27,664 matches
-
deplin dependent de mamă, prin crizele existenței, trebuie să se formeze o încredere de fond matură și responsabilă: o încredere critică și chibzuită specifică unui adult, devenit independent, în raport cu realitatea lumii și a celorlalți oameni, realitate dificil de înțeles. Încrederea autentică în noi înșine este premisa pentru o personalitate puternică și empatică. O dată cu trecerea timpului este tot mai puțin posibilă evitarea unei decizii conștiente și fundamentale asupra modului de a ne raporta la viață, la ceilalți oameni, la lume, la realitatea
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
decât anumiți credincioși. Ajung la încrederea de fond prin relații interumane, muncă, activitatea politică sau științifică și prin etica umană. Închei prin a spune că și ateii sau agnosticii, pe baza încrederii lor de fond, pot să ducă o viață autentică umană, adică o viață demnă de un om și în acest sens morală. Cu alte cuvinte, ateismul nu duce neapărat la nihilism. În acest punct trebuie să-l contrazic pe Dostoievski, nu este adevărat că dacă Dumnezeu nu există, totul
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
iar ultima flacără a inimii mele se aprinde pentru tine. Oh, revino Dumnezeul meu necunoscut! Suferința mea! Fericirea mea ultimă!... (Ditirambii lui Dionisos: Plânsul Ariadnei) Fericirea eterna aspirație a omului este cuvântul magic prin excelență. Fericire: să fie aceasta formula autentic magică? Un punct esențial: sunt fericit? With a little bit of luck, pentru a cita un celebru refren din My fair lady, unul din musical-urile mele preferate, cu un pic de noroc și entuziasm se poate trăi fără îndoială
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
și este cel ce a observat specificul omului nihilist cu mai multă precizie și clarviziune decât alții. Pentru un nihilist, orizontul simțurilor este anulat cu o simplă ștergere de burete, el nu recunoaște nici o valoare absolută, obligativitate a normelor, modele autentice. Nici filozofia nu a găsit soluție la acest lucru. Rămân convins că nu există argument rațional în măsură să constrângă la schimbarea modului de gândire a celui care crede că această viață nu are un sens, că lumea ar fi
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
și normă a propriului scop. Mă indignează cine folosește sarcasmul (iar asta se întâmplă mai ales în presă) ca mijloc stilistic, discreditarea și defăimarea sistematice. Nihilismul, cinismul, discreditarea și defăimarea sunt atitudini distructive față de viață și ne pot ruina bucuria autentică de a trăi nouă înșine și altora. Sunt totuși exemplare neplăcute ale speciei umane mă gândesc la propriile experiențe de la întâlnirile profesorilor universitari a căror prezență sau lipsă schimbă întreaga atmosferă a adunării. Ar trebui ca cel puțin să urăm
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
atmosferă a adunării. Ar trebui ca cel puțin să urăm acestor contemporani ai noștri cel mult haotici și veșnic nemulțumiți, ce fac dificilă viața lor înșiși și a semenilor lor, să primească în dar un pic mai mult din bucuria autentică de a trăi. Bucuria în natură "A simți fericirea multor lucruri" pentru mine înseamnă a o trăi și în fața naturii. Este o atitudine pe care am deprins-o de la mama mea; parcă simt încă glasul chemării sale: "Privește, este atât
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
cerebrale grave ne consolează conștiința faptului că animalul nu simte moartea ca omul, decât dacă aceasta e făcută cu cruzime. Cele mai recente cercetări pe animale confirmă faptul că animalul trăiește în prezent, doar omul posedă o conștiință de sine autentică a timpului, a istoriei și a propriului sfârșit. Doar omul are capacitatea de a reflecta asupra morții. Numai el are la dispoziție o limbă cu structuri diferite ale frazei, posedă capacitatea să gândească strategic, să evalueze alternativele actelor sale și
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
ani, să descopere mecanismul celest" (Religion und Wissenschaft, Religie și știință, 1930)5. Credința în raționalitatea universului și deci dorința de cunoaștere. "Doar cel ce și-a consacrat propria viață problemelor asemănătoare, continuă Einstein, poate să-și formeze o imagine autentică despre ceea ce a animat pe acești oameni și ce le-a dat puterea să rămână fideli obiectivului lor în ciuda numeroaselor insuccese. Religiozitatea cosmică este cea care oferă o asemenea determinare". Aș putea adăuga cât de mult mă impresionează, de fiecare
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
