2,248 matches
-
Indiana Jones cercetează un vechi templu peruan plin de capcane în căutarea unui idol de aur. În timp ce încearcă să fugă din templul care se prăbușește în jurul său după ce a luat idolul, Indiana trebuie să scape și de vechiul său rival, arheologul René Belloq care este însoțit de indigenii Hovitos. Înconjurat și depășit numeric, Indiana este forțat să predea idolul lui Belloq, dar reușește să scape cu viață fugind cu un hidroavion seria Waco. Curând după ce se întoarce la catedra sa de
Indiana Jones și căutătorii arcei pierdute () [Corola-website/Science/325198_a_326527]
-
unde Belloq plănuiește să testeze puterea Chivotului înainte de a-l prezenta lui Hitler. Indiana apare în fața lor cu un aruncător de grenade amenințându-i că distruge Chivotul dacă aceștia nu o eliberează pe Marion, dar Belloq știind cum gândește um arheolog își dă seama că Indiana blufează deoarece n-ar fi niciodată în stare să distrugă ceva ce a căutat toată viața. Indiana se predă și este legat împreună cu Marion în timp ce Belloq efectuează o ceremonie iudaică de deschidere a Chivotului, dar
Indiana Jones și căutătorii arcei pierdute () [Corola-website/Science/325198_a_326527]
-
la vest de sat, obârșia Văii Vapa (Pârâul Văpii), afluent de stânga al Văii Hășdate, în care se varsă nu departe de cabana din Cheile Turzii. În zona izvorului există 3 fântâni. În apropierea satului, în zona carierei de calcar, arheologii care au cercetat traseul autostrăzii "Transilvania" au găsit o mare așezare preistorică. În zonă existau cel putin 100 de locuințe de acum 4.000 de ani, plus cimitire și locuri de cult. Locuințele din epoca bronzului erau folosite de o
Săndulești, Cluj () [Corola-website/Science/325224_a_326553]
-
Omenirea a dispărut în viitorul îndepărtat, fiind înlocuiți - în America, cel puțin - de o rasă care descinde din urși și trăiește în comunități care fac comerț una cu alta și au o știință similară celei din perioada pre-atomică a omenirii. Arheologul Raph află despre debarcarea pe coasta estică a unei rase necunoscute, aparent descendentă a cimpanzeilor, care aduce cu rasa dispărută a cărei existență încearcă să o dovedească. Știința nou.veniților este mai avansată, iar comportamentul lor este unul agresiv, bănuindu
Perioada Campbell () [Corola-website/Science/325226_a_326555]
-
în templu. Mac, care pretinde că este agent dublu a lăsat în secret indicii pe drum pentru ca sovieticii să-i urmărească. În interiorul Templului, ei găsesc artefacte aparținând mai multor civilizații. Indiana deduce că acele creaturi extraterestre erau un fel de „arheologi” care au studiat culturi diferite de pe Pământ. Cei cinci intră într-o cameră ce conține 13 schelete de cristal de ființe interdimensionale așezate pe scaune de domnie într-un cerc, dar la un schelet lipsește un craniu. Între timp ajung
Indiana Jones și regatul craniului de cristal () [Corola-website/Science/325320_a_326649]
-
cunoscută apartenența confesională. Teritoriul comunei prezintă urme de locuire încă din preistorie. Acest lucru îl atestă numeroasele descoperiri arheologice datând încă din perioada eneoliticului. Descoperiri aparținând culturii Cucuteni au fost făcute în situl de la Fulgeriș - "Trei Cireși" (cercetări intreprinse de arheologul Lăcrămioara Istina), iar epoca bronzului este documentată prin descoperirile făcute la Pâncești, Soci și Petrești. Principalul obiectiv arheologic de pe raza comunei este situl Pâncești - "Cetățuia", plasat greșit în unele lucrări ca fiind în satul Răcătău (com. Horgești). Aici au fost
Comuna Pâncești, Bacău () [Corola-website/Science/324578_a_325907]
