2,985 matches
-
aspect important al Tratatului a fost acela că a creat resentimente adânci față de învingătorii din război, care promiseseră poporului german că cele 14 puncte ale lui Wilson vor fi liniile directoare ale păcii. Cei mai mulți germani considerau că guvernul acceptase un armistițiu în condițiile înțelegerii greșite a sus-numitelor 14 puncte, în vreme ce alții considerau că revoluția germană fusese pusă la cale de "criminalii din noiembrie", cei care mai apoi aveau să ajungă în posturi cheie în nou înființata Republică de la Weimar. Resentimentele germane
Cauzele celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/303903_a_305232]
-
a forțat să se retragă în Boemia, însă curând a fost chemat pentru a prelua sarcina de a stăvili înaintarea lui Moreau către Viena. Totuși, rezultatul Bătăliei de la Hohenlinden a pus capăt încercării iar arhiducele a fost nevoit să semneze armistițiul de la Steyr. Popularitatea sa ajunsese acum atât de mare, încât dieta de la Regensburg a decis să ridice o statuie în onoarea sa și să-i acorde titlul de salvator al țării sale, însă Carol a refuzat ambele onoruri. În scurtul
Carol, duce de Teschen () [Corola-website/Science/304380_a_305709]
-
Napoleon, care, întors la Paris imediat după finalul bătăliei, a constatat că nu mai are susținerea Forului legislativ și, ca atare, a abdicat pe 22 iunie. Armata franceză a continuat să lupte o perioadă împotriva trupelor Coaliției, până la încheierea unui armistițiu, semnat la inițiativa ministrului de război francez, Mareșalul Davout. Odată ostilitățile încheiate, în Franța a avut loc „A doua Restaurație”, adică întoarcerea pe tron a Casei de Bourbon, prin pretendentul la Tron al Casei Regale, Ludovic al XVIII-lea. Napoleon
Bătălia de la Waterloo () [Corola-website/Science/304379_a_305708]
-
retragă încontinuu în zilele ce au urmat bătăliei. Arhiducele Carol decide replierea în Boemia, în direcția Znaim, unde cele două armate se ciocnesc încă odată, pe 10 și 11 iulie, înainte ca arhiducele să ceară, pe propria răspundere, semnarea unui armistițiu. a fost probabil ultima victorie decisivă strategic pe care a obținut-o Împăratul Napoleon, austriecii cerând semnarea armistițiului la nici o săptămână după bătălie. Bătălia a fost de proporții uriașe, fiind a doua bătălie din Războaiele napoleoniene ca număr de soldați
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
cele două armate se ciocnesc încă odată, pe 10 și 11 iulie, înainte ca arhiducele să ceară, pe propria răspundere, semnarea unui armistițiu. a fost probabil ultima victorie decisivă strategic pe care a obținut-o Împăratul Napoleon, austriecii cerând semnarea armistițiului la nici o săptămână după bătălie. Bătălia a fost de proporții uriașe, fiind a doua bătălie din Războaiele napoleoniene ca număr de soldați implicați (după „Bătălia Națiunilor” de la Leipzig). Pierderile enorme de ambele părți au fost cauzate în special de folosirea
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
seara, Napoleon I a sosit pe câmpul de bătălie cu Garda Imperială, iar în dimineața zilei următoare francezii au primit întăriri importante. Realizând că în curând armata franceză va putea alinia 84 000 de oameni, Carol a decis să încheie armistițiu, chiar dacă nu avea permisiunea imperială. Cu toate că Berthier și alți comandanți francezi au insistat ca ostilitățile să continue până când monarhia Habsburgilor va fi fost distrusă, Napoleon a hotărât să accepte armistițiul, spunând că „s-a vărsat destul sânge.” Pe data de
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
