4,300 matches
-
în considerare de către reformatori. Primele etape ale reformelor, între 1982 și 1986, au fost cruciale în producerea acestor schimbări. Strategia adoptată pentru inițierea și îndeplinirea lor a fost să se lanseze un program intensiv de legislație pentru a crea un avânt ireversibil, după cum Gaston Defferre a afirmat foarte clar în momentul introducerii lor. Prima lege introdusă a fost cea din 2 martie 1982,6 o lege cadru, care în primul său articol menționa că va fi adăugită și completată de alte
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
administrative, însă acestea rareori coincideau unele cu altele. Prin urmare, era nevoie de un nou nivel de administrare situat între departament și municipalitate pe de o parte, și statul central, pe de altă parte. Acest lucru a oferit un nou avânt revenirii pe scenă a regiunii, dar concepută în primul rând, dacă nu în exclusivitate, dintr-o perspectivă administrativă. Procedeul acesta reprezintă procesul de "regionalizare",20 fiind înțeles ca o abordare de la vârf spre bază a regiunilor de către stat, care, la
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
prim ministrului Laurent Fabius a început să adopte politici neoliberale, o schimbare care i-a costat susținerea propriilor suporteri. Acest lucru a dus la victoria partidelor de dreapta la alegerile municipale din acel an și la cele parlamentare din 1986. Avântul reprezentanților de dreapta a fost menținut în 1988 când, în ciuda faptului că François Mitterrand a fost reales în funcția de președinte, dreapta a câștigat alegerile parlamentare din acel an și alegerile municipale 1989. Chiar dacă rezultatul general arată importanța scindării dreapta-stânga
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
o creștere a granturilor guvernamentale centrale însă aceste granturi sunt mai puțin specifice deoarece autoritățile locale au un cuvânt important de spus în privința acestora. Franța nu a urmat această direcție în totalitate deoarece resursele proprii sunt în creștere și, după avântul inițial al granturilor centrale ca urmare a reformelor de descentralizare din anii 1980 și a celui de-al doilea val al descentralizării din anii 1990, acestea tind să se niveleze. Secțiunile următoare ale lucrării vor examina mai în detaliu aceste
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
este funcțional pentru industria muzicii. Astfel fiecare nouă generație caută să se delimiteze ea însăși de generația părinților și, pentru asta, creează o piață pentru orice este "nou" și mai exagerat în muzică. Tocmai acest lucru menține industria muzicii în avânt. Teorii ciclice. Câțiva teoreticieni au observat că în istorie civilizațiile apar și dispar ori se schimbă în cicluri. Unii văd asta ca oscilații fără sfârșit, alții ca un ciclu asemănător sensului vieții de la naștere până la moarte. Oswald Spengler a făcut
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
câștigat prerogative de codecizie iar votul majorității calificate a fost introdus în Consiliul UE pentru aproape toate aspectele politicii de mediu, unele excepții importante fiind taxele de mediu, alegerea surselor de energie și planificarea spațială. Însă pe de altă parte, avântul expansiunii politicii s-a încetinit, atenția mutându-se către reformarea agendei europene de reglementare în domeniul mediului. Această perioadă a cunoscut și formularea unor semnificative politici orientate către rezolvarea unor aspecte critice, cum ar fi poluarea apelor, controlul produselor chimice
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