-
Hr.). Așezarea geto-dacă face parte din rândul centrelor de autoritate de tip dava și a fost identificată cu Tamasidava menționată de geograful alexandrin Claudios Ptolemaios, în lucrarea "Îndreptar geografic", scrisă în sec. II d.Hr. Statiunea a fost cercetată de arheologul Viorel Căpitanu și obiectele descoperite, multe cu valoare de unicat în cadrul civilizației geto-dace, se află la Complexul Muzeal "Iulian Antonescu" Bacău. La aproximativ 1 km spre E se afla necropola tumulară asociată centrului rezidențial. Alte vestigii aparținând epocii geto-dace au
Comuna Pâncești, Bacău () [Corola-website/Science/324578_a_325907]
-
anul 1417. La mijlocul secolului al XIX-lea, Ödön Nemes făcea trimitere la anul 1404, cu toate că papa Grigorie XII (1406-1415), cel menționat în fragmentul de pisanie pierdută, era ales în fruntea Bisericii Catolice abia după doi ani. Pornind de la această inadvertență, arheologul clujean Adrian Andrei Rusu înclină spre limita superioară a pontificatului acestui ierarh roman, propunând astfel anul 1414 ca timp al ridicării bisericii. Deși lăcașul de cult se impune privirii prin echilibrul formelor sale, adevărata valoare a bisericii se relevă la
Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din Ribița () [Corola-website/Science/324645_a_325974]
-
Otoman. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, o serie de agenți țariști au vizitat Grecia de sud și unele insule din Marea Egee , printre aceștia aflând-se de exemplu Vasili Stepanvici Tomara, care a activat sub acoperirea de arheolog și care avea să devină ambasador la Constantinopol . În 1763, favoritul împărătesei Ecaterina a II-a, Grigori Grigorievici Orlov, a trimis din proprie inițiativă doi emisari în Grecia, pe negustorul de origine elenă Manuil Saro și pe locotenentul de artilerie
Revolta Orlov () [Corola-website/Science/325992_a_327321]
-
(sau "Doerpfeld") (n. 26 decembrie 1853 - d. 25 aprilie 1940) a fost un arheolog german. Este considerat unul dintre pionierii stratigrafiei și al proiectelor arheologice bazate pe documentare grafică. Una dintre cele mai valoroase lucrări ale sale o constituie explorarea sitului arheologic din zona mediterana datat în Epoca Bronzului, unde se aflau așezări că
Wilhelm Dörpfeld () [Corola-website/Science/326087_a_327416]
-
de Düsseldorf) că fiu al pedagogului Friedrich . În 1872, este absolvent al gimnaziului umanist din Elberfeld, care astăzi îi poartă numele. În perioada 1873 - 1876, studiază arhitectură Greciei antice la Academia de Arhitectură "Bauakademie" din Berlin. În 1877, la recomandarea arheologului Friedrich Adler, devine asistentul lui Richard Bohn care, alături de Ernst Curtius și Friedrich Adler, efectua săpături în situl Olympia, lucrare inițiată în 1874 și prin care se recuperau vestigiile Jocurilor Olimpice antice. Dörpfeld revine în Berlin și își continua studiile iar
Wilhelm Dörpfeld () [Corola-website/Science/326087_a_327416]
-
este o colecție de obiecte din aur și din alte metale și pietre prețioase, descoperit de arheologul clasic Heinrich Schliemann. El susținea că situl arheologic respectiv ar aparține vechii cetăți Troia și deci tezaurul ar aparține legendarului rege Priam, menționat în epopeea homerică "Iliada". Această atribuire este considerată acum a fi rezultatul zelului lui Schliemann de a
Comoara lui Priam () [Corola-website/Science/326095_a_327424]
-
