4,476 matches
-
Estetica se transformă― (Cantacuzino 1977: 338, 348). G.M.C. consideră că urbanismul trebuie să aibă Încredere În forțele creatoare ale orașului, astfel trebuie gândite atent câteva propuneri spațiale majore ce au puterea să lase loc manifestării spiritului creator. Întreaga sa teorie arhitecturală și urbanistică este caracterizată de o mentalitate modernă. Modul În care se relaționează cu trecutul este o temă destul de des Întâlnită În scrierile sale. Față de trecut este critic, dar critica sa este realistă, Înțelegătoare, nu este nici nostalgică nici acuzatoare
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
în prezent o problemă mare de sănătate, cu caracter pseudoendemic, cu procente de 10-13 % în rândul femeilor și 3-18 % în rândul bărbaților. Definiții și date epidemiologice Afecțiunea interesează scheletul, parțial sau total, tranzitoriu sau permanent, și se caracterizează prin anomalii arhitecturale la nivel micro și macroscopic ale țesutului osos, având drept bază reducerea masei osoase pe unitate de volum. Consecința acestui viciu trofic și metabolic este fragilitatea osoasă care la rândul ei favorizează: risc crescut de fracturi, diformități paraarticulare (prin microfracturi
Prelegeri academice by PAUL BOTEZ () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92376]
-
îi tot mai impu-n?tori, iconografia fiind inspirat? �n general de tematica biblic?, iar tehnicile curente fiind basorelieful ?i frescă. Gilbert Luigi subliniaz? coeren?a stilistic? dintre arhitec-tur?, sculptur? ?i pictur?, condi?iile supunerii tuturor de-mersurilor plastice ordonan?ei arhitecturale (chiar ?i �n cazul Catedralei Notre-Dame-la-Grande din Poitiers, unde scenele sculptate invadeaz? �ntreaga fă?ad?, acestea se structureaz? compozi?ional ascult�nd de cadrele arhitecturale). Semnificativ �n acest sens este faptul c? tema Judec??îi de Apoi, care apare de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
stilistic? dintre arhitec-tur?, sculptur? ?i pictur?, condi?iile supunerii tuturor de-mersurilor plastice ordonan?ei arhitecturale (chiar ?i �n cazul Catedralei Notre-Dame-la-Grande din Poitiers, unde scenele sculptate invadeaz? �ntreaga fă?ad?, acestea se structureaz? compozi?ional ascult�nd de cadrele arhitecturale). Semnificativ �n acest sens este faptul c? tema Judec??îi de Apoi, care apare de regul? �n timpanul portalului principal, este adaptat? spa?iului semicircular dat, prin mic?orarea ?i deformarea personajelor din jurul M�ntui-torului. �n privin?a stilului gotic
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
din jurul M�ntui-torului. �n privin?a stilului gotic, autorul reconstituie succint �mprejur?rile constituirii acestuia, conform ipotezei formulate de Franz Mertens �n 1841; construind corul aba?iei Saint-Denis (1140-1143), abatele Suger, inspirat de neoplatonismul dominant �n epoc?, concepe un program arhitectural centrat pe simbolică luminii că prezen?? a lui Dumnezeu, de unde necesitatea �nlocuirii masivelor ziduri romanice cu o structur? dominat? de goluri, larg deschis? spre exterior � problem? rezolvat? tehnic prin inven?ia bol?îi sprijinit? pe ogive ?i a sistemului de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
alt? parte, argument�nd chiar c? morfologia arhitecturii gotice este la fel de �ndatorat? vitraliului, a c?rui transluciditate poten?eaz? notă sacr? a spa?iului, ca ?i statuilor-coloane, cu draperiile lor liniare ?i fizionomiile stereotipe, care emerg din �ns??i materia arhitectural?. Arhitectură renascentist?, cu teoriile lui Brunelleschi, Alberti sau Bramante, ?i �nf?ptuirile ei ce vor marca ap?-sat genera?iile urm?toare s�nt firesc prezentate �n contextul amplei mi?c?ri de redescoperire a antichit??îi care a cuprins
