4,163 matches
-
réséda, cachou. Impresinoismul lansează modă nuanțelor: "la mode, cette fée absurde et charmante, avait donné la nuance, l'ornement et le modèle" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.62]. Toaletele contesei Anne de Gulleroy, iubita pictorului Olivier Bertin, sunt asemănate cu efectul pânzelor impresioniștilor, ale căror subiecte sugerează impresii diferite în funcție de orele zilei: "Elle connaissait și bien l'action des toilettes enfiévrantes du soir et des molles toilettes sensuelles du matin, du déshabillé troublant gardé pour déjeuner avec leș amis
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
cer? ce ar exclude, fără drept de apel, recursul la tiparele și tematicile de factură romantică. Cu toate acestea nu se poate spune că autorul Oaselor de sepie a refuzat în totalitate modelul laic și raționalist leopardian, cu care se aseamănă prin viziunea pesimista asupra vieții nefericite, neconsolate, dominate de dezamăgire, dar plină de demnitate.144 Criticii au remarcat faptul că Montale nu continuă direcția aulica Petrarca Leopardi. Gilberto Lonardi vorbește chiar despre apetrarchism, dacă acesta înseamnă refuzul de a crede
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ce coboară deodată / nici rotire de stelele (Forme de arbori chinuite).294 Foșnetul vântului și desișurile sunt imagini leopardiene, preluate de Quasimodo din primele versuri ale Infinitului: Iar când vântul / foșnește-n crâng, acelei nesfârșite / de dincolo tăceri eu îl aseamăn: / și-mi amintesc atunci de veșnicie, / de moarte ere și de cea prezenta / și de-al său sunet (Infinitul vv. 8-13) în care stimulul acustic declanșează experiență cognitivă. Quasimodo preia decorul modificându-i semnificația pe care i-o atribuise poetul
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
succesiunea cinematografică a lumii înconjurătoare și face posibilă evadarea printr-o breșă neașteptată în curgerea clipelor ce întemnițează ființă. Pentru Quasimodo intervalul dintre spargerea fremătătoare a valurilor de țărm oferă prilejul pătrunderii într-o altă dimensiune a imaginației: Ție îți aseamăn viața mea de om, / plajă răcoroasă, care, atragi prundișul și lumina / și cu noul val uiți / valul căruia îi dădu deja / sunet mișcarea aerului. / Dacă mă trezești, te-ascult, / și fiecare pauză e cer în care mă pierd, / seninătatea arborilor
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
cu atmosfera naufragiului leopardian. În Infinitul naufragiul și anularea curgerii clipelor reprezintă încununarea experienței cognitive declanșate de contrastul dintre foșnetul frunzelor în bătaia vântului și tăcerea interioară: Iar când vântul / foșnește-n crâng, acelei nesfârșite / de dincolo tăceri eu îl aseamăn: / și mi-amintesc atunci de veșnicie, / de moarte ere și de cea prezenta / în zvâcnet vie. Gându-mi se cufunda / în largul fără margini; și mi-e dulce / în marea această calmă naufragiul. (Infinitul, vv. 8-13).333 Redarea în succesiune
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
de a compensa în imaginație stricăciunile pricinuite de cunoașterea adevărului.404 În visele romanticului femeia este pură reprezentare, fără echivalent în realitate: ea înlocuiește complet adevărul, subliniază Luigi Blasucci și prin aceasta este diferită de viziunile petrarchești, cu care se aseamănă numai prin aceea că imaginea femeii este o fantasma oferită dorinței.405 Fragilitatea și transparența cu care poetul recanatez învăluie obiectul dragostei caracterizează toate viziunile onirice din Canturi. Într-o scrisoare din 23 iunie 1823 el preciza: Plusieurs fois j
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Mihai Eminescu (Mureșanu Ionescu: 1990, pp.10-11). Rezultat al intertextualității explicite sau implicite, se pot diferenția : o citatele; o aluziile literare; o apropierile; o temele și motivele comune. Francis Goyet 41 consideră că teoria intertextualității și cea a imitației se aseamănă, în sensul că, pentru amândouă, un text trimite la altele care îl preced: corpusul literar, asemeni unui Phoenix, renaște fără încetare din propria cenușă (douăzeci de ani mai târziu, Jean-Christophe Bailly va lansa aceeași idee de repetare eternă, vorbind despre
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
ar putea orienta către un illud tempus. Cele patru categorii intratextuale vor confirma sau nu, în succesiunea lor, hărțile intratextuale menite să cartografieze spațiul unui illud tempus personal al scriitorului. Necesitatea raportării unui text la altul pentru înțelegerea tuturor semnificațiilor aseamănă intertextul cu mitul. Nu există gest singular, ci act ritualic: proiecția în sacru se realizează prin repetare. De aceeași manieră, nu rămâne izolat un text care dovedește că ascunde în paginile lui urme pretextuale. Literaritatea, dificultatea lecturii non-lineare, este condiționată
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