alinia 84 000 de oameni, Carol a decis să încheie armistițiu, chiar dacă nu avea permisiunea imperială. Cu toate că Berthier și alți comandanți francezi au insistat ca ostilitățile să continue până când monarhia Habsburgilor va fi fost distrusă, Napoleon a hotărât să accepte armistițiul, spunând că „s-a vărsat destul sânge.” Pe data de 11 iulie 1809, spre ora 19, a intrat în vigoare acordul de încetare a focului. Devreme, în dimineața zilei de 12 iulie 1809, a fost semnat Armistițiul de la Znaim, care
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
hotărât să accepte armistițiul, spunând că „s-a vărsat destul sânge.” Pe data de 11 iulie 1809, spre ora 19, a intrat în vigoare acordul de încetare a focului. Devreme, în dimineața zilei de 12 iulie 1809, a fost semnat Armistițiul de la Znaim, care privea doar aspecte militare și era încheiat pentru o durată de doar o lună. Campania de la Wagram se încheiase. În aceeași zi, Împăratul Napoleon I i-a ridicat la demnitatea de Mareșal al Imperiului pe generalii Oudinot
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
pe deplin alegerea mea.” Acest eveniment a fost îndelung comentat în rândurile armatei franceze, care a formulat următoarea frază: „Armata l-a numit pe Oudinot, Franța l-a numit pe MacDonald și prietenia l-a numit pe Marmont.” După semnarea armistițiului, arhiducele Carol și-a înaintat demisia pe 23 iulie, demisie acceptată de Împăratul Austriei Francisc I, care l-a înlocuit cu Liechtenstein. Carol părăsind armata pe data de 30 iulie iar relațiile cu fratele său erau mai proaste decât oricând
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
demisia pe 23 iulie, demisie acceptată de Împăratul Austriei Francisc I, care l-a înlocuit cu Liechtenstein. Carol părăsind armata pe data de 30 iulie iar relațiile cu fratele său erau mai proaste decât oricând, Împăratul considerând că, prin semnarea armistițiului, arhiducele s-a implicat încă odată în probleme politice care îi depășeau autoritatea. Arhiducele Carol de Austria nu va mai primi niciodată comanda unei armate. Cu toate că inițial prevăzuse continuarea ostilităților, Împăratul Francisc a realizat curând că acest lucru ar fi
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
mijloace de transport și că nici nu fuseseră pregătite fortificații pentru continuarea operațiunilor, chiar dacă arhiducele Carol lăsase un plan de continuare a operațiunilor pe brațul stâng al Dunării, la vest de Viena. Ca atare, Francisc a acceptat termenii militari ai armistițiului și, stabilindu-se o linie de demarcație, ambele armate s-au îndreptat către cantonamente. Pe data de 14 octombrie 1809, după îndelungi tergiversări și negocieri, austriecii au semnat Tratatul de pace de la Schönbrunn, care consfințea pierderi teritoriale semnificative pentru Imperiul
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
sprijini, printrun corp expediționar (Indian Peace Keeping Forces), trimis în insula între 1987 și 1990, găsirea unei soluții pașnice, s-a încheiat cu un eșec. Între 1997 și 2001, luptele dintre rebelii tamili și forțele guvernamentale au continuat. După un armistițiu propus în decembrie 2000 ostilitățile sunt reluate de ambele părți, în aprilie 2001, cu o înverșunare sporită, fără a se întrevedea o soluție militară a conflictului. Ministrul Apărării anunță, ca bilanț al războiului civil pentru anul 2001, un numar de
Sri Lanka () [Corola-website/Science/297988_a_299317]
-
și Partidul Național unit, condus de Răni Wickremasinghe, este victorios în alegerile din decembrie 2001, iar liderul acestuia devine noul prim-ministru al țării. Reluarea în 2002 a tratativelor de pace cu rebelii tamili sub mediere norvegiană, pe fondul unui armistițiu de încetare a focului de ambele părți, aduce după 19 ani de confruntare, speranța unui final al războiului civil. Speranța se va dovedi însă iluzorie. Rebelii tamili renunța la proclamarea unui stat independent propriu în schimbul autonomiei regionale, în cadrul unui stat