vorba de o "autoconsolare speculativă", cum spune Hildesheimer, când în acea scrisoare către tatăl său nota: "Dat fiind că moartea, privită cu atenție, este adevăratul scop al vieții noastre, deja de câțiva ani sunt în bune raporturi cu această prietenă autentică și bună a omului, astfel că imaginea sa nu doar că nu are nimic înspăimântător pentru mine, dimpotrivă mă liniștește și mă consolează! Mulțumesc lui Dumnezeu pentru că mi-a oferit șansa și ocazia dumneavoastră mă înțelegeți să recunosc în moarte
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
omului, astfel că imaginea sa nu doar că nu are nimic înspăimântător pentru mine, dimpotrivă mă liniștește și mă consolează! Mulțumesc lui Dumnezeu pentru că mi-a oferit șansa și ocazia dumneavoastră mă înțelegeți să recunosc în moarte cheia fericirii noastre autentice". Este posibil, așadar, să simțim bucuria de a trăi până la sfârșitul vieții noastre. Va trebui, însă, să reflectăm asupra condițiilor necesare pentru ca acest fapt să se realizeze. Cam în același timp cu Mozart, tânărul geniu al romantismului, Novalis (în acea
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
mizantropică. Binele totuși nu este uneori nici măcar noul, cum susțin revoluționarii și extremiștii: noua mare revoluție se dovedește și ea puțin filantropică. În schimb, spus în cuvinte simple, pentru om binele este ceea ce îl ajută să fie om în mod autentic, indiferent dacă este vechi sau nou. De câte ori n-am fost întrebat, în special în urma crimelor și scandalurilor inexplicabile, de ce omul creat de Dumnezeu poate fi atât de rău! O întrebare care în anumite situații ne-o putem pune nouă înșine
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Mann, Albert Schweitzer, Hannah Arendt, Martin Luther King, Nelson Mandela și marele muzician Yehudi Menuhin, care încă de la început m-a susținut mai mult decât toți ceilalți în proiectul pentru o etică mondială? Sunt cu toții avocații umanității, ai acelei umanități autentice, și ca atare trebuie prezentați în expoziția itinerantă a Fundației pentru o etică mondială. Încă din anii '80, împreună cu Walter Jens, am ținut trei cursuri despre Heinrich Böll, Hermann Hesse și Thomas Mann, numindu-i pe acești premianți Nobel avocați
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
ușor ca persoanele cu un orientament etic, și nu mă refer la așa-zisele persoane care își trăiesc viața, să traseze pozitiv bilanțul existenței lor. În această afirmație este cel puțin un adevăr: a te bucura de viață și sensul autentic al vieții sunt două lucruri diferite. Pierderea sensului Înțeleg că oamenii, în anumite situații de mare dificultate, pun la îndoială totul: ce sens au "toate acestea?". Ce anume dă sens și orientare vieții mele? Evident sunt întrebări pe care, prinși
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
în partidele politice. În locul lor erau acum utopia, critica socială și acțiunea, ostilitatea față de convenții, absența constrângerilor, autonomia și autorealizarea. Acesta era noul motto în care eu însumi, în ciuda oricărei critici și în mod diferit de Joseph Ratzinger, descoperisem lucruri autentice și bune. Este evident că se manifesta astfel o nouă atitudine față de viață: nu se mai vorbea de simpla supraviețuire și nici măcar de atingerea unui standard de viață mai bun, dar mai mult despre a trăi într-un mod nou
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
detaliile concrete nu se repetă, dimpotrivă, de la nucleele atomice până la stele natura duce la sfârșit o istorie; chiar și stelele pot muri. Există o ireversibilitate a devenirii, dar pe altă parte, din fericire aici rezidă și un aspect de o autentică noutate. Astfel, pentru mine, întrebarea fundamentală rămâne cea despre sensul istoriei omului, dacă este orientată către ceva ce la sfârșit reprezintă împlinirea existenței umane. Nu vreau să renunț deloc la întrebarea despre un sens "mare" al vieții, definitiv și cuprinzător
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
de persoane moarte în suferințele atroce ale numeroaselor lagăre de concentrare naziste, sovietice sau cele ale lui Mao? Sau acele persoane nevinovate ucise de către un killer sau cei morți la o vârstă fragedă fără a fi putut trăi o viață autentică? Nu există deci dreptate, mă întreb? Sau: de ce au existat pe pământ? Și de ce existăm noi, căroră ne merge relativ bine? Mărturisesc că nu reușesc să mă resemnez în fața întregii mizerii, a nedreptății, insensibilității acestei lumi și de aceea caut
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
fiecare bărbat și fiecare femeie trebuie să-l găsească pentru sine, atât într-un context restrâns al mediului în care trăiește, cât și în unul mai amplu al lumii întregi. Orice profesie, indiferent de poziția ocupată, poate să devină o autentică vocație și să ne satisfacă deplin. Angajarea în voluntariat fie el social, caritativ sau politic poate avea mai multă importanță decât multe alte ocupații prin care se câștigă o pâine. Grija și asistența pentru ceilalți în ciuda oricărei osteneli pot schimba
