3,106 matches
-
soartă mai bună: n-a fost lăsat pur și simplu vinovat în sine. De sub masca lui a apărut, destul de repede, și un chip. Un chip cunoscut în special de ieșenii iubitori de teatru, care merg din când în când la Ateneul din Tătărași și ascultă o voce graseiată, franțuzească, una care prezintă spectacolul - e vocea „anarhistului-șef“ Benoât Vitse, directorul instituției. Adică persoana pe care diverse ziare și apoi televiziuni au prezentat-o drept cea mai periculoasă din România începutului de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
-l invităm, eu și cu Florin Lăzărescu, pe „anarhistul periculos“ Benoât Vitse la emisiunea pe care o realizăm împreună, pentru Radio Iași Fm, în fiecare sâmbătă și duminică. Am considerat că, astfel, îl vom ține departe de București pe directorul Ateneului Tătărași, îl vom ține ocupat pentru pregătirea apariției la această emisiune. Prin urmare, făcând un act eroic, asumându-ne întâlnirea într-o cabină radiofonică de 2 pe 2 cu domnul anarhist, ne așteptăm, atât eu, cât și Florin, să fim
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
încolo însă, trebuie să remarc faptul că presa românească a început să o ia destul de serios pe arătură. În prezentarea actelor anarhiste, atât de periculoase, ale domnului Benoât Vitse, am găsit câteva repere șocante. Iată cum îl descrie pe directorul Ateneului Tătărași, de exemplu, ziarul central „Gardianul“: „El este cel care a pus în scenă piesa Evangheliștii, scrisă de Alina Mungiu-Pippidi, care s-a dovedit a fi un afront extrem de dur la adresa Bisericii Ortodoxe. Tot el, sprijinit de mai tinerii militanți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
fi apărut într-un raport al S.R.I. Știrea e prinsă din zbor de „Gardianul“, care e decis să facă o anchetă și, cu subtitluri de genul „Iași, capitală a anarhismului mondial anti-NATO?“, vrea să-l demaște pe Benoât Vitse, directorul Ateneului Tătărași. Numitul se face vinovat de a fi mentorul anarhiștilor din Iași. De ce? Pentru că (și aici începe un denunț de mare artă) a susținut direct acțiunile lor, punând în scenă la Ateneu Evangheliștii Alinei Mungiu și Hai să facem sex
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
vrea să-l demaște pe Benoât Vitse, directorul Ateneului Tătărași. Numitul se face vinovat de a fi mentorul anarhiștilor din Iași. De ce? Pentru că (și aici începe un denunț de mare artă) a susținut direct acțiunile lor, punând în scenă la Ateneu Evangheliștii Alinei Mungiu și Hai să facem sex! a rusului Krasnogorov (actul artistic ca anarhie, parcă ne-am întors la mișcările de avangardă), a fost văzut la un concert „punk&hardcore, la care s-a înjurat cu patos, la scenă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
lui Roman, dar le-oi fi văzut oare la momentul inițial al transmiterii sau în zilele următoare? Țin minte televizoarele scoase pe ferestrele blocurilor de pe Calea Victoriei și le asociez cu data de 22 decembrie, mai precis după ce asistasem în Piața Ateneului la decolarea de pe acoperișul clădirii CC-ului a elicopterului care îi ducea pe Ceaușescu și soția lui, acum fugari. Dar oare nu se lupta atunci încă pentru televiziune? Într-una din zilele următoare, în aceeași piață, m-am dus să
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
pe care s-a clădit acesta, a demonstrat din plin că socialismul era prin structură antisocial și antiuman, prin eludarea naturii umane în esența ei, confirmând ceea ce marele G.T.Popa spunea în 147 în celebrul său discurs ținut sub cupola Ateneului Român „credința ține seama atât de nevoile spiritului care râvnește spre transcendent, cât și de nevoile conviețuirii oamenilor în societate’’. Anarhismul Dacă liberalismul subminează instinctul de dominație și subordonare cu scopul realizării libertății, iar socialismul subminează instinctul de proprietate în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Nicolesco, pe 28 noiembrie. Biletele la concertul care i-a adus în Capitala Culturală Europeană pe laureații Concursului Internațional de Canto „Hariclea Darclée“, „Europa cântă cu noi“, s-au vândut într-o oră. Evenimentul a fost organizat de Fundația Internațională Ateneul Român, pentru Programul „Sibiu - Capitală Culturală Europeană 2007“. (V.N.) CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|: Bra(n)dul de țară Lucian Dan Teodorovici Sunt convins că v-ați dat seama imediat ce ați citit titlul care-i personajul principal al textului meu. A
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
