13,008 matches
-
Gura Idrici (secolele III-IX), Negrești (secolele II-IX); ele denotă niveluri de locuire neîntrerupte, dar totodată reduse ca număr de populație, față de perioadele secolelor II-IV sau VIII-IX, probabil ca urmare a pătrunderii triburilor slave, ce au determinat plecări temporare. Aceste dovezi arheologice nu argumentează o perioadă de explozii demografice, petrecută în așezările bazinului, din secolele VI-VII, ci mai degrabă existența unei populații reduse numeric pe parcursul duratei de timp amintită. În privința finalului acestor stațiuni, lipsa urmelor de incendiere indică părăsirea pașnică a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
putem fi doar rezervați în a le atribui cu certitudine unei populații, chiar dacă în ultima vreme balanța se înclină spre mediul slav și să nu le folosim ca un criteriu cronologic sau etno-demografic. Prin corelarea condițiilor fizico-geografice cu densitatea siturilor arheologice (98), descoperite în bazinul bârlădean, a rezultat o continuitate de locuire autohtonă, în vechile vetre daco-romane, chiar și în condițiile pătrunderii triburilor slave. Similar perioadelor anterioare, băștinașii au preferat să se concentreze pe zonele din preajma unor râuri (bazine hidrografice), în
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
I - microzona formată în preajma afluenților Gârbovăț, Șacovăț, Velna și Stavnic sau cea din apropierea cursurilor Zeletin și Berheci, fără a exclude siturile învecinate, aflate de-o parte și de alta a râului Bârlad). Dacă plecăm de la toate informațiile de ordin istoric, arheologic, numismatic, lingvistic, raportate la intervalul secolelor V/VI-VII și urmărim dinamica siturilor arheologice, se observă o menținere oarecum constantă a numărului populației, poate cu mici creștere demografice, față de etapa anterioară, în toată Moldova, probabil ca urmare a detensionării situației
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Zeletin și Berheci, fără a exclude siturile învecinate, aflate de-o parte și de alta a râului Bârlad). Dacă plecăm de la toate informațiile de ordin istoric, arheologic, numismatic, lingvistic, raportate la intervalul secolelor V/VI-VII și urmărim dinamica siturilor arheologice, se observă o menținere oarecum constantă a numărului populației, poate cu mici creștere demografice, față de etapa anterioară, în toată Moldova, probabil ca urmare a detensionării situației politice, marcată prin acel „secol de pace” (jumătatea secolului V - mijlocul secolului VI), fapt
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
etapă la alta (secolele VI-VII, VIII-IX și X-XI), culminând cu o dezvoltare ascendentă a vieții și producției materiale autohtone, din timpul culturii Dridu. CAPITOLUL IV SITUAȚIA ETNO-DEMOGRAFICĂ ȘI CULTURALĂ DIN BAZINUL BÂRLADULUI ÎN SECOLELE VIII-XI În secolul XX, cercetările arheologice au urmărit să acopere o suprafață cât mai mare a teritoriului românesc, prin intermediul perieghezelor și al săpăturilor sistematice, în vederea cunoașterii vestigiilor trecutului istoric. Zona Moldovei, inclusiv cea a bazinului bârlădean, s-a aflat, încă de la început, în atenția specialiștilor, deoarece
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și al săpăturilor sistematice, în vederea cunoașterii vestigiilor trecutului istoric. Zona Moldovei, inclusiv cea a bazinului bârlădean, s-a aflat, încă de la început, în atenția specialiștilor, deoarece condițiile prielnice vieții au favorizat stabilirea multor comunități umane și implicit descoperirea de situri arheologice. S-a dorit cunoașterea unei situații de ansamblu asupra locuirii spațiului românesc, din cele mai vechi timpuri până în prezent. Pentru cea de-a doua jumătate a primului mileniu, vestigiile au fost mai puține, comparativ cu prima parte a acestuia, însă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