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
este analizată dintr-un punct de vedere psihologic sau neurofiziologic. Dar aceasta nu demonstrează nimic referitor la existența unei realități absolute și independente de psyché-ul meu. Astfel spus, poate că dorinței mele de Dumnezeu îi corespunde cu adevărat un Dumnezeu autentic. Și viceversa, tocmai dorința unui om ca Dumnezeu să nu existe nu ar putea să fie o simplă proiecție condiționată de interes și care în esență se bazează pe anumite prejudecăți? De aceea nu am făcut nici cel mai mic
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
religiei. Sau prejudecata conform căreia un credincios nu poate fi un autentic democrat; credința în Dumnezeu și libertatea, egalitatea și fraternitatea nu se pot concilia; politica trebuie să ia locul religiei. În fine, prin religie nu poți fi în mod autentic om; Dumnezeu este în mod automat ceva în defavoarea omului sau chiar expresia unei autoînstrăinării a omului; în consecință, umanismul ar fi doar ateu. Este adevărat că, de obicei, astfel de prejudecăți nu pot fi respinse dintr-un punct de vedere
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
cu Dumnezeu. Rezultatul: în problematica fundamentelor, matematica se confruntă cu limite ale principiului. Tocmai numărul infinit poate oferi însă ocazia unei reflecții asupra posibilității depășirii calitative a experienței, a trecerii într-o dimensiune total diferită, un infinit real sau transcendență autentică. Și fiindcă mulți matematicieni sunt și foarte buni muzicieni, propun și o altă cale de apropiere de marele mister al realității: muzica. "Sintonia" prin muzică? Muzica și matematica aparțin dintotdeauna una celeilalte, lucru valabil și pentru muzică și religie. Muzica
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
al religiei: a te simți un unic întreg cu o mulțime precum țara, națiunea, partidul sau un conducător, specifică experiențelor de fuziune amețitoare și isterice ce au loc în manifestările de masă, incluzând aici și ieșirele publice papale. Mistica religioasă autentică semnifică experiența unității persoanei cu ceea ce este mare și conține toate lucrurile, cu realitatea ultimă și supremă, Absolutul înțeles ca Dumnezeu, Brahman, Dharma sau Nirvana. Este prezentă în special în spiritualitatea indiană în Vedănta, în yoga samkhya și în budismul
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
trebui să fie considerate boli și tratate prin terapie; totuși, rămân periculoase și pe bună dreptate Bisericile au atras atenția cu privire la ele. Se pot accepta, dar nu trebuie să fie căutate. Este evident totuși că și în creștinism sunt mistici autentici. Eu îl admiram pe călugărul benedictin Beda Griffiths, pe care l-am vizitat cu ocazia unei conferințe în Sat-chit-ănanda di Shantivanam, aproape de Tiruchirapalli în India meridională. Trăia ca un creștin în totalitate integrat în cultura indiană și critica sistemul roman
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
de un ritm calm al ritualului sau recitarea monotonă a sutrelor budiste. Am luat parte la diferite exerciții de meditație în Myanmar, India, Japonia, Tibet și Hawaii. Înțeleg că și creștinii pot să experimenteze liniștea, calmul, uitarea de sine, eliberarea autentică chiar și prin ritualismul ecleziastic sau acțiunea liturgică. Acest exercițiu ce aparține tradiției monahismului se produce în mod esențial prin desprinderea de lume și de propriile pasiuni, realizând astfel reculegerea de sine. Prin metodă și sistem ar trebui să conducă
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
la persoana a doua plural: "Tatăl nostru care ești în ceruri..." (Mt., 6, 9-13). De aceea îmi place să mă rog în comunitate, dacă acest lucru nu are loc în mod mecanic și formal, rugăciunea vine din inimă: un "serviciu divin" autentic, emoționant. În liturghie există o forță imensă, iar dacă este bine celebrată și persoanele reunite în comunitate participă activ și nu recită mecanic texte și rugăciuni de precept, cu condiția ca, indiferent de formele prealese cele noi și cele tradiționale
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
oricărui dictator care, în stat, religie și societate, își atribuie calități sau funcții divine, pretinzând adorație sau supunere incondiționată. Declarația teologică de la Barmen a Bisericii Confesionale (1934), inspirată de Karl Barth, constituie expresia exemplară a unui astfel de refuz. O autentică credință în Dumnezeu reprezintă renunțarea la toate celelalte puteri care astăzi vin ridicate la rang de divinitate. În sensul acesta, devine indiferent faptul că idolatrul modern "monoteist" sau "panteist" cântă "Dumnezeule Preamărit, noi te lăudăm" lui dumnezeu Mammona sau Sexului
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]