7,010 matches
-
căruia Guvernul Statelor Unite reunește o serie de cercetători a căror unică misiune este să dezvolte o armă cu o putere de distrugere superioară oricăror arme existente în acel moment în lume. În urma cercetărilor întreprinse de grupul de specialiști, proiectul bombei atomice este pus în aplicare, o replică la scară a acesteia fiind testată cu câteva luni înainte de încheierea conflictului cu Japonia, în 1945, în poligonul de la Almogordo (New Mexico), la 17 iulie 1945. Acesta este, practic, punctul de început al istoriei
Război şi securitate nucleară. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1529]
-
se implicaseră din 7 decembrie 1941. La început, s-a dorit crearea unei arme cu o putere de distrugere mult mai mare decât cea a armelor disponibile deja statelor beligerante. Așa s-au realizat planurile celor două categorii de bombe atomice cu uraniu și cu plutoniu. Până la testarea propriu-zisă a armei în 1945, nu se cunoștea exact puterea ei de distrugere. Deși ea fusese aproximată de către cercetătorii care au dezvoltat-o, testele efectuate de SUA în 1945 au depășit așteptările lor
Război şi securitate nucleară. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1529]
-
folosirea armei nucleare la Hiroshima și Nagasaki ridică o serie de semne de întrebare în ceea ce privește oportunitatea folosirii acesteia în conflict. Președintele Truman, singurul președinte din istorie care a utilizat arma nucleară într-un conflict internațional, a ordonat oprirea folosirii bombei atomice împotriva unei a treia ținte japoneze în 1945, după ce a fost martorul distrugerii extreme produse de aceasta. Mai mult, în discursul pe care l-a ținut după capitularea Japoniei, în 1945, Truman subliniază: Descoperirea mijloacelor de dezlănțuire a energiei atomice
Război şi securitate nucleară. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1529]
-
atomice împotriva unei a treia ținte japoneze în 1945, după ce a fost martorul distrugerii extreme produse de aceasta. Mai mult, în discursul pe care l-a ținut după capitularea Japoniei, în 1945, Truman subliniază: Descoperirea mijloacelor de dezlănțuire a energiei atomice se poate dovedi într-o bună zi a fi mai revoluționară în dezvoltarea societății umane decât inventarea roții, a motorului cu aburi sau a motorului cu combustie. Niciodată în istorie societatea nu s-a confruntat cu o putere cu un
Război şi securitate nucleară. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1529]
-
a refuzat cu tărie utilizarea armei nucleare în războiul din Coreea, mergând până la a-l demite pe susținătorul acestei strategii, faimosul general Douglas MacArthur. Cu toate acestea, mai ales în rândul militarilor americani, era încă dominantă concepția potrivit căreia arma atomică este doar un explozibil de foarte mare putere, fiind însă o armă ca toate celelalte folosite până atunci, continuându-se astfel logica ce a stat chiar la baza dezvoltării armei nucleare; arma nucleară este și poate fi utilizată asemenea oricărui
Război şi securitate nucleară. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1529]
-
armament convențional. E necesar să subliniem setul de condiții care au favorizat apariția acestei concepții la nivelurile politic și militar american. În primul rând, în 1945, SUA erau singurul stat din sistemul internațional care deținea atât tehnologia necesară construcției armei atomice, cât și arma în sine. Mai mult decât atât, erau singurul stat din sistemul internațional care dispunea de vectori nucleari bombardierul strategic. Deși există diferențe foarte mari între bombardierul strategic al zilelor noastre (de exemplu, bombardierul B2 Spirit are o
Război şi securitate nucleară. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1529]
-
cu utilizare duală din perioada Războiului Rece și din cea postbelică. De asemenea, una dintre condițiile care au favorizat acest tip de gândire în privința armelor nucleare o reprezintă faptul că în 1945-1950 nu exista decât un singur tip de armă atomică a cărei capacitate de distrugere varia în jurul câtorva zeci de kilotone. Această modalitate de a concepe arma atomică domină gândirea americană aproximativ până la începutul anilor '50 (cel puțin în primii șapte-opt ani ai Războiului Rece și chiar la timpul războiului
Război şi securitate nucleară. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1529]
-
favorizat acest tip de gândire în privința armelor nucleare o reprezintă faptul că în 1945-1950 nu exista decât un singur tip de armă atomică a cărei capacitate de distrugere varia în jurul câtorva zeci de kilotone. Această modalitate de a concepe arma atomică domină gândirea americană aproximativ până la începutul anilor '50 (cel puțin în primii șapte-opt ani ai Războiului Rece și chiar la timpul războiului din Coreea), când o serie de schimbări în distribuția de putere internațională (mai ales la nivel militar) tind
Război şi securitate nucleară. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1529]
-