excepție nu putea face zona siturilor bazinului bârlădean. Pentru cunoașterea întregului proces evolutiv al culturii Dridu trebuie urmărite elementele componente, din intervalul secolelor VIII-IX, care au permis închegarea, consolidarea și apogeul culturii amintite, manifestat în secolele X-XI. În consecință, analiza arheologică are în vedere preliminariile culturii vechi românești, rolul lor și evidențierea vestigiilor de pe teritoriul bazinului. Pentru etapa preliminară s-au înregistrat, în zona extracarpatică, mai multe aspecte materiale locale, de tip Lozna sau Hlincea, ale căror trăsături s-au regăsit
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Botoșani, Suceava-Drumul Național, Udești - Suceava, Fălciu - Vaslui, Borniș - Neamț, Dorobanțu - Iași), iar ulterior ele s-au integrat în ansamblul culturii amintite. 1.1. Condiții fizico-geografice și de habitat. Amplasarea siturilor Pe baza aceleiași statistici, de la jumătatea anilor '90, numărul stațiunilor arheologice din veacurile VIII-IX, pentru spațiul Moldovei, se ridică la 310, identificate prin periegheze în 260 de localități. La acestea se adaugă numai două necropole (Stoicani-Galați, Vinețești-Vaslui) și un mormânt izolat (Stația C.F.R. Dodești), singurele descoperiri funerare ale spațiului est-carpatic pentru
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
repartizării geografice, cele mai multe așezări erau situate în zonele de podiș (186), regiunile de câmpie sau stepă colinară (104), iar ultimele și cele mai puține în locurile montane ori submontane (13). Dintre aceste așezări, doar în 40 s-au întreprins cercetări arheologice (sondaje, săpături sistematice), care au confirmat prezența mai multor niveluri de locuire (Lozna-Botoșani, Suceava-Drumul Național, Borniș-Neamț, Valea Mare-Dumești, județul Vaslui etc.), fapt explicat prin deplasările succesive ale comunităților respective, pentru perioade scurte de timp, urmate de revenirile în aceleași vetre
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Valea Mare, Gura Idrici, Podu-Pietriș etc. Cu certitudine, condițiile propice traiului au atras așezarea comunităților, iar în repetate rânduri, după căutarea de noi terenuri agricole și înlăturarea pericolului extern, membrii acestora reveneau în fostele vetre (Dodești, Gura Idrici-Vaslui, Dagâța-Iași). Urmele arheologice indică locuirea acestor vetre din vechime (Preistorie, Antichitate, Ev Mediu) și până în prezent, pe văi, terase, în depresiuni sau microregiuni ale râului Bârlad, mărginite de afluenți precum Rebricea, Crasna, Berheci, Stemnic și Zeletin. Astfel de dovezi există în majoritatea stațiunilor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
suprafață), Gura Idrici (cinci locuințe adâncite) și Tanacu (patru locuințe adâncite), în restul stațiunilor găsindu-se maxim una sau două locuințe. Întrucât aria județului Vaslui ocupă cea mai mare parte a bazinului bârlădean, este explicabil ca numărul preponderent de situri arheologice să fie din zona menționată, fapt observat și pentru etapa anterioară (secolele V-VII). 1.3. Sistemul de construcție. Instalații pentru foc Așezările bazinului sunt de tipul siliștilor/seliște, iar complexele de locuințe respectă aceleași reguli ca și cele din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
0,60 m lățime și adâncă de 0,10 m), care conținea mai multe „lupe” din fier. Pe lângă acestea, printre dărâmăturile bolții, autorul cercetării a găsit câteva creuzete din lut (fragmentare și parțial întregite). Lipsa fragmentelor ceramice și numeroasele dovezi arheologice (cuptorul de redus minereu, lupele din fier, creuzetele din lut, un tipar din lut pentru turnat sfere, o lamă din fier-posibil sfredel, o bară de bronz-probabil de la un lingou și o cute - pl. XXXV) sugerează că L15 de la Dodești a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în afara lui. În cazul așezărilor cercetate sistematic s-au depistat urme de incendiere numai în L4 și L15, de la Dodești, situație similară secolelor VI-VII, dar nedatorată unui pericol extern, ci mai degrabă unor accidente (idee susținută de prezența inventarului arheologic), întrucât în momentul părăsirii pașnice ori forțate de alți factorii se constată lipsa obiectelor de inventar, îndeosebi a celor casnice. Acest eveniment nu credem că a periclitat în vreun fel continuitatea de locuire a stațiunii respective, mai ales că pe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
