29,817 matches
-
craniană, pe baza căreia să se stabilească măsurile ce urmează a fi luate... ― Doctore, te rog să urmezi toate indicațiile domnului profesor Hliboceanu - i s-a adresat directorul... Radiografia a fost făcută de urgență. În urma studierii ei, cei doi profesori, asistați de Gruia și, doctorul Pas, au constatat că nu există vreun hematom cranian, iar fractura arcadei nu necesita vreo intervenție... După acele clipe, cei patru oameni au trecut peste orice resentiment, redevenind profesioniștii de valoare ce erau... Astfel, În după
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
pe Tudor În brațe, lăsând-o pe Maria să intre prima În casă... În acea după amiază, și noaptea ce a urmat, Gruia a avut oarece dificultăți privind noile reguli de viață din casă... Se trezea vorbind prea tare sau asista neputincios la schimbarea lenjeriei lui Tudor... „Pentru a fi În ton cu noua situație, trebuie să iau lecții de la scumpa lui mămică privind modul cum trebuie făcut fiecare lucru. Altfel...” - gândea Gruia. Maria ațipise... Târziu, spre seară, când ea s-
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
pornit spre ai noștri... Toader, care Își amintea clipă de clipă și pas cu pas acele Întâmplări, a venit În sprijinul prietenului: ― Mai știi, Petrică, ce Întrebare ți-am pus eu atunci? ― Cam așa, Toadere: „Ce ați aflat, Petrache băiete?” Asistat și ajutat de Undiță, i-am prezentat situația constatată la fața locului. Pe măsură ce afla ce am făcut, chipul lui Toader se lumina și mă privea cu alți ochi. La sfârșit, a rostit un „bravo, flăcăii moșului!” Și, În „mărinimia” lui
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
pur și simplu, dar tradus În cadru social și mai exact la postura ta, te definește... Și, ca să revenim la subiect, cine a venit În locul colonelului Zdup? Prima reacție a fost o privire tresărită, ca În momentul unei explozii... Profesorul asista la trecerea celui din fața sa prin nesfârșite stări de neliniște și panică. „Doctorașul” a privit spre profesor ca spre un pericol de neoprit... Se vedea strâns cu ușa și nu găsea ieșirea din impas. Apoi a răscolit involuntar spațiul din
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
iei aminte pe cine ai În jurul tău. Indiferent de grad. Îți poate deveni om de suflet și o Îngrijitoare, dacă este hărăzită de Dumnezeu să aibă suflet generos... Între timp, tata Toader s-a ridicat. Maria, cu Tudorel În brațe, asistată de mama Maranda, au venit lângă el. ― Frate Petrică - sau Petrachi, cum Îți spuneam eu acolo... - noi Îți mulțămim pentru că ne-ai Îngăduit să spunem povești și În sara asta, dar Tudorel mi-a șoptit - așa ca Între bărbați - „bunule
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
a subsemnatului, care nu-i pe placul tău. Spunând acestea, Gruia a Îmbrățișat-o și a sărutat-o pe Maria cu un oftat de regăsire. ― Toată ziua de astăzi a fost o luptă cu mine Însumi, scumpo. Profesorul doar a asistat la aceasta, aducând din când În când unele completări. Ce mult contau acele intervenții ale lui! E un om cu mare suflet! Maria a ridicat mâna. ― Ce s-a Întâmplat, draga mea? ― Parcă mi-ai acordat drept de veto. Ca
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
primise cu multă bunăvoință, apoi de o alta, mai importantă, la prima oră a dimineții, cu un personaj foarte sus pus al regimului, al cărui nume convenise să nu-l dezvăluie deocamdată. La această întrevedere cu ușile închise, la care asistase și șef rabinul, reușise să obțină promisiunea fermă că celor două familii avea să li se permită să emigreze imediat din țară, fără alte condiții, în afară de cea privind așa-zisa donație către stat a locuințelor. Ei, da, generoși oameni, comuniștii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
dar că nu trebuia să-și facă griji, fiindcă totul avea să fie bine și, la fel ca în urmă cu doi ani, îl preveni ca nu cumva să uite să-l poftească și pe el la botez. Ștefănel, care asistase zăpăcit la această plecare precipitată nu se știe unde și nici de ce a mamei sale, nepricepând nimic din cele întâmplate, se porni să bocească și să-și strige mama, cu deznădejdea unui copil care se simte abandonat. Lui Virgil nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