Sri Lanka () [Corola-website/Science/297988_a_299317]
-
din 1948-1949 teritoriul care ar fi trebuit, după hotărârea ONU (neacceptată de partea arabă), să revină unui stat arab palestinian, a fost, în cele din urma împărțit între Israel și două state arabe beligerante, Transiordania și Egiptul. În urma acordurilor de armistițiu încheiate in urma Războiului de Șase Zile din iunie 1967, porțiuni din teritoriile ocupate în acest conflict de către Israel - Ierusalimul de Est inclusiv Orașul vechi, Cisiordania, Peninsula Sinai, Fâșia Gaza și Înălțimile Golan, - au intrat in controlul Israelului. Peninsula Sinai
Israel () [Corola-website/Science/298002_a_299331]
-
Sinai, Fâșia Gaza și Înălțimile Golan, - au intrat in controlul Israelului. Peninsula Sinai a fost retrocedată Egiptului în urma unui tratat de pace, dar celelalte granițe încă nu au fost definite. Multe state consideră linia de încetare a focului din 1949 (armistițiul din 1949), așa numita „Linie verde”, ca o graniță temporară a Israelului, iar teritoriile ocupate de Israel în cursul războiului din iunie 1967, ca „teritoriile ocupate” Populația din Israel - conform Biroului Central de Statistică israelian - care include toți cetățenii sau
Israel () [Corola-website/Science/298002_a_299331]
-
un contingent militar sub comandă egipteană; Yemenul cel îndepărtat a declarat și el război dar nu a întreprins acțiuni militare. După un an de lupte, un acord de încetarea focului a fost semnat și s-au stabilit o linie de armistițiu, frontiere temporare, cunoscute sub numele de Linia verde. Iordania a anexat ceea ce a devenit cunoscut sub numele de Cisiordania și Ierusalimul de Est, iar Egiptul a preluat controlul Fâșiei Gaza. Organizația Națiunilor Unite estimează că mai mult de 700.000
Israel () [Corola-website/Science/298002_a_299331]
-
mediator. Cu toate acestea, la sfârșitul anului, Israel a intrat într-un alt conflict, când încetarea focului între Hamas și Israel a luat sfârșit. Războiul din Gaza a durat trei săptămâni și s-a încheiat după ce Israel, a anunțat un armistițiu unilateral. Hamas a anunțat încetarea focului separat, cu propriile sale condiții retragerea completă și deschiderea punctele de frontieră. Deși nicio parte nu a încetat complet focul, armistițiul a rămas stabil. Israelul este situat la capătul estic al Mării Mediterane, delimitat
Israel () [Corola-website/Science/298002_a_299331]
-
a durat trei săptămâni și s-a încheiat după ce Israel, a anunțat un armistițiu unilateral. Hamas a anunțat încetarea focului separat, cu propriile sale condiții retragerea completă și deschiderea punctele de frontieră. Deși nicio parte nu a încetat complet focul, armistițiul a rămas stabil. Israelul este situat la capătul estic al Mării Mediterane, delimitat de către Liban la nord, Siria la nord-est, Iordania la est, și Egipt, la sud-vest. Acesta se află între latitudinile 29 ° și 34 ° N, și longitudinile 34 ° și
Israel () [Corola-website/Science/298002_a_299331]
-
antiotomană, conflictele din Europa Centrală cu Frederic III de Habsburg (1440-1493) și cu Jan Jiskra, aliatul acestuia și adevăratul stăpân al Slovaciei, trecând pe un plan secundar. Liniștea internă a fost obținută prin încheierea în vara anului 1443 a unui armistițiu pe doi ani cu Frederic III de Habsburg, tutorele, după moartea reginei Elisabeta, al viitorului rege al Ungariei, Ladislau V Postumul (1453-1457). După moartea prematură în 1444 a regelui Vladislav I, Ioan de Hunedoara se impune politic și este numit