un alt cuptor de pâine. Posibilitatea găsirii unor stațiuni, în ultimele trei puncte semnalate, este susținută și de prezența numeroaselor fragmente ceramice aflate în apropierea cuptoarelor circulare de copt pâine, din cele două localități (Banca și Gura Idrici). Viitoarele sondaje arheologice vor confirma sau infirma aceste ipoteze. 1.5. Dispunerea locuințelor. Raport statistic case-membri Printre așezările în care locuințele sunt oarecum grupate și nu dispuse aleatoriu, pe suprafața sitului, se numără cea de la Dodești, unde cele două șiruri de case închid
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Dodești, unde s-au găsit 19 locuințe (18 locuințe adâncite și o locuință de suprafață), iar altele, cel puțin șase (conform opiniei autorului), au fost afectate de eroziunile provocate de ploile abundente ori de lucrărilor agricole anuale, din timpul cercetărilor arheologice de pe ambele terase (Călugăreasca și Șipot). Potrivit acestor informații, situația se schimbă în Bazinul Bârladului, unde numărul maxim de locuințe dintr-o așezare ajunge la circa 25, cu un total de aproximativ 100-125 de persoane. O situație identică întâlnim la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pericole externe majore a permis înregistrarea unei evoluții demografice în Bazinul Bârladului și în restul teritoriului est-carpatic (un indice mai ridicat), semnalată treptat și nu brusc, de la finalul secolului VII, pe parcursul veacurilor VIII-IX, culminând cu secolele X-XI. 1.6. Inventar arheologic 1.6.1. Categorii ceramice. Tipologia vaselor. Ornamente Vasele ceramice din intervalul cronologic cuprins între secolele VIII-IX, modelate la mână, dar mai ales la roată, conțin ca degresant inițial cioburi pisate, iar ulterior nisip și microprundișuri. Pasta lor este bine
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
lut (o excepție, una din plumb, decorată cu două cruciulițe), cute (9), două creuzete lut, două tipare de gresie, pentru turnat sfere și altul de podoabe, pietre de ascuțit (9), două râșnițe circulare din piatră și un bolovan-scaun. În timpul analizei arheologice s-a observat, prin compararea tipurilor ceramice cu altele, din diverse stațiuni arheologice, că vasele au parcurs o anumită evoluție, efect remarcat și la obiectele metalice. Armele (vârfuri de săgeți și un topor), specifice secolelor VIII-IX (pl. XXXIX), s-au
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
creuzete lut, două tipare de gresie, pentru turnat sfere și altul de podoabe, pietre de ascuțit (9), două râșnițe circulare din piatră și un bolovan-scaun. În timpul analizei arheologice s-a observat, prin compararea tipurilor ceramice cu altele, din diverse stațiuni arheologice, că vasele au parcurs o anumită evoluție, efect remarcat și la obiectele metalice. Armele (vârfuri de săgeți și un topor), specifice secolelor VIII-IX (pl. XXXIX), s-au perpetuat și modificat în perioada următoare, iar pentru o mai bună comparație au
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a permis doar recuperarea unor obiecte dispersate, fără a avea amănunte despre situația locuințelor comunității respective sau despre stratigrafia stațiunii, fapt ce ne-a determinat să le catalogăm drept situri distruse, precum cel descoperit la Cociu-Motoșeni, Bacău. Plecând de la descoperirile arheologice ale culturii Costișa-Botoșana-Hansca și până la cele de tip Dridu, s-a constatat o evoluție etno-culturală a populației autohtone, aflată în contact direct cu migratorii slavi, ultimele enclave rămase fiind asimilate, datorită însușirii modului de viață sedentar și a ocupațiilor de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și material, pe parcursul veacurilor VIII-IX, iar ulterior, în timpul culturii Dridu, a atins apogeul etno-cultural, dinaintea formării statelor medievale românești. 