zile de stat aplecat peste registre, avea senzația că era pe punctul de a se anchiloza de-a binelea. În fața lui pe tejghea se vedeau înșiruite și deschise actele constatative, precum și procesul-verbal care urma să fie semnat. Ghiță Marangoci, care asistase tot mai apatic la ultimele verificări de gestiune, mirosind a transpirație și a trăscău de prune, văzând că Stelian terminase cu lucrul, se săltă de pe scaun și sughiță din fundul rărunchilor: Domn șef..., mormăi el umil și jalnic, domn șef
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
că faci ură de rasă, îi atrase atenția Ilici Vasile. Îl bag în mă-sa! replică scurt și sec Tarbacea. Să-i tai o zi din leafă, dispuse prompt prim-vicele Casapu. În birou se făcu deodată liniște și Stelian, care asistase la spectacolul dat de Tarbacea cu un zâmbet în colțul buzelor, își întoarse privirea spre secretarul sfatului, cel care îl invitase acolo și care îi era dator cu o explicație. Domnule Stelică, uite despre ce e vorba, începu Girolteanu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
haiduci din Codrii Vlăsiei, era mai puțin exuberant și nu prea vorbăreț. Deși era aranjat convenabil în casa unor rude materne, unde nu ducea lipsă de cele necesare, se întâmpla să apară dimineața la cursuri nemulțumit și încruntat și să asiste taciturn la orele de curs, fără să scoată mai mult de câteva cuvinte pe zi, în pauze, când fuma pe rupte, țigară de la țigară, ca un om peste care dăduse cine știe ce năpastă. Ce-i cu tine azi, mă? îl luase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
ce era: A, iată-l și pe matematicianul nostru filolog!... și uneori îi cerea să-i transmită profesorului Barbilian un salut frățesc, în memoria studenției lor berlineze. La rândul său, Victor o luase de mai multe ori pe fată să asiste la cursurile profesorului Barbilian, așa cum își exprimase odată dorința. La aceste cursuri, Felicia îl urmărise cu interes pe profesor, părând că se străduia să-l identifice în el pe marele poet interbelic, ale cărui poezii le citise, ca și ceilalți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
temperează gesturile maestrului. Colega, te rog să privești ! Mi se pare că văd un conflict grav la care nu mă așteptam, rostește profesorul cu o voce care se vrea sigură, dar care tremură totuși. Tremură pentru prima oară de când îl asistă Nicolaï, este mai mult de un an de atunci. Prin mintea lui Nicolaï trec gânduri, temeri, întrebări : Pot ști oare mai mult ca profesorul ? Oare o să am încredere în ce voi vedea ? Voi avea curaj să mă pronunț ?" Se concentrează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
mai reputați pediatri... Analize... Radiografii... Scanere cu aparatura cea mai modernă de la acea vreme. Diagnosticul, pus cu destule îndoieli, l-a dus pe masa de operație special adaptată pentru căpușorul lui... Cât curaj i-a trebuit ca să accepte să îl asiste pe profesorul Maxim, reputat ca fiind cel mai bun neochirurg de atunci. Îndoiala și întrebarea pe care a avut-o el la intervenția de azi a avut-o atunci și profesorul Maxim : "Colega, te rog să privești ! Mi se pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Imaginile, oricât de precise, nu pot da un verdict asupra diagnosticului exact și nici asupra posibilității de soluționare pe cale neurochirurgicală a conflictului profund și extins. Un coleg neurochirurg din Suedia, specialist al nervului cranian, chemat de urgență, acceptă să îl asiste pe profesorul Grand în această de două ori delicată intervenție. Foarte delicată ca operație în sine, mai ales avându-se în vedere vechimea conflictului, dar și mai delicată ca relație între chirurg și pacient. Transportat de la un laborator la altul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
și eu cu tine, mă voi opri însă la spital ca să iau legătura cu cei care se ocupă de secția de copii cu probleme psihomotorii, răspunde pe loc Victor. Bătrânul fotograf analizează cu minuție fotografiile marcate de trecerea anilor. Dora asistă cu răbdare și interes la retușarea și mărirea imaginilor. Ascultă și interpretează în gând vorbele mormăite de artizanului priceput în timp ce lucrează : "Ce tip de aparat să fi fost folosit oare ? Iată, reușesc să descifrez și anul marcat pe spatele fotografiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
burgheze" și a suferit mult. Eu eram mai tot timpul pe lângă tata, la vedere sau pitulat pe unde puteam, încercam să îi fiu mereu în preajmă. Când am început să înțeleg mai bine, adică pe la șapte ani, îmi plăcea să asist la discuțiile lui cu prietenii, uneori foarte numeroși, care îl vizitau. Azi știu că mulți erau din familii din Bucovina de Sus care reușiseră să ia drumul refugiului spre patria mamă atunci când pericolul rusesc se apropia. Mi-au rămas bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