pe actorii angajați în teatru, iar tinereii jucau în montările de examen, de final de an. Treptat, corpul atât de sudat al Naționalului din Iași s-a mai deschis puțin, au apărut și alți regizori, ba chiar și alt teatru - Ateneul. De fapt, acolo au început să joace studenții pentru prima dată, li s-au dat roluri importante, li s-a acordat încredere, în ciuda convingerii cam limitate cum că devii actor numai după ce ți-ai dat examenul de licență. Revenind la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
din Mireio, Toboșarul de la Arcole, Cântecul lui Magalie. La "Jocurile florale" din Provence, prezidate de Vasile Alecsandri, traducerile din Mireio i-au adus D-nului Naum diploma de felibru cu o pană de aur împodobită cu briliante de Saint-Naïme, oferită de Ateneul din Forcalquier și de Félibrige des Alpes. A publicat un volum de poezii originale și Povestea vulpii, epopeii eroi-comică în cincisprezece cânturi; versuri și proză; discursuri, rapoarte academice, critică literară. Iacob Negruzzi este un excelent poet didactic și satiric. Obedenaru
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
aduseserăți la exasperare la câte scenarii îi dădeați la coș... Nu i le-am aruncat la gunoi, dar am insistat foarte mult să scrie altceva. Și iată că Steaua fără Mihail Sebastian mi-a plăcut și am făcut-o la Ateneul Tătărași. Apropo de aceste filme, A fost sau n-a fost? și Hârtia va fi albastră: e o formă de însănătoșire faptul că se scrie și se face film foarte mult pe subiectul tulbure al Revoluției din ’89? Absolut! Băieții
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
film, parcă-s aceleași personaje. Cu excepția lui Nae Caranfil, ceilalți făceau niște nenorociri. Și urmează să facă, în continuare, niște nenorociri! Am văzut că au luat acum, la Centrul Național al Cinematografiei, niște tâmpiți că-ți stă mintea-n loc! Ateneul din Iași a creat viață Ce s-a întâmplat în istoria recentă, anume, acest scandal iscat în jurul Ateneului Tătărași și al lui Benoât Vitse, v-a întărit convingerea că există și o parte întunecată a „lunii“? Aici e o pată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
continuare, niște nenorociri! Am văzut că au luat acum, la Centrul Național al Cinematografiei, niște tâmpiți că-ți stă mintea-n loc! Ateneul din Iași a creat viață Ce s-a întâmplat în istoria recentă, anume, acest scandal iscat în jurul Ateneului Tătărași și al lui Benoât Vitse, v-a întărit convingerea că există și o parte întunecată a „lunii“? Aici e o pată întunecoasă, în ceea ce-l privește pe Benoât. Insist, Benoât e un personaj absolut fascinant, în felul lui de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
mult iubește el urbea asta! Și iubește și zona aia, Baș Ceauș, iubește țiganii de acolo, se duce printre ei. El este totuși mult mai avansat în ceea ce privește libertatea, egalitatea și fraternitatea - cele trei principii de care nu ținem cont niciodată. Ateneul a creat dezbatere, acesta este rolul său cel mai important? A creat viață! Este o instituție care trăiește. A creat dezbatere, a creat suspans și în viața culturală, dar și în cea reală. Ion Sapdaru s-a născut în 1961
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
al XIXlea, două asociații sportive, că activau patru formații teatrale de amatori, două tarafuri și patru fanfare populare care participau la Festivalul datinilor locale nu numai elevii dar și vârstnicii (nu numai ca spectatori). în 1927, în Hudești se înființează „ Ateneul popular coordonator al vieții cultural-artistice-instiuție care sub diverse denumiri (cămin cultural etc.) activează și astăzi. Afli cu surprindere că la Hudești echipa de teatru a localnicilor reprezenta o piesă de Moliere și diverse altele în verile anilor 1945-1946 ani de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Dumitru, țului Calistru, țului Mircea, Popescu Constantin, țului Didina care împreună cu alți tineri și-au petrecut timpul liber la activitățile corale. Avântul și dorința de a munci pentru culturalizarea maselor țărănești din comună, au dus la înființarea în 1927, a Ateneului Popular Român din Hudești, instituție culturală, care avea drept scop, ridicarea și dezvoltarea nivelului cultural al sătenilor din comună. Sub conducerea unor entuziaști învățători ca: Ioan Niculiu, Constantin Molocea, preot Neculai Guragata, Vasile Turic, Octav Brahă, Alexandru Asăvoaie și alții
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Român din Hudești, instituție culturală, care avea drept scop, ridicarea și dezvoltarea nivelului cultural al sătenilor din comună. Sub conducerea unor entuziaști învățători ca: Ioan Niculiu, Constantin Molocea, preot Neculai Guragata, Vasile Turic, Octav Brahă, Alexandru Asăvoaie și alții, la Ateneu s-au ținut conferințe, simpozioane, comunicări științifice și alte manifestări culturale interesante în fața cadrelor didactice din comună, a sătenilor dornici să afle noutăți mai ales din domeniul agriculturii, pomiculturii și al sănătății. în statutul Ateneului se prevedea că tinerii care