Ioan de Hunedoara () [Corola-website/Science/298042_a_299371]
-
Frederic al III-lea pentru refuzul acestuia de a-l elibera pe Ladislau. După ce a înfrânt ducatele Stiria, Carintia și Carniola și a amenințat chiar Viena, datorită dificultăților din alte zone, Ioan de Hunedoara a fost nevoit să semneze un armistițiu cu Frederic, care a durat doi ani. După înfrângerea de la Kossovopolje, Iancu intră în Moldova și îl inscăuneaza pe vărul său Bogdan al II-lea, (tatăl lui Ștefan cel Mare). În 1448 Iancu de Hunedoara a primit titlul de Prinț
Ioan de Hunedoara () [Corola-website/Science/298042_a_299371]
-
de regent al Ungariei. Reîntors în Ungaria la începutul anului 1453, Ioan de Hunedoara a fost numit de Ladislau conte de Bistrița-Năsăud și Căpitan general al regatului. Totodată, regele a inclus în blazonul familiei „Leii de Bistrița”. Turcii au rupt armistițiul în 1454 și au asediat Semendria, dar Iancu a repurtat o nouă victorie împotriva lor la Kruševac (se pronunță Crușevaț), unde i-a zdrobit cu desăvârșire. Miza cea mai mare era cetatea Belgradului, pe care sultanul Mahomed al II-lea
Ioan de Hunedoara () [Corola-website/Science/298042_a_299371]
-
fost un accident regretabil, dar pe străzile Parisului este primit cu ovații, iar protestanții cer răzbunare. A fost fitilul care a aprins războiul, iar în următorii treizeci de ani Franța se va afla într-o stare de război civil sau armistițiu armat. Prințul de Condé și Amiralul Coligny se aliază cu Anglia și încep să cucerească oraș după oraș în Franța. Sunt învinși la Dreux de către ducele de Guise în 19 decembrie 1562. Louis de Condé este făcut prizonier, iar căpetenia
Carol al IX-lea al Franței () [Corola-website/Science/312545_a_313874]
-
se transformă într-un prăpăd. Mor 25 de ofițeri și peste 1200 de soldați. Domnitorul dispune eliberarea din funcție a generalului Anghelescu și a lt. col. Sergiu Voinescu (Dem Niculescu), șeful de stat-major al diviziei. La 21 octombrie, în timpul unui scurt armistițiu pentru îngroparea morților, a explodat un obuz, iar Coriolanus Brad și-a pierdut ambele picioare. La 7 noiembrie 1877 colonelul Gheorghe Slăniceanu (Colea Răutu) a organizat un atac asupra redutei Rahova. Deși generalul Lupu aștepta la sud de Dunăre cu
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
din timpul războiului. La sfârșitul anului 1943 și începutul lui 1944, germanii, în cooperare cu bulgarii și colaboraționiștii eleni, au lansat operațiuni ample împotriva rezistenței grecești, în principal împotriva ELAS, controlată de comuniști. Forțele de ocupație a ajuns la un armistițiu neoficial cu rezestența de dreapta, EDES. În același timp, s-au înmulțit raidurile forțelor speciale anglo-britanice în insulele din Marea Egee. În cele din urmă, date fiind înaintarea Armatei Roșii pe frontul de răsărit și după ieșirea României din cadrul Axei pe
Istoria militară a Greciei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/312691_a_314020]
-
iulie 1943, când războiul impotriva Germaniei se transforma în rău, Vittorio Emmanuelle al-III-lea în acord cu părțile fasciste a retras mandatul lui Mussolini, arestându-l, adoptând guvernul Mareșalului Pietro Badoglio. Noul guvern a contactat aliații pentru a ajunge la un armistițiu. La anunțul armistițiului Cassible, pe 8 septembrie 1943 Italia a căzut in haos. Vittorio Emmanuelle al -lll-lea, curtea și guvernul au fugit la Roma pentru a ajunge în sud. Restul războiului continua transformat intr-un război civil cu stabilirea Republicii
Proclamarea Republicii Italiene () [Corola-website/Science/311984_a_313313]