de conceptualizare a armei nucleare și a folosirii ei. În 1949, în SUA se dezvoltă ceea ce s-a numit Leviathanul nuclear bomba cu hidrogen. Numai doi ani mai târziu, în 1951, URSS își construiește propria bombă cu hidrogen. Spre deosebire de bomba atomică, bomba cu hidrogen (arma termonucleară) are o capacitate de distrugere incomparabil mai mare (de ordinul zecilor de megatone). Ca atare, există deja o sinistră diversitate a armamentului nuclear. În august 1948, URSS testează pentru întâia oară arma nucleară pe care
Război şi securitate nucleară. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1529]
-
alte state achiziționează arma nucleară: India, Pakistanul și Israelul. India și Pakistanul au testat ambele arma nucleară în 1998, ca o modalitate de descurajare reciprocă în puternicul conflict dintre ele desfășurat în Kashmir. Israelul, deși nu a testat încă arma atomică, este considerată a fi putere nucleară, cel puțin de la începutul anilor '70. Se presupune că Israelul deține până în prezent aproximativ 200 de focoase atomică ce pot fi purtate pe rachete cu rază intermediară de acțiune. Începând cu 2002, au existat
Război şi securitate nucleară. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1529]
-
reciprocă în puternicul conflict dintre ele desfășurat în Kashmir. Israelul, deși nu a testat încă arma atomică, este considerată a fi putere nucleară, cel puțin de la începutul anilor '70. Se presupune că Israelul deține până în prezent aproximativ 200 de focoase atomică ce pot fi purtate pe rachete cu rază intermediară de acțiune. Începând cu 2002, au existat bănuieli ale specialiștilor în legătură cu faptul că statul Coreea de Nord posedă un număr redus de focoase nucleare. Regimul de la Phenian deține și un număr semnificativ de
Război şi securitate nucleară. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1529]
-
de carbon, hidrogen, xenon, ozon, radon, vapori de apă, particule în suspensie. Între 115 și 200Km elementul principal este azotul molecular alături de care sunt în cantități mici : O2, O, N, He, H etc. De la 200Km la 1000Km devine predominant oxigenul atomic, în cantități mici : O2, N2, He, H etc. Aceste particule electrice ce ajung în magnetosferă de la Soare au o energie de 1 până la 15 keV iar coliziunea lor cu atomii de gaz din atmosferă determină energizarea acestora din urmă. Prin
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/486_a_748]
-
ci era emisă în “pachete” egale și finite de energie, având o frecvență specifică, pe care acesta avea să le denumească cuante și a căror energie era direct proporțională cu frecvența radiației emise. Anul 1905 avea să aducă descoperirea nucleului atomic de către Ernest Rutherford (1871-1937, iar Niels Bohr (1885-1962 propunea în anul 1913 un model atomic similar sistemului solar, în care electronii orbitau în jurul nucleului asemeni planetelor în jurul soarelui, însă numai pe niște orbite prestabilite. Aceasta impune faptul că într un
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
care acesta avea să le denumească cuante și a căror energie era direct proporțională cu frecvența radiației emise. Anul 1905 avea să aducă descoperirea nucleului atomic de către Ernest Rutherford (1871-1937, iar Niels Bohr (1885-1962 propunea în anul 1913 un model atomic similar sistemului solar, în care electronii orbitau în jurul nucleului asemeni planetelor în jurul soarelui, însă numai pe niște orbite prestabilite. Aceasta impune faptul că într un atom electronii existau în stări energetice discrete și stabile și nu se pot prăbuși pe
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
în stări energetice discrete și stabile și nu se pot prăbuși pe nucleu, iar trecerea dintr-o stare în alta se realizează prin emisia sau absorbția unui foton de o anumită lungime de undă. Și totuși, care era misterul stabilității atomice ? Iată însă că în anul 1924 Louis de Broglie (1892- 1987 își susținea teza de doctorat intitulată “Cercetări asupra teoriei cuantice”, teză în care emitea pentru prima dată ideea că electronul, privit până atunci ca particulă, se putea comporta în
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
numai din punct de vedere al probabilității statistice. Acest fapt este binecunoscut în fizică sub numele de principiul de incertitudine al lui Heisenberg, fiind botezat astfel după numele fizicianului Werner Heisenberg (1901-1976Ă. Trebuie specificat aici că non determinismul la nivel atomic nu se datorează impreciziei aparatelor de măsură, ci este o proprietate a naturii însăși. La nivel cuantic electronii pot “tunela” printr-o barieră de potențial care în mod normal nu le-ar permite trecerea. Acest comportament aleator al naturii la
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
ordinul a 10-25 s. Forța produsă de efectul Casimir demonstrează că, totuși, ceva există în spațiul vid dintre acele plăci. Deci, cât de vid este spațiul ? O altă descoperire referitoare la vacuum a fost aceea că în vecinătatea unor nuclee atomice cu numărul atomic 137 sau mai mare fluxul virtual de particule care apare devine din ce în ce mai “palpabil”, ceea ce demonstrează că prezența unui câmp electric extrem de intens cauzează o ruptură a simetriei vacuum-ului, cu producerea de perechi electron-pozitron. Crearea unor nuclee