interiorul "generației pierdute", deși contextul general de desfășurare a episoadelor narative diferă oarecum de cel al majorității textelor scrise de F. Scott Fitzgerald. Aceste "povestiri" (în fond, "secvențe" disparate dintr-un segment de viață a aceluiași personaj, Pat Hobby) se aseamănă numai cu romanul rămas neterminat, The Love of the Last Tycoon/Dragostea ultimului magnat (apărut, în 1941, postum, cu titlul The Last Tycoon/Ultimul magnat), unde este investigată lumea hollywoodiană a anilor treizeci (cunoscută nemijlocit de către Fitzgerald, în postură de
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
forma intertextualității, a metatextualității și a transtextualității 78. Matei Călinescu 79 introduce postmodernismul prin menționarea unei suite de etape care îi preced și care sunt prezentate descrescător, din punctul de vedere al valorii culturale: avangardă, decadență, kitsch, postmodernism. Fără să asemene neapărat ideea de posmodernism, cu ideea de decadență sau chiar de kitsch, autorul nu menționează însă perioada de tranziție a neomodernismului, care cumva și-ar găsi rolul temporal printre unitățile menționate de acesta. Este nevoie, desigur, de precizarea rolului neomodernismului
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
65. Poezia subversivă a Anei Blandiana se poate spune că este singura poezie, aproape în totalitate, conceptuală, despuiată, în cea mai mare parte, de orice emoție, aceasta încadrându-se în ceea ce Alex Ștefănesu numește poezie de idei, "care nu se aseamănă prin nimic cu ideologizarea forțată din timpul comunismului, care a creat o formă de aversiune împotriva oricărei forme de lirism reflexiv, considerat aproape prin consens impur și inautentic. Ana Blandiana reabilitază, instantaneu, genul, promovându-l pur și simplu, fără să
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
poetice și a corespondențelor, lumina orbitoare devenind, astfel, în poezia La celălalt capăt, un semn thanatic și, în general, senzualității difuze de altădată, îi corespunde acum o copleșire dusă până la limita insuportabilului, a simțurilor"126. Apropiat modelului internațional de critică, asemănându-se stilului eseistic adoptat de Alex Ștefănescu, Nicolae Manolescu grupează, în volumul Literatura română postbelică. Lista lui Manolescu. Poezia., Brașov, Editura Aula, 2002, articole consacrate analizei poeziei Anei Blandiana, publicate în reviste literare precum "Contemporanul", nr. 2, 1971127, "România literară
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Cu claviatura oaselor distinctă,/ Inima apăsa pe clape grav/ Și-ncerca să apară în oglindă"), "trupul și inima cu pricina sunt și ale lui Nichita Stănescu, și ale lui Adrian Păunescu"55, tot așa idea că oamenii unei epoci se aseamănă între ei domină și versurile din Mândrie: "Epoleții generației mele/ Cine ar îndrăzni să îi jignească?", conform cărora "întreaga generație se consacră la începuturile ei unei lirici pe care am putea-o numi de identificare afectivă, caracterizată de un declarativism
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
mut/ Ca să îți poți întinde/ O gură tremurată spre sărut/ Cu buze-nvinețite de cuvinte?" (Oh, trupul tău). Sentimentul iubirii este văzut, adesea, și "ca un rit nupțial, premergător contopirii cu natura morții, înțeleasă ca somn vegetal. Teritoriu neutru, somnul este asemănat, uneori cu eutanasia, contopire cu marele univers, în timp ce motivul liniștii rezumă ritmul vital, promovând o dilatare a timpului, în scopul recuperării faptelor"101, iar cadrul natural, deși dominat de o priveliște vegetală moartă, redevine, totuși, în somn, un spațiu prielnic
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de silabe). Parafrazând putem întreba: "ce este poemul, dacă nu o călătorie în sufletul autorului, călătorie la care suntem invitați de cratorul însuși? Conștientizarea specificului acestei călătorii aduce cu sine note grave, ce implică solemnitatea și responsabilitatea. Ar putea fi asemănată cu pătrunderea într-un pațiu sacru. Este necesar ca cel care se încumetă la această incursiune să fie un inițiat, să cunoască regulile și să le respecte"122. Cu alte cuvinte, așa cum autoarea însăși mărturisește, "fiecare poem este asemănător unui
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
materie"134, nașterea "de pe urma unei asemenea nunți fenomenalizează inefabilul în moduri diferite"135. Unul dintre moduri este însingurarea, iar altul interiorizarea, care este tot un fel de însingurare. Destrămarea cercului, simbol al perfecțiunii, sau mai degrabă înjumătățirea lui poate fi asemănat textului stănescian Lecția despre cerc: Se desenează pe nisip un cerc/ după care se taie în două,/ cu acelasi băț de alun se taie în două./ După aceea se cade in genunchi,/ după aceea se cade în brânci./ După aceea
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