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ap?-sat genera?iile urm?toare s�nt firesc prezentate �n contextul amplei mi?c?ri de redescoperire a antichit??îi care a cuprins pe to?i arti?ții din orice domeniu �n Italia veacu-lui al XV-lea. Ra?ionalismul arhitectural, fundamentat pe noile teorii asupra perspectivei ?i propor?iilor judicioase se reg?se?te la fel de viguros �n pictură dup? Masaccio ?i sculptură de dup? Donatello. Men?ion�nd c? ?i �n continuare arhitectura este analizat? prin raportare strict? la evolu
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Elia �n 1914 (?i, trebuie precizat, inspirat de Ma-nifestul futurismului al lui Marinetti), ia amploare tendin?a de racordare a arhitecturii la spiritul modernismului, pa-tronat de zeul-vitez?. Obiectivul prioritar al arhitecturii devine diversitatea ?i rapiditatea fluxului �n marile metropole. Limbajul arhitectural se remodeleaz? �n conformitate cu exigen?ele func?ionalit??îi riguroase, expresivita-tea estetic? nemaiinteres�nd dec�ț �n m?sura �n care se dore?te simbolizarea � prin masivitatea frapant? a volumetriei � puterii ?i siguran?ei de sine. Din domeniu al
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
puterii ?i siguran?ei de sine. Din domeniu al artei, arhitectura tinde s? devin? domeniu al tehnicii. Extinderea procedeului bazat pe betonul armat, introdus de inginerul francez F. Hennebique mai �nt�i �n construc-?iile industriale, conduce la solu?îi arhitecturale prin exce-len?? func?ionale. Volumetria se simplific? la maximum, domin? disimetria, solu?iile ortogonale ?i compozite. �ntre 1920-1940, construc?iile ridicate pe aceste principii iau o asemenea amploare �n Europa ?i America, �nc�ț H.R. Hitchcock ?i Ph. Johnson vorbesc
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
compozite. �ntre 1920-1940, construc?iile ridicate pe aceste principii iau o asemenea amploare �n Europa ?i America, �nc�ț H.R. Hitchcock ?i Ph. Johnson vorbesc de �internațional style�. Totu?i, �nc? de la �nceput, unii au v?zut �n nouă doc-trin? arhitectural? o estetic? inedit?. M. Duchamp, nep?-s?tor fă?? de latura tehnic?, se �nfl?c?ra �n fă?a �zg�rie-norilor� ?i exclama, �n leg?tur? cu New York-ul, c? �este �n sine o oper? de art?� (1915). Pe de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
latura tehnic?, se �nfl?c?ra �n fă?a �zg�rie-norilor� ?i exclama, �n leg?tur? cu New York-ul, c? �este �n sine o oper? de art?� (1915). Pe de alt? parte, �n plin? v�rst? �eroic?� a func?iona-lismului arhitectural, unii dintre tinerii arhitec?i pledeaz? pentru o arhitectur? care s? reg?seasc ? sensul cosmosului, s? fie o feerie cristalin? ?i colorat? (B. Taut, H. Scharoun, fra?îi Luchardt). �n consonan?? cu expresionismul �n ascensiune dup? 1911 (c�nd se
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
cosmosului, s? fie o feerie cristalin? ?i colorat? (B. Taut, H. Scharoun, fra?îi Luchardt). �n consonan?? cu expresionismul �n ascensiune dup? 1911 (c�nd se formeaz? la M�nchen, faimosul grup Blaue Raiter), germanul E. Mendelsohn dezvolt? un limbaj arhitectural de o plastic? sculptural? foarte fluid? (turnul Einstein, Postdam, 1920-1921). Dup? cel de al doilea r?zboi mondial, interesante similitudini de sensibilitate estetic? �nt�lnim �ntre �artă brut?�, ini?iat? de pictorul Jean Dubuffet �n 1947, ?i �brutalismul�, larg r
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
