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). Gorunetele pure ocupă doar 3% din suprafața pădurii, având areale mici în zona Cotnari, Zagavia, Dealul Pietrăriei, Dealul Cetate, etc., situate pe versanții superiori însoriți. Pădurile de stejar (Quercus robur) se asociază adesea cu carpenul (Carpinus betulus), teiul pucios (Tilia cordata), gorunul (Quercus petraea), frasinul (Fraxinus excelsior), cireșul sălbatic (Cerasus
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Carex riparia), țipirig (Scirpus silvaticus), pipiriguț (Heleocharis palustris), coada calului (Equisetum maximum), barba ursului (Equisetum palustre). 2.2. Vegetația halofilă (de sărături) Are apariții insulare sau bandiforme îndeosebi în zona de silvostepă a depresiunii de contact. Peticele de sărături din arealul localității Ceplinița și de la Cotnari se datoresc spălării marnelor salinizate de pe versanții "Coastei de tranziție" (cu expozite estică la Cotnari și Ceplinița) și depunerea lor în șesul larg al Bahluiului, contribuind la sărăturarea solurilor de aici. Dintre speciile halofite petru
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
în silvostepă, uliul păsărar (Accipiter nisus), corbul (Corvus corax), etc. Reptilele au ca reprezentanți vipera de fâneață (Vipera ursini rakosiensis), șarpele de casă (Natrix natrix), șopârla de câmp (Lacerta agilis), gușterul (Lacerta viridis), etc. FAUNA ACVATICĂ Este distribuită în mici areale, mai ales în apele râului Bahlui și în lacul de acumulare de la Pârcovaci. Dintre pești amintim: cleanul (Leuciscus cephalus), crapul (Cyprinus carpia), carasul (Carassius auratus), roșioara (Scardinius erythrophthalmus), caracuda (Carassius carassius), băbușca (Rutilus rutilus) etc. Recent, (cu decenii în urmă
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]