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Alexandru Asăvoaie și alții, la Ateneu s-au ținut conferințe, simpozioane, comunicări științifice și alte manifestări culturale interesante în fața cadrelor didactice din comună, a sătenilor dornici să afle noutăți mai ales din domeniul agriculturii, pomiculturii și al sănătății. în statutul Ateneului se prevedea că tinerii care se înscriu la o formație artistică să aibă ca studii 7 clase, fapt care determina pe mulți elevi să continue școala până la terminarea clasei a-VII-a. Ateneul avea un program propriu care era respectat în mod
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
din domeniul agriculturii, pomiculturii și al sănătății. în statutul Ateneului se prevedea că tinerii care se înscriu la o formație artistică să aibă ca studii 7 clase, fapt care determina pe mulți elevi să continue școala până la terminarea clasei a-VII-a. Ateneul avea un program propriu care era respectat în mod riguros de către membrii săi. începând cu anul 1932, viața cultural-artistică din comună a luat o amploare deosebită prin contribuția preotului Neculai Guragata, născut în Vatra, care timp de peste 15 ani a
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
a desfășurat în continuare activitatea cultural-artistică. La unele din acestea s-au adus și aparate de proiecție, mobilier și aparate de radio. La centrul de comună prin preocuparea primarului Sârghi Petru și a înv. Grigoriu Valentin în locul vechiului local al Ateneului Popular din Hudești care ținea loc de cămin cultural, s-a construit un local nou care a fost dat în folosință în anul 1978. Acest local impresionează prin arhitectura sa și dispune de o sală de 400 de locuri, sală
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
la Berlin. Vor fi existat biblioteci pe lângă bisericile cele mai vechi din comună și apoi la nivelul școlilor și acum mai recent la Căminul cultural centru. La nivelul comunei Hudești, biblioteca comunală se va fi înființat după 1927, anul înființării Ateneului Popular din Hudești. în școli, ele au luat naștere din donații. Astfel la Școala Vatra, biblioteca școlară s-a înființat în anul 1928 de către învățătorul D. Filipovici printr-o acțiune de donații, la Hudești în anul 1926 de învățător Niculiu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
acțiunile mai deosebite amintim expoziția de carte La trecutu-ți mare, mare viitor, Veteranii pe drumul jertfei și onoarei, Ion Istrate și locurile natale oglindite în creația sa, întâlnire cu scriitorii botoșăneni etc. Sediul bibliotecii comunale a fost în clădirea Ateneului Popular din Hudești, apoi în localul vechi al Căminului cultural Hudești și în prezent în noua clădire a căminului, la etaj. Cine erau cititorii în trecut ? Cei mai frecvenți erau salariații, elevii de la școlile secundare, puținii comercianți și câțiva țărani
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ideii de înființare a unei forme de ajutor a celor în suferință acută. Nicolae Minovici a fost o personalitate care a depășit cu mult limitele comunului. După realizarea - cu contribuție publică - a unei instituții de mare cultură ca aceea a Ateneului român, în 1888, a doua mare operă socială - care s-a realizat în București datorită inițiativei particulare, este Societatea de Salvare. Nicolae Minovici era considerat de contemporanii săi o personalitate deosebită, cu o umanitate complexă și aproape ideală. Era la
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Citea mult, participa la spectacole, concerte și alte manifestări culturale din țară și străinătate. A cunoscut și primea la ea oameni de cultură ca: Vlahuță, Odobescu, Barbu Delavrancea, I. L. Caragiale, Al. Davila, Elena Văcărescu etc. A sponsorizat printre altele construirea Ateneului Român. Era, potrivit vechii tradiții a Cantacuzinilor, și o ortodoxă credincioasă. Era în consiliul Parohial al Bisericii Sf. Vasile de pe Podul Mogoșoaiei, chiar lângă casele ei unde avea și un scaun special. A susținut cu donații numeroase biserici printre care
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
stăteam de vorbă ore întregi. știi ce e mai amuzant? Cât de bine s-a înțeles cu următorii mei soți! Pe Emmanuel l-a invitat acasă în 1975, când am venit noi în țară pentru un recital al meu la Ateneu. Era ceva ca într-o peliculă de Fellini: toți la masă - Emmanuel, eu, el și o duduie decorativă în apartamentul din Boteanu. Maestrul, plin de emfază, s-a ridicat, la un moment dat, a toastat în cinstea lui Emmanuel și
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]