deciziile lor în ce privea organizarea spitalului și tratarea pacienților erau ținute în seamă, cu atât mai mult dacă medicul era destoinic, disciplinat și avea un cap bine organizat, așa cum era cazul lui Gerhard. Prima operație la care l-am asistat era de fapt chiuretarea făcută unei deținute condamnată la treizeci de ani de detenție și care refuza cu îndârjire să aducă pe lume un copil rod al iubirii ei din-nainte de a fi arestată, pe care să îl lase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
patru ore cât a durat intervenția, deoarece infecția fusese avansată și operația n-a fost ușoară. Am fost fascinată de precizia gesturilor lui Gerhard, de abilitatea degetelor lui lungi și osoase. Sutele de operații și nașteri la care l-am asistat de-a lungul a mai mult de patru ani cât am lucrat cu el în spital nu au făcut decât să îmi crească admirația față de dibăcia mâinilor lui, dar mai cu seamă pentru rapiditatea cu care găsea soluții pentru fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
doar : "Harașo ! Harașo devușca ! Oceni harașo !" La sfârșit i-au spus cu vorbe însoțite de multe zâmbete că înaltele școli ale bravei și victorioasei Armate Roșii ar aprecia mult o studentă-ofițer cum putea deveni ea, Minodora Racoce. Gerhard, care a asistat la aceaste scene și de la care știu cum s-au desfășurat lucrurile, a uitat în acel moment de disciplină și a protestat: "Nu ! Minodora este prea tânără pentru a fi despărțită de mamă !" Și apoi, cu impresia că spusele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
vorbește, Vetucă! Zilnic înaripatul articulează, ce-i drept, cam din gușă, câte două-trei cuvinte. Astăzi, de pildă, striga din răsputeri Aici viitoru' adivarat! Mai zilele trecute, Vreu mâncare! Altă dată, Ni-onghețat chicioarili! și Vreu gumaci! Și curioșii se bulucesc ca să asiste la comedie... Și să vezi tu și să asculți comentarii ca acelea, Vetucă! Cine să-l audă pe bietul înaripat dacă stăpânu-i surdo-mut? I-aș aduce eu ceva mei, dar nu se găsește nicio boabă în tot târgu ista! Sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
același dosar, anume Petrescu Cătălin, zis Petre, pentru omitere de denunț. Da, dar mie colegul Müller nu mi-a spus chiar nimic ce ar fi putut face obiectul vreunui denunț. Cât despre fapte, nici pomeneală! Nu cunosc și nu am asistat la nimic condamnabil, la nimic compromițător!.. s-a apărat Petrescu-Petre. Bine! Atunci rămâi la noi până îți vei aminti de toate câte s-au discutat și câte s-au săvârșit ! l-a amenințat anchetatorul. Și s-a ținut de cuvânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
câte s-au discutat și câte s-au săvârșit ! l-a amenințat anchetatorul. Și s-a ținut de cuvânt, firește!.. Că l-au ținut în arest pe întreaga durată a sesiunii de examene, după care l-au eliberat pentru a asista neputincios și disperat la examenul de stat al colegilor Pițigoi și Bibescu, care s-au descurcat onorabil, ziceau, și au devenit absolvenți cu patalama ai Universității București, Secția limba și literatura germană. După numai câteva zile au obținut și repartiția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
urechile la sporovăiala ninetistelor. Mă impresiona faptul că ninetistele vorbeau ca și cum nu eram prezent sau poate că mă considerau, cel mult, un fel de obiect ciudat, însuflețit, bun doar pentru exercitarea funcțiilor mângâietoare ale degetelor Ninetei. În poala Ninetei am asistat nu numai la primele lecții despre limbaj, ci, aveam să descopăr mai târziu, am luat și primele lecții de hermeneutică autentică. Pentru Umberto Eco, de pildă, nu mai eram, atunci când l-am întâlnit pentru prima oară, un neinițiat în semiotică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
glumă, mai în serios, să fiu sigur că Dumnezeu mă aude; dacă mă ascultă sau nu e treaba Sa. Uneori, deși părea totul cusut cu ață albă, ne făceam de treabă prin camera în care bunicul se închina, pentru a asista la recital. Bunicul nu se sinchisea; aparent, se ruga de parcă noi nu eram pe acolo. Începea, stând în picioare în fața icoanei, invariabil, cu "Tatăl nostru Care ești în ceruri / Sfințească-se numele Tău...", după care lua cartea aceea de rugăciuni cârpită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]