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
s. Forța produsă de efectul Casimir demonstrează că, totuși, ceva există în spațiul vid dintre acele plăci. Deci, cât de vid este spațiul ? O altă descoperire referitoare la vacuum a fost aceea că în vecinătatea unor nuclee atomice cu numărul atomic 137 sau mai mare fluxul virtual de particule care apare devine din ce în ce mai “palpabil”, ceea ce demonstrează că prezența unui câmp electric extrem de intens cauzează o ruptură a simetriei vacuum-ului, cu producerea de perechi electron-pozitron. Crearea unor nuclee atomice stabile cu
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
cu numărul atomic 137 sau mai mare fluxul virtual de particule care apare devine din ce în ce mai “palpabil”, ceea ce demonstrează că prezența unui câmp electric extrem de intens cauzează o ruptură a simetriei vacuum-ului, cu producerea de perechi electron-pozitron. Crearea unor nuclee atomice stabile cu număr atomic Z > 173 ar duce la ruperea definitivă a simetriei cuantice a vacuum-ului și separarea de perechi electron pozitron, electronul fiind atras de nucleu, iar pozitronul fiind respins - acesta putând constitui o sursă de energie liberă
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
sau mai mare fluxul virtual de particule care apare devine din ce în ce mai “palpabil”, ceea ce demonstrează că prezența unui câmp electric extrem de intens cauzează o ruptură a simetriei vacuum-ului, cu producerea de perechi electron-pozitron. Crearea unor nuclee atomice stabile cu număr atomic Z > 173 ar duce la ruperea definitivă a simetriei cuantice a vacuum-ului și separarea de perechi electron pozitron, electronul fiind atras de nucleu, iar pozitronul fiind respins - acesta putând constitui o sursă de energie liberă. Cercetările fizicianului rus Andrei
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
era considerat a fi totuși plin cu omni, dar și cu o radiație ultra fină, venind de pretutindeni, numită Radiația Punctului Zero (Zero Point Radiation - Z.P.R., n.a.Ă. Această radiație ZPR bombardează permanent electronii aflați pe orbitele din jurul nucleelor atomice ce constituie materia, creând astfel iluzia orbitelor electronice. Omni mai aveau, în teoria lui Tesla, un raport sarcină/masă de 1:1, răspunzând atât la impulsuri pozitive, cât și negative, respectiv la aplicarea de tensiuni electrice foarte mari. Tot omni
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
Enrico Fermi Prima formulare a ideii că materia fizică nu ar fi infinit divizibilă, fiind compusă în cele din urmă din particule numite elementare, o întâlnim încă din anul 450 î. Hr. la filosoful grec Leucip, considerat a fi fondatorul teoriei atomice grecești. Tot Leucip a fost primul filosof care a spus că vidul există, acesta fiind asociat cu ideea de spațiu gol. Câțiva ani mai târziu discipolul său, Democrit, definea materia ca fiind un ansamblu de particule indivizibile și eterne, numite
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
atomistă creată de Leucip și continuată de elevul acestuia, Democrit, avea să fie preluată și modificată de Epicur și popularizată de poetul roman Lucretius, într-un poem numit „Natura lucrurilor”, din care ne-au parvenit cele mai multe informații despre vechile teorii atomice grecești. Abia în anul 1803 fizicianul englez John Dalton va elabora o teorie atomică proprie care explica Legea proporțiilor multiple, afirmând că substanțele se combină între ele numai în anumite proporții. În anul 1911 Ernest Rutherford a descoperit că electronii
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
și modificată de Epicur și popularizată de poetul roman Lucretius, într-un poem numit „Natura lucrurilor”, din care ne-au parvenit cele mai multe informații despre vechile teorii atomice grecești. Abia în anul 1803 fizicianul englez John Dalton va elabora o teorie atomică proprie care explica Legea proporțiilor multiple, afirmând că substanțele se combină între ele numai în anumite proporții. În anul 1911 Ernest Rutherford a descoperit că electronii orbitează în jurul unui nucleu compact, tot el descoperind și faptul că hidrogenul posedă cel
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
circulară a fost înlocuit cu cel de „nor electronic”, în interiorul căruia distribuția electronilor este descrisă prin ecuații probabilistice. Descoperirea în anul 1932 a neutronului, particulă neutră din punct de vedere electric, avea să completeze ideea oamenilor de știință despre nucleul atomic. Ca să ne facem o idee despre dimensiunea atomului ar trebui să spunem că, întrucât norul electronic din jurul nucleului nu are o formă precisă, dimensiunea atomului nu este ușor de definit. Totuși, dacă un atom ar avea dimensiunea unui stadion de
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]