menționat în epopeea homerică "Iliada". Această atribuire este considerată acum a fi rezultatul zelului lui Schliemann de a găsi locurile și artefactele menționate în epopeile homerice. La acel moment stratigrafia Troiei nu era solidificată, ceea ce a fost realizată, ulterior, de către arheologul Carl Blegen. Stratul în care s-a pretins că a fost găsită a a fost atribuit sitului Troia II, în timp ce Priam ar fi fost rege al Troiei din perioada VI sau VII a sitului arheologic, ce a avut loc câteva
Comoara lui Priam () [Corola-website/Science/326095_a_327424]
-
(1889-1943). Filosof și arheolog britanic, renumit pentru opera sa din domeniul esteticii și filosofiei istoriei. Profesor de metafizică la Magdalen College, Oxford. A fost influențat în principal de idealiști italieni precum Croce, Gentile și Guido de Ruggiero, cu ultimul fiind de altfel prieten apropiat
Robin George Collingwood () [Corola-website/Science/326151_a_327480]
-
punctul de cotitură constituindu-l însă Pavel Chihaia cu articolele "Un complex de sihăstrii din Munții Buzăului din vremea lui Neagoe Basarab" și "Date noi despre bisericuțele rupestre din Munții Buzăului". În anii '80 ai secolului XX s-a afirmat arheologul Vasile Drâmboceanu, Vasile Boroneanț și inginerul Paul Lazăr Tonciulescu. Așezările rupestre din arealul Bozioru (Nucu) - Brăești (Ruginoasa) - Colți (Aluniș) se găsesc localizate pe "culmea Ivănețu", pinten paleogen orientat nord-est sud-vest care prelungește zona montană și, care se menține în general
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
autoritatea religioasă răsăriteană.În această perioadă teritoriile respective (vasale ale regatului ungar până la bătălia de la Posada din 1330), erau păstorite de Patriarhia Constantinopolului prin intermediul Episcopiei de la Vicina, aflată într-o cetate - port dobrogeană al cărui amplasament este încă discutat de arheologi. Intre anii 1346-1371 s-a făcut simțită în Țara Românească influența isihasmului atonit și sinait, generat de sfinții Grigore Palamas și Grigore Sinaitul de la Mănăstirea Paroria cu ucenicii săi Dionisie și Teodosie, egumenii Mănăstirii Kilifarevo din Munții Balcani. Etapa medievală
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
vizionari ale runinelor pentru ceilalți militari. Aceste acțiuni au fost parte a unui efort pe termen lung, pentru a-i ajuta pe irakieni să devină mai conștienți de sit, precum și pentru a promova conștientizarea pentru conservarea istorică. În mai 2008, arheologii irakieni au putut să viziteze zonele pentru prima dată înainte de Al doilea Război din Golf. În timp ce unele porțiuni au nevoie de protecție de la elemente, alte zone care au fost în mare măsură neexcavate au fost protejate de jefuitori.
Dair Mar Elia () [Corola-website/Science/326180_a_327509]
-
descoperit ruine ale unor imobile cu prilejul construirii unui pasaj pietonal subteran. Cel mai vechi imobil descoperit acolo din secolul al XVII-lea. Începând din 2008, după începerea lucrărilor de consolidare și restaurare a Palatului Culturii, ea conduce echipa de arheologi care face săpături în zona fostei curți domnești. În august 2010, ea a anunțat că a descoperit, pe locul unde se construiește complexul Palas, fundațiile a 28 de locuințe vechi, dintre care trei locuințe din secolul al XV-lea, patru
Stela Cheptea () [Corola-website/Science/322623_a_323952]
-
pare că savoarea garumului ar fi apropiată de cea a "nuoc-mâm"-ului cunoscut din bucătăria vietnameză. Garumul este la originea sosului provensal numit "pissalat", pregătit din "sardele" și "hamsii" (în ), consumat în regiunea Nisei, în sudul Franței. În anul 2008, arheologii au utilizat restul ultimului lot de garum fabricat la Pompeii, descoperit în vila unui producător și negustor de garum, "Aulus Umbricius Scaurus", pentru a confirma luna, august, în care s-a întâmplat celebra erupție a Vezuviului, în anul 79. Acest