fi acceptați În serviciul firmei”<footnote Ellul Jaques, The Changing Culture of a Factory, New York, Dryden Press, 1952, p. 251. footnote>. Perioada din jurul anului l980 a cunoscut o amplă folosire a sintagmei În studiile a numeroși specialiști, stimulați de explicarea avântului economiei japoneze și de lupta pentru supremație pe plan economic. Modelul celor „7S”, elaborat de Pascale Richard T (1938-) și McKinsey, a pus În evidență fundamentarea valorică a culturii Întreprinderii. Modelul prezintă factorii „duri” ca fiind dați de strategie, structură
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
Moruzi, în anul 1792, prin stabilirea vârstei naționale de tăiere și propuneri de a se face împăduriri artificiale, semănându-se ghindă și jir pe moșiile lipsite de arbori. Defrișările s-au intensificat după anul 1829, când a luat un mare avânt cultura cerealelor pentru export, pentru ca, mai apoi, în anul 1844, să se reglementeze tăierile, urmând numirea unor funcționari cu treburi silvice. La finele secolului al XIX-lea, pădurile au fost supuse regimului silvic. Codul silvic din anul 1881, cu modificările
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Trigon sau sextil Dispoziție: Creativă. Individul dă dovadă de imaginație și de ingeniozitate pentru a-și dobândi independența, dar o face Într-un mod suplu, fără să rănească pe nimeni mai mult decât este necesar. Evenimente: E vorba un anumit avânt În ceea ce privește echilibrul intim al subiectului. Eliberat de blocajele impuse adesea de o autodisciplină abuzivă, individul găsește mijloacele de a trăi mai liber. Multe lucruri ar putea evolua cu ajutorul unor mici impulsuri. Capcană: Nu există. Doar să nu uiți să acționezi
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
puterii, crize de identitate, bulversări În relațiile cu bărbatul (doliu după tată, În sensul psihanalitic al termenului). Sens: „Noaptea e frumos să crezi În lumină” (Edmond Rostand, Cyrano de Bergerac). Numai după ce scafandrul a atins fundul el Își poate lua avânt pentru a țâșni din nou la suprafață. Compensare: Dacă nu se traduce prin nimic real, tranzitul devine neliniștitor, fiindcă În acest caz acționează pe ascuns: când se Întâmplă ceva cu adevărat, adesea este prea târziu ca să mai faci ceva, să
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
revelație deoarece se crede cu tărie În ea; se crede cu tărie În ea pentru că e o revelație”. Cel de-al doilea pericol al fanatismului este trecerea la acțiune. Voltaire a semnalat acest lucru atunci când l-a definit: „E un avânt orb și pasional, care se naște din convingeri superstițioase și duce la fapte ridicole, nedrepte și crude; și nu doar fără rușine și remușcare, ci aproape cu bucurie și consolare. Fanatismul nu e altceva decât superstiția pusă În practică”. Calvin
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
genunchi, ca la altare, Să‐ i aducem închinare 122 Ca s‐o știe pânʹ și pruncii... Astăzi este ziua Muncii! Este sărbătoare sfântă A dreptății, mult râvnită! Vesel brațele sʹagită Buzele binecuvântă Este sărbătoare sfântă. S‐ o trăim cu tot avântul! Este ziua biruinței. Frânt e lanțul umilinței Lăudat fie Preasfântul! S‐ o trăim cu tot avântul. Înspre culmi privirea zboare. Uraʹn inimi amuțească! Altă viață să renască În această sărbătoare Înspre culmi privirea zboare! Astăzi este ziua Muncii Sărbătoarea muncii
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Astăzi este ziua Muncii! Este sărbătoare sfântă A dreptății, mult râvnită! Vesel brațele sʹagită Buzele binecuvântă Este sărbătoare sfântă. S‐ o trăim cu tot avântul! Este ziua biruinței. Frânt e lanțul umilinței Lăudat fie Preasfântul! S‐ o trăim cu tot avântul. Înspre culmi privirea zboare. Uraʹn inimi amuțească! Altă viață să renască În această sărbătoare Înspre culmi privirea zboare! Astăzi este ziua Muncii Sărbătoarea muncii noastre S‐o‐ nălțăm până la astre Ca s‐ o știe mâini și pruncii. Astăzi este ziua