1.7. Cronologia așezărilor Ceramica rămâne și pentru această perioadă elementul dominant și definitoriu în stabilirea cronologiei celor șase așezări cercetate arheologic. Spre deosebire de etapa anterioară, pentru intervalul veacurilor VIII-IX, dispunem de mai multe obiecte metalice, care oferă un plus în argumentarea datării stațiunilor respective. Componența inventarelor arheologice ne indică ambele secole, motiv de a opta pentru o datare grosso modo, în secolele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și pentru această perioadă elementul dominant și definitoriu în stabilirea cronologiei celor șase așezări cercetate arheologic. Spre deosebire de etapa anterioară, pentru intervalul veacurilor VIII-IX, dispunem de mai multe obiecte metalice, care oferă un plus în argumentarea datării stațiunilor respective. Componența inventarelor arheologice ne indică ambele secole, motiv de a opta pentru o datare grosso modo, în secolele VIII-IX, propusă și de autori, întrucât există elemente specifice ambelor veacuri (ceramică modelată la mână și la roată, cu diverse motive ornamentale, obiecte casnice, din
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
remarcă o creștere a numărului mormintelor cu defuncți creștini, îndeosebi pentru intervalul X-XI. În aria bazinului, lipsa unor cercetări sistematice nu conving pe deplin, însă, pentru restul teritoriului est-carpatic și chiar mai departe, în spațiul pruto-nistrean, aceste idei sunt susținute arheologic. Similar ultimului spațiu amintit și în cel carpato-danubian, s-a observat o coabitare a localnicilor cu noii veniți și, implicit, acest efect s-a oglindit în obiceiurile funerare, varietatea lor fiind argumentul principal. 2.1. Rituri și ritualuri funerare Pentru
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de rit și ritual cu unele cimitire de înhumație, descoperite în restul teritoriului românesc, precum cel de la Obârșia-Olt, au indicat datarea în intervalul de timp al secolelor VIII-IX a necropolei de la Stoicani-Galați și au atribuit-o etnic populației autohtone. Dovezile arheologice descrise denotă acceptarea religiei creștine de către comunitățile locale, de pe teritoriul actual al Moldovei, însă fără a putea stabili amploarea fenomenului. Totodată, cele două descoperiri funerare din bazin nu reflectă și practicarea ritului înhumării, însă prezența lui în restul teritoriului de la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
însă fără a putea stabili amploarea fenomenului. Totodată, cele două descoperiri funerare din bazin nu reflectă și practicarea ritului înhumării, însă prezența lui în restul teritoriului de la răsărit de Carpați ne determină să-l luăm în calcul, chiar și neconfirmat arheologic. Probabil, rămâne o chestiune de timp până la descoperirea unor morminte de înhumație, din veacurile VIII-IX, în acest areal geografic. 3. DESCOPERIRI IZOLATE 3.1. Unelte Pentru această perioadă, în cuprinsul bazinului, se cunosc foarte puține descoperiri izolate (comparativ cu restul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
buzei), datorate tocmai acestei simbioze etno-culturale. Drept urmare, pentru etapa veacurilor VI-VII și chiar mai târziu, nu s-a identificat nici o așezare sau necropolă „pur slavă”, iar de la începutul secolului VIII și până la finalul veacului XI, ceramica din inventarele siturilor arheologice a căpătat un aspect mai fin, deoarece era executată cu grijă, la mână și la roata de turație înceată (ultima dominând cantitativ și fiind întrebuințată aproape în toată perioada amintită), evoluând din formele vechi, de factură daco-romană. La capitolul viață
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]