n vedere ceea ce s-a convenit a se numi arhitectură savant?, adic? cea construit? �n general dup? planuri ?i sub conducerea unui arhitect, ba chiar a unui specialist constructor. �ntr-adev?r, procesul de elaborare a unei opere cu acest statut arhitectural are la baz? o mul?ime de cuno?țin?e necesare conceperii unui proiect ce trebuie s? ?în? cont de diversele sale aplică?îi: comand?, program, valori plastice ?i simbolice, alegerea materialelor ?i procedurilor de utilizare a acestora, pentru a
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
trompe. Naosul ?i galeria exterioar? a fostei aba?îi de la Saint-Guilhem-le-D�sert (�n H�rault, 1030 ?i 1076) s�nt construite la fel. �n regiunea Loarei, unde se men?ine tradi?ia naosului unic, ne imagin?m o solu?ie arhitectural? de viitor, deambulatoriul cu capele dispuse radial experimentat la Saint-Martin de Tours, �nc? de la �nceputul secolului al XI-lea. Normandia, ducat prosper ?i expansiv, este locul unde apar inova?îi majore, despre care biserică Notre-Dame de la Jumi�ges (1037-1067) st
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
ilor s?i �nal?i sprijini?i pe arcade, decoră?iei luxuriante pictate pe plafonul de lemn. Biserică Sf�ntul Mihail din Hildesheim (Germania, 1010-1033), ridicat? la ini?iativa episcopului Bernward, concretizeaz? cu putere ?i cu noble?e acest tip arhitectural. De la aceast? tipologie ottonian?, Polonia, stabilizat? din punct de vedere politic ?i cre?ti-nat? de pu?în? vreme, �mprumut? modele pentru biserici �nc? de la �nceputului secolului al XI-lea. A doua arhitectur? romanic? (�nceputul secolului al XII-lea) �n
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
compozi?ie monumental? de o plastic? liber inspirat? din stilistica pictural?. Chiar atunci c�nd, cum este cazul la catedrala din Angoul�me sau la Notre-Dame-la-Grande din Poitiers, scenele sculptate invadeaz? fă?ada, ele r?m�n supuse ordo-n?rîi arhitecturale. Iar capitelurile ornamentale sau decorate cu scene cu personaje aflate de-a lungul naosului sau al deambulatoriului, la Madeleine din V�zelay, la Saint-Beno�t-sur-Loire sau la aba?ia de la Moissac, �ntre altele, s�nt de o inventivitate compozi?ional
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
al XII-lea, primarul reglementeaz? construc-?iile domestice, care trebuie s? fie �n mod obligatoriu din piatr?, cu dou? etaje ?i cu fronton c?tre strad?. Pretutindeni, folosirea constant? a procedurilor constructive sistematice contribuie, integr�nd diversele pro-grame ?i tipuri arhitecturale, la coeziunea peisajului urban. Cu toate acestea, �n secolele al XIV-lea ?i al XV-lea, c�nd s�nt mai rare marile comenzi religioase, comenzile arhi-tecturale vin din ce �n ce mai mult de la marea aristocra-?ie ?i de la
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
i bancar, care fondeaz? opere spitalice?ți (H�tel-Dieu de la Beaume, de Nicolas Rollin, �n 1443) ?i care, de altfel, vizeaz? prestigiul, uneori insolent. Astfel, avem drept exemplu hotelul Jacques-Coeur, la Bourges (1443-1453), gr?itor �n ceea ce prive?te calitatea arhitectural? ?i nivelul de lux atins de aceast? societate burghez?, dintre membrii c?reia unii s-au �nnobilat. Se poate aprecia gradul de complexitate ?i de rafinament atins de cultură urban? la sf�r?ițul Evului Mediu. Catedrală ?i construirea ei
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
n? la lucr?rile lui Franz Mertens (1841) care stabilesc origi-nea acestei arhitecturi �n �le-de-France, mai exact la corul aba?iei de la Saint-Denis (1140-1143). �ntr-adev?r, ?eful de lucrare al acestei biserici, abatele Suger, inspirat de neoplatonism, elaboreaz? un program arhitectural centrat pe simbolistică esen?ial? a luminii că prezen?? a lui Dumnezeu. De unde rezult? necesitatea de a �nlocui o construc?ie masiv? printr-o structur? cu osatur? larg deschis?. Solu?ia se afl? �n sistemul constituit din bolta pe ogive