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
civice. Mă întorc la el și adolescentul din mine tresare, recunoscând tărâmul fermecat de care nu s-a despărțit niciodată.” (Material preluat din "Bârladul odinioară și astăzi", Miscelaneu, vol. I, sub coordonarea lui Romulus Boteanu, f.a.) * Tinerețea Tinerețea, ‐ 1946. * Tribuna Avântului (1907) Tribuna Avântului, organ de presă a Societății „Avântul” a Partidului Național - Democrat, ca formă de luptă anticomunistă locală și națională (a se vedea V ocea Tutovei din 17 aprilie 1907). * Tribuna Tutovei Tribuna Tutovei, organul „Ligei Poporului” și al
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
la el și adolescentul din mine tresare, recunoscând tărâmul fermecat de care nu s-a despărțit niciodată.” (Material preluat din "Bârladul odinioară și astăzi", Miscelaneu, vol. I, sub coordonarea lui Romulus Boteanu, f.a.) * Tinerețea Tinerețea, ‐ 1946. * Tribuna Avântului (1907) Tribuna Avântului, organ de presă a Societății „Avântul” a Partidului Național - Democrat, ca formă de luptă anticomunistă locală și națională (a se vedea V ocea Tutovei din 17 aprilie 1907). * Tribuna Tutovei Tribuna Tutovei, organul „Ligei Poporului” și al 199 „Partidului Conservator
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
tresare, recunoscând tărâmul fermecat de care nu s-a despărțit niciodată.” (Material preluat din "Bârladul odinioară și astăzi", Miscelaneu, vol. I, sub coordonarea lui Romulus Boteanu, f.a.) * Tinerețea Tinerețea, ‐ 1946. * Tribuna Avântului (1907) Tribuna Avântului, organ de presă a Societății „Avântul” a Partidului Național - Democrat, ca formă de luptă anticomunistă locală și națională (a se vedea V ocea Tutovei din 17 aprilie 1907). * Tribuna Tutovei Tribuna Tutovei, organul „Ligei Poporului” și al 199 „Partidului Conservator”, - partide reprezentate de generalul Averescu și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
mai și 28, 29 octombrie 1891; „România”, București, 15 mai 1891; „Bună credință”, București 24 decembrie 1891; „Voința Națională”, București, 18 martie 1892. După 1906 ziarul ajunge în mâna „avântenilor” - o foaie de difuzare și promovare a crezului Societății culturale „Avântul”, organizație de autoconducere școlăre ască dar care a determinat și canalizat mișcările sociale țărăn ești de la 1907. Tineri plini de entuziasm, precum D.V. Anghel, N. Dorin, Virgil Gabrielescu, St. Manole, Săghinescu, P.Ciobanu, P. Ciolan, Const., Th. Moroșanu, majoritatea membr
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
școlăre ască dar care a determinat și canalizat mișcările sociale țărăn ești de la 1907. Tineri plini de entuziasm, precum D.V. Anghel, N. Dorin, Virgil Gabrielescu, St. Manole, Săghinescu, P.Ciobanu, P. Ciolan, Const., Th. Moroșanu, majoritatea membr ii ai societății „Avântul”, făceau din Vocea Tutovei o tribună c are era citită în întreaga Moldovă. De aici măsura luată de Ministerul de interne c are a dat o circulară în sensul că oricând se va da de „vreo secție a Avântului să
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