care devin tragici clowni, în arena de circ care este lumea ca spectacol. Esențial de remarcat este faptul că întreg acest volum și toate celelalte care îi urmează și care aparțin acestei etape poetice a demetaforizării sau a reconstrucției se aseamănă prin absența semnelor de punctație, precum și a elementelor de prozodie. Lipsa ritmicității, a rimei, a unei măsuri regulate, fac din aceste poeme, totodată, precursoare ale postmodernismului. Totuși, este păstrată atitudinea ludică a eului liric, marcată prin "asocierile inedite de cuvinte
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
stare latentă, care nu va mai avea, niciodată, șansa de a reizbucni, din cauza sfărșitului copleșitor, pe care poeta îl simte că se apropie. Un sfârșit apocaliptic, care desființează vremea și vremurile, creând o stare de anarhie generală, care poate fi asemănată cu starea de haos primordial, lipsindu-i, însă, liniștea de atunci: "Mai întâi, dispar cifrele,/ În timp ce limbile pipăie/ Greoaie și oarbe cadrane,/ Nevenindu-le să creadă/ Că nu mai au ce arăta/ Ceea ce nu înseamnă nici pe departe/ Că timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
revigorarea marilor teme și motive interbelice, printr-o resurecție chiar a universului rural, pe care modernismul îl trecuse într-un plan secund, în favoarea promovării unei literaturi urbane. Această poezie este ceea ce Alex Ștefănesu numește poezie de idei, "care nu se aseamănă prin nimic cu ideologizarea forțată din timpul comunismului, care a creat o formă de aversiune împotriva oricărei forme de lirism reflexiv, considerat aproape prin consens impur și inautentic. Ana Blandiana reabilitază instantaneu genul, promovându-l pur și simplu, fără să
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
fața unei întregi literaturi. Carismatica Ana Blandiana, care face parte din al doilea val al generației '60, cum o încadrează A. Piru, își are cititorii ei fideli și locul ei bine meritat în cultura română. Criticul Alex Ștefănescu, care o aseamănă cu Jeanne d'Arc, spune, în a sa istorie a literaturii române, că: Ideile din poezia interzisă a acesteia au o nuditate de statui antice." Toți poeții acestei generații se retrag din real, toți au o aproape incapacitate de raportare
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
depinde. Dacă instituțiile sociale esențiale sunt „defazate” În raport cu progresul economic, ele frânează dezvoltarea organizațiilor spre un sistem mai avansat, bazat pe cunoaștere. Cursa economică nu este niciodată o cursă solitară, desfășurată Într-un spațiu ideal; ea poate fi mai degrabă asemănată cu parcursul unui Înotător căruia nu Îi este indiferentă nici poziția altor Înotători cu care este În competiție, dar nici „mediul” În care Înoată (agitat și tulbure sau, dimpotrivă, liniștit și stimulativă. I. Provocări etice În societatea bazată pe cunoaștere
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
juni aduceau indiscutabil un suflu nou, o dorință manifestă de schimbare și erau purtătorii speranței de mai bine în pofida faptului că schijele stalinismului încă mai zburau nestingherite și provocau răni, iar aerul nu devenise pe deplin respirabil. Asistenta noastră se asemăna cu titularul disciplinei prin atașamentul arătat obiectului predat. Seminarul nu ieșea din canonul acelor ani, unul preponderent istoricist, dar latura estetică își făcea încet, încet, loc în analizele de la orele de seminar. Acestea nu se cantonau doar în acel timp
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
mintea să se turbure de nerușinarea lor. Zice Isus, fiul lui Sirah: "de fața muierii, ca de fața șarpelui să fugi... Iar psalmistul grăiește despre cei ce se îmbată: "S-au alăturat cu dobitoacele cele fără de minte și s-au asemănat lor". Dar marele Vasilie zice că și mai rău, fiindcă dobitoacele au rânduite pornirile cele spre împerechere, iar oamenii beți, umplându-și trupurile de fierbințeala cea afară de fire, ca de o streche, se zădăresc spre înverșunări și spre împreunări se
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
o valoare energetică redusă, de numai 190 Kcal/kg. Se remarcă însă prin conținutul bogat în substanțe minerale (minim 2 %, predominând K cu 160 mg %) și vitamine (vitamina C, 70 mg %). Conținutul în betacaroten este în medie de 3 %. Se aseamănă cu spanacul, fiind un remineralizant și revitaminizant apreciat, dar având totodată calități depurative și diuretice. Leușteanul (Levisticum officinale), este o plantă perenă cu valoare energetică de 300 Kcal/kg, al cărei consum are loc de-a lungul întregului an, sub
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
împărtășesc părerile și nu la cele care nu fac asta. Psihologul Henri Tajfel consideră că suntem programați pentru a ne comporta astfel pentru că, în mare parte, ne definim propria identitate prin intermediul apartenenței noastre la un cerc de oameni care se aseamănă și cu care împărtășim un anumit număr de coduri, fie că e vorba despre stilul vestimentar, despre sport sau despre opinii politice. Nu ne place deloc să ascultăm opiniile altor grupuri pentru că riscăm să pierdem din vedere definiția socială a
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]