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
are �n slujba ei st?p�nirea unei tehnici irepro?abile, cu at�ț mai mult cu c�ț programele de construc?ie s�nt mai pu?în ambi?ioase dec�ț �n secolul al XIII-lea. Importan?a decorului arhitectural Oric�ț de impresionant? ar fi arhitectură catedralelor, ea nu ar fi ceea ce este f?r? decoră?iunile sale fixe. Mai �nt�i, decorul sculptat care apare din materia să, piatra, mai ales la exterior. La Saint-Denis (�n jurul lui
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Av�nd calitatea de compus al �nveli?ului construc?iei ?i că sistem plastic ?i simbolic, vitraliul este una din caracteristicile fundamentale ale goticului. De altfel, la Saint-Denis (1140-1145), la cererea aba-telui Suger, ?ase vitralii într? �n nouă concep?ie arhitectural? �n deambulatoriu; compozi?ia lor sub form? de panouri circulare �nconjurate de frunze este larg r?sp�n-dit? �n Fran?a. La �nceputul secolului al XIII-lea, c�nd suprafe?ele vitrate devin tot mai mari, folosirea picturilor �n tonuri
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
e (Wells, 1183-1260; Salisbury, 1220-1260). Elevă?ia interioar? cu trei niveluri este dominat? de orizontale; continuitatea ritmic? ?i unitatea spa?ial? s�nt ignorate. Arcele butante aproape lipsesc. Catedralele de la Wells ?i de la Salisbury, unde solu-?iile de tradi?ie arhitectural? englez? absorb formele de origine francez?, s�nt reprezentative pentru Early English (gotic primitiv). Primele semne de Decorated Style (stil ornat) s�nt reperate �n catedrală de la Lincoln (1192-1280), �n cazul �ngerilor (1256-1280). Chiar de atunci, arhitec?îi englezi dovedesc
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
prive?te distinc?ia dintre supor?i ?i boltire, precum ?i �n tratarea triforiumului. Dar, mai ales �n Westfalia, cea care realizeaz? plenar asimilarea viziunii gotice de unificare a spa?iului intern exaltat de lumin? de c?tre tradi?ia arhitectural? germanic? este Hallenkirke (biserica-hal?, cu nave de aceea?i �n?l?i-me). Astfel, avem catedrală din Minden (1267), cu o volumetrie extern? foarte contrastat? ?i sobr?, �ntr-un spirit �nc? romanic. ?i, mai ales, la Schwabisch Gm�nd (1351), unde �?i
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
tilor asupra perspectivei sau contribu?iei algebrei, de exemplu. Arhitectură g�ndit? ?i construit? la Floren?a �n secolul al XV-lea, este influen?at? de spiritul umanist. Dar ea �mbin?, dintr-o necesitate de prim ordin, cunoa?terea modelelor arhitecturale teoretice sau construite ale Antichi-t??îi cu procedurile de reprezentare ?i de compozi?ie a spa?iului provenind din lucr?rile asupra perspectivei ?i propor?iilor. F. Brunelleschi (1377-1446) este campionul acestui ra?ionalism arhitectural. Domul catedralei din Floren?a
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
prim ordin, cunoa?terea modelelor arhitecturale teoretice sau construite ale Antichi-t??îi cu procedurile de reprezentare ?i de compozi?ie a spa?iului provenind din lucr?rile asupra perspectivei ?i propor?iilor. F. Brunelleschi (1377-1446) este campionul acestui ra?ionalism arhitectural. Domul catedralei din Floren?a La Floren?a, la �nceputul secolului al XV-lea, dom-ne?te pacea civil?. Pentru a �ncuraja produc?ia ?i comer-?ul, pentru a re�nsufle?i prestigiul cultural al cet??ii-stat, oligarhia de la putere
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]