societății „Avântul”, făceau din Vocea Tutovei o tribună c are era citită în întreaga Moldovă. De aici măsura luată de Ministerul de interne c are a dat o circulară în sensul că oricând se va da de „vreo secție a Avântului să se distrugă iar membrii ei să fie denunțați ministrului, ca acesta să‐ i elimine din facultăți (Vocea Tutovei 1907 - 17 aprilie). În aceste condiții, la 1 aprilie 1907, redacția aduce la cunoștință cititorilor că „ultimele două numere din Vocea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a Complexului școlar - cunoscută astăzi sub denumirea „Liceul Mihai Eminescu”, de coordonarea ei ocupându‐se prof. Constantin Boicu, Emilia 257 Popescu și Ioan Puflea. Din colectivul de redacție mai făceau parte elevii: Liliana Bâgu, Simona Pasat, Mădălina Cheptea, Cezar Pelin. Avânturi culturale Avânturi culturale a apărut la Bârlad din ianua rie până în decembrie 1937, o dată pe lună, sub îngrijirea unui comitet format din domnii: V. Apostolescu, preot D. Barbu, Stan N. Cucu, N. Gaiu, Gh.V. Gâlcă, Iosif Maloman, P. Todicescu, Gh.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
școlar - cunoscută astăzi sub denumirea „Liceul Mihai Eminescu”, de coordonarea ei ocupându‐se prof. Constantin Boicu, Emilia 257 Popescu și Ioan Puflea. Din colectivul de redacție mai făceau parte elevii: Liliana Bâgu, Simona Pasat, Mădălina Cheptea, Cezar Pelin. Avânturi culturale Avânturi culturale a apărut la Bârlad din ianua rie până în decembrie 1937, o dată pe lună, sub îngrijirea unui comitet format din domnii: V. Apostolescu, preot D. Barbu, Stan N. Cucu, N. Gaiu, Gh.V. Gâlcă, Iosif Maloman, P. Todicescu, Gh. Tomescu, St
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
unui comitet format din domnii: V. Apostolescu, preot D. Barbu, Stan N. Cucu, N. Gaiu, Gh.V. Gâlcă, Iosif Maloman, P. Todicescu, Gh. Tomescu, St. Vancea; redacția și administrația - Bârlad, strada Palade nr. 2, Tipografia - Lupașcu. „Nefiind pe nici o axă ideologică”, Avânturi cu lturale „va indica multora o năzuință către frumos și adevăr; altora un adevăr spre care să tindem subliniind că în afara măruntelor griji ale vieții, se poate afla un ideal în lim ita puterilor noastre”. În primul număr apărut în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în revistă mai semnează: G. Tutoveanu, G. Ursu, G. Nedelea, A. Malache, Aurel Lambrino, pr. Ec. Corneliu M. Grumăzescu, V. Do rnescu, Ioan Gh. Savin, Nicolae Iftimiciuc, Marieta L. Creangă. A. N. Ivănescu, Maria Solomon, D. Crăciun. Ultimul număr din Avânturi Culturale este cel din 258 noiembrie - decembrie 1937 - Anul I, nr. 9‐10 . Gheorghe Ioniță, un intim al colaboratorului de la Avânturi Culturale - și nu numai - spune într‐ un articol: „ G.G. Ursu și atmosfera din Bârlad după primul război mondial”: ...” Oamenii
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
rnescu, Ioan Gh. Savin, Nicolae Iftimiciuc, Marieta L. Creangă. A. N. Ivănescu, Maria Solomon, D. Crăciun. Ultimul număr din Avânturi Culturale este cel din 258 noiembrie - decembrie 1937 - Anul I, nr. 9‐10 . Gheorghe Ioniță, un intim al colaboratorului de la Avânturi Culturale - și nu numai - spune într‐ un articol: „ G.G. Ursu și atmosfera din Bârlad după primul război mondial”: ...” Oamenii (din Bârlad‐n.a.) erau buni, firește, cuminți, harnici și prietenoși. Aici a trăit poetul, aici a cunoscut iernile, ninsorile, zăpezile, școlărițele
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Anastasie Mândru.Redacția și administrația: Tipografia C.D. Lupașcu - Bârlad. „Nici setea de glorie, nici cea de câștig, nu ne strânge la un loc ‐, ci curata dorință de a sluji, dacă nu literatura - căci suntem prea neînsemnați pentru aceasta - cel puțin avântului sufletesc al tinerimii, care caută dar nu găsește, decât în prea puține locuri, îndrumarea sănătoasă atât de trebuitoare ei”. Vom căuta - se spune în cuvânt înainte - prin aceasta ca schimbând spusele marelui istoric N. Bălcescu: „Românii au trebuință astăzi să
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]