Garum () [Corola-website/Science/322801_a_324130]
-
Creată de către ultimul înțelept pentru a testa rezistența prieteniei dintre Oscar și Katia, Dolly este un adevărat măr al discordiei care plănuiește să îl separe pe Oscar de prietenii săi și să îl îndepărteze de enigma orașului, pretinzând că este arheolog și născocind o poveste despre picturile rupestre dintr-o peșteră pentru a-l face pe protagonist să creadă că pentru a descoperi secretul din Providence, trebuie să navigheze pe Marea Chinei. Dolly este foarte impulsivă și orgolioasă și îi seamănă
Enigmele din Providence () [Corola-website/Science/322031_a_323360]
-
să își spună povestea este tânărul preot al muribundei religii catolice, părintele Lenar Hoyt. Povestea părintului Lenar Hoyt începe pe Pacem, lumea catolică în care a crescut. El este trimis să îl găsească pe părintele Paul Duré, un teolog iezuit, arheolog, etnolog și discipol al lui Teilhard de Chardin, care a plecat cu patru ani în urmă pe planeta Hyperion pentru a înființa o stațiune de cercetări etnologice în Falie, unde se zvonește că ar trăi antica civilizație bikura. Hoyt găsește
Hyperion (roman de Dan Simmons) () [Corola-website/Science/322274_a_323603]
-
un oraș în nordul Greciei, situat în regiunea Macedonia Centrală, Prefectura Imathia. De la reforma administrației publice locale din 2011, este parte a municipalității Veroia, fiind o unitate municipală a acesteia. Orașul a devenit celebru pe plan internațional în 1977, când arheologul grec Manolis Andronikos a descoperit locul de înmormântare a regilor Macedoniei, inclusiv mormantul lui Filip al II-lea al Macedoniei, tatăl lui Alexandru cel Mare. Descoperirile au stabilit ca este orașul antic Aigai (). Orașul modern Vergina se află la aproximativ
Vergina () [Corola-website/Science/329672_a_331001]
-
greci din Bulgaria și Asia Mică, după acordurile de schimb de populație între Grecia, Bulgaria și Turcia. Numele noului oraș a fost sugerat de Mitropolitul de Veria, care l-a numit după o regină legendara din Beroea antică (Veria modernă). Arheologii au fost interesați de dealurile din jurul Verginei încă din 1850, considerându-se că orașul Aigai era localizat în apropiere și știind că dealurile erau movile funerare. Săpăturile au început în 1861, sub conducerea arheologului francez Leon Heuzey, trimis de către împăratul
Vergina () [Corola-website/Science/329672_a_331001]
-
legendara din Beroea antică (Veria modernă). Arheologii au fost interesați de dealurile din jurul Verginei încă din 1850, considerându-se că orașul Aigai era localizat în apropiere și știind că dealurile erau movile funerare. Săpăturile au început în 1861, sub conducerea arheologului francez Leon Heuzey, trimis de către împăratul Napoleon III. În apropiere de Palatitsa au fost descoperite părți ale unei clădiri mari, considerată a fi fost unul dintre palatele din Antigonus III Doson (263-221), parțial distruse de un incendiu. Cu toate acestea
Vergina () [Corola-website/Science/329672_a_331001]
-
În apropiere de Palatitsa au fost descoperite părți ale unei clădiri mari, considerată a fi fost unul dintre palatele din Antigonus III Doson (263-221), parțial distruse de un incendiu. Cu toate acestea, săpăturile au fost abandonate din cauza riscului de malarie. Arheologii au sugerat că în acest loc a fost orașul antic Valla, mit care a prevalat până în 1976. Descoperiri recente au datat palatul din timpul domniei lui Filip al II-lea al Macedoniei. În 1937, Universitatea din Salonic a reluat săpăturile
Vergina () [Corola-website/Science/329672_a_331001]